2,700 matches
-
Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-au fertilizat metodologia și postulatele filosofice sînt: geologia, marxismul și freudismul. Geologia i-a inoculat un simț particular al diferențelor imperceptibile, dar și dimensiunea pancronică ce îl seduce pe structuralist (Je me sens baigné par une intelligibilité plus dense, scrie el în Tropice triste). Sincronia este solidă, sigură; de aici vocația pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar și dimensiunea pancronică ce îl seduce pe structuralist (Je me sens baigné par une intelligibilité plus dense, scrie el în Tropice triste). Sincronia este solidă, sigură; de aici vocația pentru gîndirea sălbatică (La pensée sauvage), pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de geologie, rigoarea modelelor în științele umane este efectul lecției marxiste. Evidențiind rolul novator al fonologiei pentru ansamblul științelor omului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
triste). Sincronia este solidă, sigură; de aici vocația pentru gîndirea sălbatică (La pensée sauvage), pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de geologie, rigoarea modelelor în științele umane este efectul lecției marxiste. Evidențiind rolul novator al fonologiei pentru ansamblul științelor omului (rol comparabil cu cel al fizicii nucleare pentru științele exacte), Claude Lévi-Strauss reia tezele fundamentale ale lui Saussure și anume: refuzul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cărții, că nu o știau îndeajuns, dar vegheau la traista noastră. Și din această cauză am repetat poezia lui Depărățeanu, din cartea lui Constantin Solomon și G.G.Ursu cu „Mama” din „Cele mai frumoase poezii românești” Bica Ionesi - Doamnă a geologiei ieșene Răsfoind o lucrare a istoricului vasluian Dan Răvaru „Cartea întâi a Racovei” descopăr rădăcinile îndepărtate ale unei localități răzășești, cu atestare documentară tocmai pe la 1437 și cu dovezi arheologice de locuire omenească de trei milenii: CURSEȘTI R-ZEȘI. Și atunci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
l mai 1951 a fost avansată asistentă. Prin int roducerea normelor în învățământul superior (model sovietic), în noiembrie 1952 a fost transferată la Muzeul d e Is torie Naturală a Universității (director fiind N. Macarovici), unde a condus secția de Geologie (asistent, iar din 1964 șef de secție). Practic însă n a părăsit catedra, 3 zile pe săptămână fiind prezentă în laborator. Mai mulți ani a predat lucrări practice de Paleontologie și Stratigrafie. La Muzeu a pus în ordine colecțiile existente
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eșantioane de minerale și roci și 11.400 exemplare de fosile). În 1966, a susținut doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea acad. M. Filipescu, cu o temă asupra Sarmațianului dintre valea Siretului și valea Moldovei. După înființarea Secției de geologie din cadrul Fa cult ății de Geologie - Geografie a revenit la catedră, prin concurs (în 1971), pe post de șef de lucrări. În 1972, s a solicitat transf ormarea postului în „conferențiarʺ, cerere reluată și în 1973. Universitatea a selecționat doar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
11.400 exemplare de fosile). În 1966, a susținut doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea acad. M. Filipescu, cu o temă asupra Sarmațianului dintre valea Siretului și valea Moldovei. După înființarea Secției de geologie din cadrul Fa cult ății de Geologie - Geografie a revenit la catedră, prin concurs (în 1971), pe post de șef de lucrări. În 1972, s a solicitat transf ormarea postului în „conferențiarʺ, cerere reluată și în 1973. Universitatea a selecționat doar 3 dosare din peste 12 propuneri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ministerului Învățământului, a f ost promovată prin concurs „profesor onorificʺ, ca o recompensă morală. Până la pensionare, și după 1 990, a predat cursuri de Micropaleontolog ie și Stratigrafie (acesta din urmă la Secția de Biologie),Metode moderne de investigație în geologie, Resurse de ape minerale și termale iar la Master, Probleme speciale de Microbiostratigrafie, la sec ția de Geologie și Geologie Generală, la secția de Pedologie. A desfășurat activitatea didactică cu pasiune, seriozitate și competență, impunându-se în fața studenților printr-o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1 990, a predat cursuri de Micropaleontolog ie și Stratigrafie (acesta din urmă la Secția de Biologie),Metode moderne de investigație în geologie, Resurse de ape minerale și termale iar la Master, Probleme speciale de Microbiostratigrafie, la sec ția de Geologie și Geologie