2,286 matches
-
rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a sistemului electroenergetic național. Aceste resurse convenționale sunt deosebit de valoroase datorită capacității lor de a oferi energie stabilă, fără a fi afectate în mod semnificativ de fluctuațiile pieței sau de factori geopolitici. Fiind indigene, permit o independență mai mare în raport cu sursele externe de energie, reducând vulnerabilitatea țării în fața unor eventuale crize energetice sau perturbări geopolitice. La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
stabilă, fără a fi afectate în mod semnificativ de fluctuațiile pieței sau de factori geopolitici. Fiind indigene, permit o independență mai mare în raport cu sursele externe de energie, reducând vulnerabilitatea țării în fața unor eventuale crize energetice sau perturbări geopolitice. La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW. ENERGIE NUCLEARĂ România se numără
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
vor cunoaște o creștere, încurajând investițiile în măsuri de reabilitare termică a locuințelor, ce vor include și reabilitarea sistemelor de încălzire cu funcționarea la temperaturi reduse cu control și contorizare individuală. 1. SECURITATE ENERGETICĂ Contextul actual este marcat de tensiuni geopolitice majore și provocări iminente în domeniul energiei. Ca țară de frontieră a UE și NATO, România este direct expusă evoluțiilor internaționale ostile din Bazinul Mării Negre. Așadar, România se confruntă cu imperativul juridic, economic și social de a-și consolida
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energetic robust și diversificat reprezintă o garanție a bunăstării cetățenilor. Aceasta înseamnă nu doar posibilitatea de a dispune de energie în mod continuu, ci și securitatea locurilor de muncă, stabilitatea prețurilor și predictibilitatea costurilor energetice pentru gospodării. În contextul tensiunilor geopolitice și a riscului de escaladare a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina, România trebuie să fie pregătită pentru eventuale întreruperi în aprovizionarea cu energie. Resursele convenționale interne pot contribui la crearea unui tampon împotriva șocurilor externe și pot asigura continuitatea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
adecvanței sectorului energetic reprezintă o necesitate stringentă, în strânsă conexiune cu obiectivul de asigurare a unui mix energetic diversificat. Companiile și autoritățile de reglementare trebuie să aibă mecanisme clare de responsabilitate pentru a răspunde la crize, cum ar fi dificultățile geopolitice, întreruperile aprovizionării, dezastrele naturale sau atacurile cibernetice. Aceasta include planificarea pregătirii, capabilități de răspuns rapid și comunicare clară cu publicul. În același timp, întărirea și modernizarea rețelelor, digitalizarea, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, creșterea și modernizarea capacităților de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
la orizontul anului 2035, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonizare al sectorului energetic, precum și de asigurare a flexibilității și adecvanței acestuia. Este esențial să se dispună de capacități energetice care să nu depindă de importuri sau de variabile geopolitice. Menținerea și dezvoltarea infrastructurilor de producere de energie pe bază de resurse convenționale, având avantajul proporționalității și controlabilității, devin elemente cheie în strategia de securitate energetică a României, răspunzând cu eficiență la nevoile și provocările actuale ale societății și economiei
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
militare ale României. Aceasta nu numai că asigură stabilitate și autonomie în fața potențialelor perturbări externe, dar și consolidează poziția țării ca actor suveran și stabil în regiune. Această măsură reprezintă o strategie prudentă și necesară, având în vedere contextul geopolitic și energetic actual. Prin modernizarea și extinderea capacităților de înmagazinare de gaze naturale și prin sisteme de echilibrare și de rezervă pentru energia electrică, România poate aduce o contribuție importantă și profitabilă la piața regională a serviciilor tehnologice de sistem
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
electrică integrată. Pentru a putea garanta succesul procesului de tranziție, este nevoie de o abordare flexibilă, care să facă posibilă o corelare eficientă între necesarul de investiții, gradul de maturitate al tehnologiilor precum și de specificitățile economice, geografice, climatologice și geopolitice ale României și, nu în ultimul rând, cu monitorizarea implicațiilor economice și sociale, cu pregătirea și aplicarea unor programe clare și susținute pentru sprijinirea zonelor carbonifere aflate în tranziție. Astfel, România își propune înlocuirea unei importante capacități energetice pe bază
