12,132 matches
-
și ei pe alte meridiane peste 20-30 de ani. Sub zodii mai bune pentru România, ei ar fi rămas în patria lor, și poate, aidoma ca în secolul al XIX-lea, s-ar fi stabilit în țara noastră francezi, italieni, germani - din rândul cărora a venit la București, în jurul anilor 1850, Karl Storck (originar din Hessen), ctitorul unei școli de sculptură românească prebrâncușiană. Fiul acestuia, Frederick Storck - tot sculptor - i-a fost apropiat lui Constantin Brâncuși, de la care a primit trei
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
să le expun în câteva rânduri. în rezumat însă: toată lumea, mai cu seamă populația de jos care suferea groaznic, e sătulă de războiu. Contele Czernin, pentru tendințele lui pacifiste, era extrem de iubit de populație, care era foarte agitată împotriva "anexioniștilor germani". în genere sunt mari nemulțumiri, mai cu seamă în Ungaria, împotriva așa zisului "deopotrivă german" grevele care au avut loc, însă din cauza disciplinei lor caracteristice nu cred să aibă vreo influență asupra războiului mai ales că de câte ori situația militară e
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Turcia. Dar nu activitatea diplomatică și nu aceste memorii l-au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că Eminescu îi pomenește numele, fie și
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că Eminescu îi pomenește numele, fie și redus la o simplă inițială, a făcut din el un personaj de vază al istoriei literaturii române. Memoriile de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că Eminescu îi pomenește numele, fie și redus la o simplă inițială, a făcut din el un personaj de vază al istoriei literaturii române. Memoriile de călătorie ale germanului au apărut însă integral în română abia anul trecut, deși asocierea dintre basmul Fata din grădina de aur și poemul eminescian a devenit un loc comun, o precizare obligatorie la examenul de bacalaureat. Scrise cu mai mult talent decât însemnările
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
integral în română abia anul trecut, deși asocierea dintre basmul Fata din grădina de aur și poemul eminescian a devenit un loc comun, o precizare obligatorie la examenul de bacalaureat. Scrise cu mai mult talent decât însemnările altor călători, schițele germanului K. nu se depărtează însă deloc de clișeele și stereotipurile întâlnite la tot pasul în literatura de acest gen, practicată cu sârg de călători ce au avut bunăvoința să stea mai mult pe la noi, dar neșansa de a rămâne anonimi
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
în literatura de acest gen, practicată cu sârg de călători ce au avut bunăvoința să stea mai mult pe la noi, dar neșansa de a rămâne anonimi. Era în mentalitatea epocii căutarea unui specific național identificabil în orice formă de manifestare. Germanul K. nu face excepție și, în funcție de nație, pune, cu o ușurință de invidiat, etichete drumeților cu care se întâlnește. Impresiile din Țările Române converg către realizarea unui "portret-robot" al valahului: atent să noteze trasee, nume de localități și alte detalii
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
focului. Pitorescul este un efect căutat, o trăsătură definitorie a Valahiei - a Balcanilor, rezultat al modului reductiv, schematic, de a gândi această lume doar ca o sumă de contraste între modernitate și primitivitate. E drept, printre în înșiruirea de clișee, germanul K. scapă și informații de "interes documentar". Cea mai importantă a devenit, fără voia sau știrea autorului, basmul de la care a pornit Eminescu. Și, pentru a fi pe placul epocii, rigoarea, diplomația, ironia, tonul superior, scrupulozitatea notării anumitor detalii din
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
scapă și informații de "interes documentar". Cea mai importantă a devenit, fără voia sau știrea autorului, basmul de la care a pornit Eminescu. Și, pentru a fi pe placul epocii, rigoarea, diplomația, ironia, tonul superior, scrupulozitatea notării anumitor detalii din jurnalul germanului nu pot purta decât o singură etichetă: nemțească. Richard Kunisch - București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia; trad. din germană, prefață și note - Viorica Nișcov, Ed. Saeculum I.O., București - 2000, 256 p. București, treisprezece ani mai tîrziu