Generală, la secția de Pedologie. A desfășurat activitatea didactică cu pasiune, seriozitate și competență, impunându-se în fața studenților printr-o foarte bună pregătire. S-a preocupat de inițierea în cercetare a unor studenți (în cadrul cercurilor științifice), masteranzi și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a predat cursuri de Micropaleontolog ie și Stratigrafie (acesta din urmă la Secția de Biologie),Metode moderne de investigație în geologie, Resurse de ape minerale și termale iar la Master, Probleme speciale de Microbiostratigrafie, la sec ția de Geologie și Geologie Generală, la secția de Pedologie. A desfășurat activitatea didactică cu pasiune, seriozitate și competență, impunându-se în fața studenților printr-o foarte bună pregătire. S-a preocupat de inițierea în cercetare a unor studenți (în cadrul cercurilor științifice), masteranzi și doctoranzi cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Paleontologie, Societatea Paleontologilor din România, Socie tate a Geologică a României și Societatea Geologilor din R. Mold ova. Deși nu s-a bucurat de o evoluție didactică normală, corespunzătoare valorii activității desfășurate, s-a refugiat în muncă, contribuind la prestigiul geologiei ie șene și românești. Apelativul de „Doamnă a geologiei ieșeneʺ este meritat, deoarece ea a slujit mai bine de 50 de ani geologia ieșeană și românească, fără să-și întrerupă nici o clipă activitatea, fiind prezentă zilnic la lucru. Este un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a României și Societatea Geologilor din R. Mold ova. Deși nu s-a bucurat de o evoluție didactică normală, corespunzătoare valorii activității desfășurate, s-a refugiat în muncă, contribuind la prestigiul geologiei ie șene și românești. Apelativul de „Doamnă a geologiei ieșeneʺ este meritat, deoarece ea a slujit mai bine de 50 de ani geologia ieșeană și românească, fără să-și întrerupă nici o clipă activitatea, fiind prezentă zilnic la lucru. Este un exemplu dem n de urmat pentru tineri. „Pentru mine
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de o evoluție didactică normală, corespunzătoare valorii activității desfășurate, s-a refugiat în muncă, contribuind la prestigiul geologiei ie șene și românești. Apelativul de „Doamnă a geologiei ieșeneʺ este meritat, deoarece ea a slujit mai bine de 50 de ani geologia ieșeană și românească, fără să-și întrerupă nici o clipă activitatea, fiind prezentă zilnic la lucru. Este un exemplu dem n de urmat pentru tineri. „Pentru mine, cel cu care s-a căsătorit în anul 1953, Bica mi a fost un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ale Pământului și relațiile dintre ele; cuprinde trei mari ramuri: geografia fizică, (studiază elementele naturale), geografia umană (studiază populația și așezările umane) și geografia economică (studiază răspândirea resurselor naturale și cele cinci ramuri economice: industria, agricultura, transporturile, comerțul și turismul). GEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul interiorului scoarței terestre, al compoziției, structurii și evoluției Pământului; timpul geologic se măsoară în milioane de ani. GEOMORFOLOGIE știința care se ocupă cu studiul formelor de relief. GHEIZER izvor fierbinte care țâșnește cu putere
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
sau pânze, ce se extind pe mari suprafețe. LEMURIAN maimuță primitivă ce trăiește în pădurile din Insula Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din nordul Americii de Sud (Podișul Guyanelor). LOESS rocă sedimentară prăfoasă, alcătuită din particule de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
în pădure. El împrospătează aerul și sporește cantitatea de oxigen din jurul nostru. 18 SEPTEMBRIEZIUA MONDIALĂ A GEOLOGILOR În sol trăiesc animale și insecte care distrug rădăcinile sau tulpinile plantelor. Solul poate fi poluat prin folosirea masivă a pesticidelor și insecticidelor. Geologia este știința care studiază istoria și modul de formare a Pământului, compoziția și structura lui. 22 SEPTEMBRIE - ZIUA FĂRĂ MAȘINI 24 SEPTEMBRIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ FĂRĂ TRAFIC Energia este necesară în industrie pentru a pune mașinile în mișcare. Fără mișcare și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pădurile de foioase și de conifere, livezi, precum și din pajiști, ce formează o pătură mai mult sau mai puțin continuă pe suprafața solului; Fum= poluant atmosferic format din gaze de ardere și mici particule solide nearse; G ,,Graba strică treaba.’’ Geologie= știință a naturii care studiază structura și compoziția Pământului, modul de formare a mineralelor și rocilor în scoarța terestră; Gestație= perioada în care organismul femelelor de mamifere are loc dezvoltarea embrionului, de la celula ou până la nașterea puiului; Grupare vegetală= termen