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și reversarea acestora. Totodată, România își propune reducerea dependențelor de un număr mic de actori externi și creșterea numărului de surse de aprovizionare pentru combustibili fosili. În situații excepționale, cum ar fi conflicte, stări de asediu și urgență, ori tensiuni geopolitice, dependența de sursele externe de energie expune o țară la riscuri semnificative. De exemplu, furnizorii de energie din regiuni instabile sau controlate de actori care folosesc resursele ca instrument de influențare și presiune, pot impune embargouri sau pot întrerupe livrările
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
la 90%, pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale în timpul iernii, fără impunerea unei poveri excesive asupra statelor membre, asupra companiilor din domeniul energiei sau asupra publicului; ... ... b) pe aceeași linie cu Ministerul Energiei, că, având în vedere contextul geopolitic actual, propunerea de prelungire va contribui la asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale. ... ... Articolul 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 28 aprilie 2025
HOTĂRÂRE nr. 33 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297082]
-
Pe de altă parte, există și elemente de conexiune cu spațiul slav. Totuși, după 1991, o parte din copiii rusofoni de la orașe au început să meargă și ei cu uratul și semănatul. Dovadă că ludicul și ingenuitatea nu știu nici geopolitică, nici diferențele din calendarele ortodoxe. Dincolo de orice prejudecată, sărbătorile de iarnă rămân și în Moldova expresia unei societăți multiculturale, dar reflectă și o nevoie a conturării mai puternice a valorilor •În materie de divertisment, și Moldova are un film care
Și moldovenii au la TV, de fiecare Crăciun, Home Alone-ul lor, turnat la Moscova () [Corola-blog/BlogPost/338333_a_339662]
-
acest tablou, prin faptul că oferă o oportunitate unică celor care își propun să o agreseze acinetic. Această vulnerabilitate este cu atât mai importantă cu cât, ca țară de frontieră, România se află printre statele cu cea mai mare expunere geopolitică. Deoarece visul oricăror puteri regionale este existența unor țări de frontieră cât mai slabe, cât mai ușor de penetrat. Realitatea ne arată că și în cazul altor țări de frontieră un astfel de obiectiv este țintit prin cultivarea neîncrederii, a
Agresiunea împotriva României încurajată și de ei și de noi () [Corola-blog/BlogPost/338941_a_340270]
-
la nesfârșit rolul „Șeicului Alb” în relația cu Uniunea Europeană, a scăpat din vedere că, între timp, așa cum industria cinematografică a evoluat de la la filmul mult la cel cu sonor, apoi la cel tehnicolor, digital și, în fine, 3D, și contextul geopolitic al secolului al XXI-lea s-a schimbat, iar ifosele sale de vedetă năzuroasă, chiar dacă vor lăsa răni adânci celor ce ani de zile au privit-o ca pe un star de prim rang, deși trecută bine de prima tinerețe
Lordul John este la fel de ignorant ca Vasile din Rădăuți?! () [Corola-blog/BlogPost/338501_a_339830]
-
fiscal bugetară se va axa pe creșterea eficienței folosirii resurselor bugetare, creșterea transparenței în utilizarea banilor publici și pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului” "La capitolul riscuri, în ordinea importanței, cel mai mare este cel geopolitic. Spre exemplu, Turcia este un mare partener România. Dar riscurile vin și dinspre Uniunea Europeană, principalul partener comercial pentru România (75% din exporturile românești merg în UE)” “Riscul intern, de ordin legislativ, constă în faptul că orice nouă prevedere de suplimentare
Guvernul Cioloș finanțează în 2016 toate promisiunile Guvernului Ponta () [Corola-blog/BlogPost/338547_a_339876]
-
de incidente rasiste și xenofobe în regat ș.a.m.d. -, cel mai mult atârnă în balanță incertitudinea venită la pachet cu deznodământul votului. Fiindcă mutarea pusă pe mâna cetățenilor nu are precedent și face să trosnească mai toate firele țesăturii geopolitice și, implicit, ale vieții trăite la firul ierbii de cei 64,1 milioane de britanici + ale tuturor vecinilor mai apropiați sau mai îndepărtați din satul global. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - dacă / cum se va face - ne privește pe toți, tocmai
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