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș (Critica literară și sinceritatea poeților) și Negoițescu (D. Pompiliu Constantinescu și tinerii) încheie colaborarea cerchiștilor la "Saeculum". Acesta era și ultimul număr (martie-aprilie 1944) din viața scurtă a revistei de filosofie apărută în vreme de
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Apus", e înscrisă o "încheiere" pe cît de "simplă" pe atît de deconcertantă: "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei"! Deoarece n-avem o "problematică a devenirii" și nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile lui C. Noica asupra predecesorilor săi, din care am citat, dar, în definitiv, și propria sa operă filosofică! Constantin
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
poți să vezi toată Varșovia, minus darul rusesc. A fost primul banc polonez auzit, dacă în materie de bancuri cineva se poate pune cu noi. Totuși, ce țară din lume avea să fie împărțită de trei ori între ruși și germani? Polonia cred că este unica. Și-apoi, să nu te cucerească de trei ori oricine, să te cucerească popoare ca rușii, ca nemții. Noi, românii, să tăcem. Că peste noi nu veniră decât turcii... Ceea ce, prin contrast, duse la apariția
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
că înfățișa Polonia de totdeauna, aparținând omenirii întregi creștine. În nici o țară creștină, însă, nu poți vedea un Cristos de lemn tăiat în două, ca aici. Simbol popular magnific intrat și în arta majoră. Nefiind nici cu rușii, nici cu germanii, mereu împărțită între ei, Polonia redeveni cu și mai multă tărie ea însăși. Lucru vădit auzit în toate, în știință, arte, cultură. În secolul XX, această țară atât de mândră și cu un trecut războinic și revoluționar atât de patetic
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
n.m.) și Czernin se întîlnesc din întîmplare la Mogoșoaia. Asupra tuturor fugitivelor realități spirituale gîndirea neamțului nu are priză". Avem ecouri aici despre luptele care se duceau pentru cucerirea, de către trupele engleze, a Dardanelelor, întrucît Rusia era sufocată, împiedicată de germani, atotstăpînitori în Turcia, să primească armament și muniție din Anglia. Pînă la urmă, asaltul Dardanelelor de către englezi a eșuat. Și din memoriile fostului ambasador al SUA, Morgenthau, în acea vreme, la Constantinopole (SUA nu se angajaseră încă în război) aflăm
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la Cioran, într-unul din comentarii, este edificatoare: "De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decît germanii, a trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani? Astăzi la ce-am ajuns? La voința de a face istorie. Cine a înțeles acest lucru este lămurit cu tragedia culturilor mici, cu tot ceea ce e rațional, abstract, conștient în
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
dorita intrare a românilor în istorie. Observațiile negative pe care și le îngăduie Cantemir la adresa unor defecte ale neamului său, în Descriptio Moldaviae (1715), sînt taxate, intempestiv, drept "excese". Ceea ce și-au permis un Schopenhauer sau un Nietzsche, vorbind despre germani, nu i se permite lui Cantemir cînd îi probozește pe moldovenii săi, cărora le-a arătat de altminteri decisive dovezi de prețuire și dragoste: "Din setea de a fi obiectiv în judecata asupra neamului său, Cantemir sfîrșește chiar la excese
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
cu mintea expres -, făcute pe baza unor nume reale. Se poate întîmpla ca numele Taup, care nici nu știu ce înseamnă, să-l fi auzit pe undeva. Am fost în Germania, de pildă, am stat un an, am avut o bursă de la germani. Se recompensau, pentru că, dacă mi-au omorît tatăl, trebuiau să se arate generoși față de fiu, să-i dea cozonac. Amintesc mereu că am fost orfan de război - nu-mi place deloc cînd aud asta, că aduce imediat a milog, a
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