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în 1913, de telecomunicații și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns, potrivit legii din 1929, la șapte grupe de licență: matematică, fizică, chimie, geologie și mineralogie, zoologie, botanica și geografie 80. Numărul studenților înscriși la Facultatea de Stiinte a variat între 17 și 103 până în 1870-1871, trecând de limita de 200 în 1877-1878, de cea de 300 în 1880-1881, pentru ca in 1883-1884 să fie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de față umple un gol metodic și metodologic real și este de larg interes pentru tot grupul țintă: studenți, absolvenți, metodicienii facultății noastre și mentorii profesori din învățământul preuniversitar. Prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu Decan, Facultății de Geografie și Geologie Universitatea ”Alex. Ioan Cuza”, Iași ARGUMENT Reforma perpetuă a sistemului educațional românesc cuprinde și determină temporal schimbări în cascadă care au afectat serios rigoarea și inflexibilitatea sistemică, moștenită, din perioada regimului comunist. ”Ciclul Bologna” a determinat o reformă rapidă a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
activității de practică pedagogică; să vizeze portofoliul individual de practică al studenților, semestrial, în vederea evaluării acestuia; să întocmească catalogul grupei de practică semestrial, cu menționarea absențelor și evaluarea/notarea portofoliului; să întocmească raportul final către metodicienii Facultății de Geografie și Geologie a Universității ”Alex. Ioan Cuza” din Iași, înaintat odată cu evaluarea semestrială din iunie 2012. 4.2. PORTOFOLIUL PROFESORULUI-MENTOR Fiecare cadru didactic-mentor alcătuiește, anual, un portofoliu care conține următoarele componente: a) diplomă, certificat sau adeverință care să ateste calitatea de cadru
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
fost izolată, fiind forțată să se retragă în interiorul Eurasiei. A lăsat în urmă ape sărate care ne scăldă și astăzi Europa Orientală și Asia Centrală: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră, care reprezintă cel mai important rest al ei. Și totuși geologia i-a rezervat Mării Negre un destin fericit, ferind-o de spectrul solitudinii absolute în care și-a trăit soarta Marea Sarmatică. Prăbușirea Bosforului a unit Marea Neagră cu Marea Mediterană și, implicit, a legat-o de apele oceanului planetar (dând sens politic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și moarte, aventură semănând întru totul cu experiența onirică. Într-un anume sens, „excursia psihică” ar putea fi și o definiție a teatrului; ne-o confirmă nu puține dintre formulările lui Artaud, mai ales cele referitoare la geografia sau la geologia internă a individului, la lumea sa interioară, văzută ca teritoriu al „lucrurilor îngropate în străfundurile ființei”, care ar putea oricând ieși la lumină și pentru care teatrul ar fi un spațiu al materializării. Să faci teatru, ne amintește Artaud într-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aflate adesea la mare distanță, dacă nu considerate incompatibile. Manuscrisele eminesciene, publicistica sa ne dovedesc cercetări adâncite în filosofie (logică, morală, etică), probleme sociale (sociologie, demografie, economie, comerț, comunicații, drept, administrație, etnografie, învățământ-educație, psihologie), filologie (folclor), matematică, fizică, chimie, astronomie, geologie, botanică și zoologie, istorie și geografie. Unele dintre aceste preocupări au fost bine reliefate, în timp, de către Octav Onicescu, Aurel Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele temeinice de filosofie” ale poetului, „preocupările intensive” în domeniul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și produselor inovative; spațiului și securității; cercetărilor socio-economice și umaniste, urmărindu-se dezvoltarea unor poli de excelență. Specializarea cercetării românești a fost gândită (și această linie de gândire trebuie continuată) pentru următoarele domenii de cercetare tradiționale: matematică, fizică, fizică tehnologică, geologie, fizica atmosferei, biologie, genetică, medicină, chimie, mediu, știința materialelor În plus, este necesară augmentarea capacității instituționale românești, fiind posibilă prin crearea de instituții capabile să se integreze în europiața cercetării-dezvoltării-inovării. 3.1.6. Principiul acordării de ajutoare de stat pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]