694 matches
-
este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pare a fi străină. Persoanele cu autism au probleme în a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. Deficit de comunicare si limbaj Acest deficit afectează atât limbajul expresiv, cât și cel receptiv, de asemenea, mimica și gestica. Unii copii autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrasii (inventarea cuvintelor), întrebări obsesive
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Donnell ilustrează valorificarea acestor funcții. El arată că, deși momentul prezentat pare lipsit de consecințe, apare totuși impresia că în imagine este vorba despre acțiunea cuiva asupra a ceva, și că există loc pentru presupoziții despre alte acțiuni. În imagine, gestica legată de gruparea, ridicarea, sau lăsarea jos a teancului de rufe, este implicită, dar nu se poate spune cu certitudine care din ele îl precede pe celălalt. Considerând poziția mâinii drepte, privitorul are impresia că personajul este pe cale să strângă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
al omului, efectuat pentru ca acesta să poată avea o relație optimă cu mediul în care există și activează. Este, totuși, un act motric special și specializat, numit de mulți specialiști și „gest motric”. De aceea, se justifică și răspândirea expresiilor „gestică motrică” sau „atitudine gestică motrică”. Problema fundamentală este de a deosebi exercițiul fizic de celelalte acte motrice ale omului. Soluția este simplă dacă evaluarea se realizează prin perspectiva obiectivelor. Exercițiul fizic presupune în mod clar conștientizare și repetare sistematică, dar
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
acesta să poată avea o relație optimă cu mediul în care există și activează. Este, totuși, un act motric special și specializat, numit de mulți specialiști și „gest motric”. De aceea, se justifică și răspândirea expresiilor „gestică motrică” sau „atitudine gestică motrică”. Problema fundamentală este de a deosebi exercițiul fizic de celelalte acte motrice ale omului. Soluția este simplă dacă evaluarea se realizează prin perspectiva obiectivelor. Exercițiul fizic presupune în mod clar conștientizare și repetare sistematică, dar în vederea realizării obiectivelor antrenamentului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
legi, descoperite de marele psiholog Paul Watzlawick: Comunicarea este inevitabilă sau „Non-comunicarea este imposibilă”. Să nu uităm că noi comunicăm nu numai prin cuvinte (comunicarea verbală), accent, intonație, ritmul și debitul vocii (comunicarea paraverbală) ci și prin poziția corpului, mimică, gestică, orientarea și strălucirea privirii, înroșire, paloare (comunicarea nonverbală). Putem adăuga că și lipsa lor este comunicatoare de sensuri. Să ne gândim la cazul în care copilul dumneavoastră tace. Poate fi vorba despre o tăcere-uimire, tăcere-vinovată, tăcere-aprobatoare, tăcere-meditativă, etc. Dorim sau
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
ca pozitive, propice comunicării sau negative, de tip defensiv sau agresiv. Limbajul nonverbal cu caracter pozitiv se manifestă prin: urmărirea contactului vizual într-un mod moderat, privirea influențează instituirea unei bune relații atunci când depășește 2/3 din timpul petrecut împreună; gestică care susține conversația; zâmbet care antrenează mușchii feței nu doar ai gurii; expresie a feței care manifestă interesul; mișcarea capului aprobator; mâinile deschise, relaxate; mângâierea bărbiei; frecarea palmelor; scoaterea ochelarilor de pe nas și ducerea unui braț în dreptul gurii indică interes
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
bărbiei; frecarea palmelor; scoaterea ochelarilor de pe nas și ducerea unui braț în dreptul gurii indică interes sau dorința de a spune ceva. Un loc aparte în comunicare verbală îl ocupă gesturile care trădează lipsa de sinceritate. În grupa acestor semnale apar: gestică asimetrică în raport cu privirea sau cu ideea exprimată; privirea orientată în partea dreaptă sus; clipitul rapid; mâna este dusă des în dreptul feței sau al ochilor; atingerea feței, în special a nasului, urechii, se acoperă parțial gura; scărpinatul capului și a gâtului
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