o analiză mult mai amănunțită decît cea dintr-o recenzie, însă în această prezentare s-ar mai putea remarca un element poate extrem de important, și anume, problema identității-mai ales etnice, a cărei natură hibridă e resimțită intens de sașii ardeleni (germani puri pentru comunitatea lor, însă români pentru cuplul venit din Reich), și cea a relațiilor dintre grupurile etnice, maghiari, evrei, nemți, români, armeni, un proces permanent de descoperire a unui Celălalt a cărui lipsă va deveni dureroasă mai tîrziu. Eginald
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
societății poloneze în vremea celui de-al doilea război mondial, slujită din plin de talentul de povestitor al autorului, cu un interes special față de stereotipiile etnice - personajele au o conștiință pregnantă a propriei individualități naționale, resimțită uneori negativ- e cazul germanului Müller, chinuit o viață de nostalgia Poloniei de altădată. Trebuie spus că, scris în 1988, romanul a apărut în diaspora, la Paris, și abia după căderea comunismului la Varșovia. Deși tradus în mai multe limbi cu titlul Frumoasa doamnă..., în
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
cercurile românești civilizate nu fac excepție. Polemicile se poartă în presă și, din cîte am văzut, este de neconceput să fie purtate-n limbajul crud și pamfletar care infestează la noi chiar și unele reviste literare. Nu știu ce sau cum sînt germanii. Singura distincție care mie mi se pare universal valabilă e cea dintre oamenii civilizați de peste tot și cei necivilizați de peste tot, o distincție supranațională și supraculturală. Firește, ea nu se suprapune cu totul, cum ar fi ideal, peste celelalte: oameni
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
sugestia că sunt parte a unei conspirații e atât de absurdă, atât de "balcanică" (așa cum n-aș spune niciodată), încât n-aș fi putut-o inventa! Cine se presupune că se află în spatele meu? Naționaliștii unguri? Partizanii renașterii otomane? Industriașii germani care-ar încerca să diminueze valoarea investițiilor române pentru a înșfăca niște contracte avantajoase în Moldova? Evreii din New York care încearcă să-și obțină proprietățile din Sighet? Poate mă credeți, poate nu, dar scriu din propriul meu impuls, fără nici un
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Auzi, să ne-o trîntească direct chiorul ăsta de Verheugen că n-o să intrăm prea repede în Uniunea Europeană! Să ne spună, de la obraz, ungurii, cehii și polonezii că avansarea noastră pe listă o periclitează pe a lor! Să ne atenționeze germanii că lucrurile trebuie executate într-o anumită logică și după ce s-au încheiat reformele! Cu ce drept ne dictează ce avem de făcut, nouă, care le știm pe toate atît de bine? De ce se amestecă în treburile noastre europene? De ce
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe baza unui calcul politic, încercînd să treacă în planul al doilea efectele economice. Mai scrupuloși, ca întotdeauna, germanii n-au uitat să spună că una e să integrezi țări cu o populație de două sau cinci milioane (cum sunt marea majoritate a candidatelor, de la Lituania la Slovenia, de la Cehia la Letonia), și alta e să dai undă verde
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
de cinematograf vieneze au urmărit 220 de filme în decurs de douăsprezece zile. Majoritatea acestor filme au fost prezentate în exclusivitate în cadrul festivalului. Programul principal de filme în premieră a fost dedicat anul acesta legendarei actrițe Fay Wray și producătorului german de filme documentare Peter Nestler, bucurându-se de un extraordinar succes la public și printre specialiști. În mod neașteptat, peliculele favorite din acest an au făcut parte din filmele produse recent în cele mai diverse colțuri ale lumii, din Sri Lanka
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
își spune că "excesul de naționalism e totdeauna dovada unei profunde nemulțumiri de sine. Inșii respectivi se afirmă în numele națiunii lor și cînd își dau seama că nu și-au făcut prieteni, folosindu-se de subterfugii, de cel mai mărunt german, se înfurie și afirmă că sunt cel mai mare popor din univers". Curînd acest exces de naționalism și de convingere că germanii sînt poporul arian hipersuperior va însîngera Europa, copleșind-o cu cruzimi neproduse nici în Evul Mediu. Și Martha
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]