cu lipsa de educație, cu norocul, cu lipsa de discernământ, cu capacitatea personală a fiecăruia, dar și cu presiunea unei societăți corupte, schimbarea formelor de guvernământ, contextul istoric și accesul la instituții moderne. Toate aceste lucruri, împreună cu efecte macroeconomice și geopolitice, și-au spus cuvântul și au determinat evoluția bogăției acestei țări. Discuția despre specificul românesc cred că trebuie să înceapă cu puțin context istoric. Site-ul waitbutwhy.com a făcut o analiză interesantă a istoriei orizontale, punând în relație diversele
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]
-
principală a problemei este una geopolitică. Cine și-a imaginat că ele erau de la bun început deschise oricărui rezultat (că ar fi putut câștiga oricare dintre candidații principali) s-a înșelat - și s-a înșelat tocmai pentru că a ignorat miza geopolitică a acestor alegeri. Care este această miză? România are (iar) nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia și marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanță strategică deosebită, în total contrast cu lipsa ei
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
un impostor (din punct de vedere academic) sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea. Prea puțin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupția PSD-istă. Defectul capital al lui Ponta, din unghiul de vedere geopolitic, este pur și simplu prea marea putere a PSD. De ce nu iubește Vestul PSD-ul? Pentru că e corupt, sau dictatorial, sau pentru că e „de stânga”(?) ori chiar „neocomunist”? Nici vorbă - toate acestea sunt simple sloganuri electorale. Corupția există în toate
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
și violențe etc. Până când? Până când diplomații occidentali le-ar fi spus clar PSD-iștilor că „nemulțumirea populară” îi obligă să se retragă. Așa că cei care sperau că Ponta și PSD-ul ar putea câștiga alegerile se înșelau - datorită necunoașterii intereselor geopolitice implicate. Autor: Adrian-Paul Iliescu Surse: Argumente și Fapte și www.foaienationala.ro
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
GEOPOLITICA PUSTEI GETICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU Grecii antici au sesizat foarte bine importanța geopolitică și economică a regiunii și au fondat în zonă cîteva colonii și emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante erau Tyras la vărsarea Nistrului și Olbia la vărsarea Bugului. Din porturile regiunii plecau spre megapolisul de pe malurile Bosforului, în
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
roman. Renumita colonie greacă Olbia, care a încercat să se opună lui Burebista, a fost luată cu asalt și arsă, după care așa și nu și-a mai revenit vreodată. Cucerirea Daciei de către Traian a avut mai degrabă o tentă geopolitică, în pofida afirmațiilor unor cercetători, precum că romanii ar fi fost atrași de bogățiile și resursele naturale ale acestui teritoriu. Desigur, acest factor nu poate fi negat, dar nu el a fost principalul. Cel mai mare pericol pentru Imperiul Roman îl
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
celor douăsprezece cezari” corespund întru totul celor ce se petrec în prezent de parcă scriitorul roman ar fi un contemporan de-al nostru. De fapt, această temă ar putea fi obiectul de studiu pentru o cercetare aparte și mai amănunțită. INTERESELE GEOPOLITICE ALE BIZANȚULUI În perioada Marii Migrațiuni a Popoarelor (sec. III-XIII), multe din orașele situate pe cursul inferior al Dunării au dispărut sa au ajuns în delăsare. Aceasta nu înseamnă că regiunea și-a pierdut, fie și temporar, însemnătatea geostrategică. În
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
poartă denumirea de Moncastro (genovezii) sau Asprokastron (bizantinii). RUSIA KIEVEANĂ ÎN LUPTĂ PENTRU IEȘIREA LA MAREA NEAGRĂ Slavii de Răsărit au populat teritoriul cuprins între lacul Ilmen, rîul Oka și cursul mijlociu al Niprului. Această ramură, din punct de vedere geopolitic, a fost defavorizată prin faptul că nu a avut ieșire la mările calde. Calea spre Marea Baltică i-a fost îngrădită de popoarele baltice fino-ugrice, iar spre Marea Neagră - de semințiile nomade de stepă. Acest handicap a dictat politica externă a formațiunilor
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
și Helg (Oleg) au asediat Țarigradul (denumirea slavă a Constantinopolului care în traducere ar însemna „Regele orașelor” - n. a.), dar fără succes. Focul grecesc le-a ars flotilele de lemn. Învingătorul hazarilor, Sveneld (Sveatoslav), a pus la cale o adevărată mutație geopolitică, plănuind mutarea centrului de greutate a imperiului său de la Kiev la Pereiaslaveț pe Dunăre. Fără să aibă habar de geopolitică, Sveatoslav, cu toate acestea, a formulat destul de corect din punct de vedere al acestei științe moderne scopurile sale: „Nu-mi
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
imixiunea cavaleriei nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]