arată că nu se dorește pătrunderea în zona personală pot fi: întoarcerea privirii, micșorarea ochilor, retragere sau crearea unor bariere fizice prin interpunerea unor obiecte. Invitația pentru intrarea în spațiul personal este lansată de întinderea mâinii pentru a fi strânsă, gestică largă, zâmbet cu toată fața. Retragerea este cel mai clar semnal care indică o apropiere nedorită. Invadarea spațiului personal se consideră ca agresiune și poate determina disconfort psihic manifestat prin nervozitate și stare de încordare. Abilitatea de comunicare nonverbală corectă
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica (largă, cu aprobări și încurajări manifestate prin înclinarea repetată a capului, o strângere de mână fermă dar delicată) și îmbrăcăminte (sobră și elegantă). 1.5. Manifestări ale personalității Auditorul nu ar trebui să se concentreze asupra personalității celui cu care
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
caută și cum va afla ceea ce caută. Poziția de leader în timpul auditului va fi obținută numai în măsura în care va reuși să se ajungă la înțelegerea reciprocă general-umană. În funcție de comportamentul auditorului, se poate obține o atitudine similară de conformitate din partea auditatului. Prin gestica sa, auditorul va impune un mod de comunicare. Schițarea unui zâmbet și o atitudine deschisă va determina o reacție de conformitate, de corelație cu gestica auditorului. Elementele auditabile sunt proiectate în baza unor obiective care sunt exprimate în indicatori. La
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
general-umană. În funcție de comportamentul auditorului, se poate obține o atitudine similară de conformitate din partea auditatului. Prin gestica sa, auditorul va impune un mod de comunicare. Schițarea unui zâmbet și o atitudine deschisă va determina o reacție de conformitate, de corelație cu gestica auditorului. Elementele auditabile sunt proiectate în baza unor obiective care sunt exprimate în indicatori. La auditarea lor este necesară traducerea indicatorilor în întrebări. Întrebările sunt cheia și instrumentul de bază prin care putem să înțelegem mai bine ce dorește să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și receptorului este limba română cu norma unanim cunoscută (cu reguli de ordin morfologic, sintactic, lexico semantic). Acesta poate avea ca subcod limbajul medical, tehnic, criticii literare , al științelor sociale, al matematicii ș.a. Putem vorbi și de un cod al gestici, mimicii, poziție corpului etc. De asemenea, pot fi o suită de semnale sonore sau vizuale de diverse tipuri (alfabetul morse, semnele de circulație). *CANALUL: prin care se face comunicarea este fie scris( opera literară, articolul de ziar, memoriile, scrisoare, messenger
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
enunț) vestimentația, dansul, machiajul, modul de aranjare a camerei, coloristica, aranjarea părului, afișul publicitar, tabloul etc. Se poate observa că, deși simpla mișcare a sprâncenelor poate constitui un mod de comunicare, atunci când avem o privire de ansamblu, plecând de la mimică, gestică, vestimentație, poziție a corpului, comunicarea devine mai eficientă. Nu trebuie uitat nici faptul că modul în care comunică persoanele, nonverbal, diferă de la persoană la persoană. Pentru că specialiștii tind să vorbească despre comunicarea nonverbală doar atunci când fac referire la persoana umană
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
așezate pe trei rafturi în perete, de care atârnă câtiva săculeți. Un țăran se sprijină într-o bâtă și privește interogativ scena din față. Celălalt pândește indecis, din ușă, oamenii dinăuntru. Și la nivelul construcției personajelor ceea ce domină este contrastul. Gestica personajelor se împarte între umilință de partea țăranilor veniți să plătească birurile, respectiv aroganță și o atitudine absentă de partea funcționarilor responsabili cu calcularea lor. Referințele tabloul lui Pieter Breughel cel Tânăr sunt trei. Prima se face în capitolul IV
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
e doar osoasă, ci și disprețuitoare, îmbrăcămintea îl face și mai inflexibil și îi accentuează superioritatea batjocoritoare, toate transformându-l iremediabil într-un conțopist competent. Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el este cel mai urât. Gesturile sale par fie a implora compasiune - mâna dusă la piept -, fie a oferi o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută... (vezi nota 8). Observațiile lui răstoarnă raportul de forțe în favoarea țăranilor. Dacă privirea Rekăi îi descoperea umili, cea a lui Chiril descoperă în gestica lor ipocrizia (plătesc cu o umilință prefăcută) salvatoare. Prefăcătoria lor nu anulează taxele, dar este semnul unei înțelegeri superioare a condiției lor de plătitori de taxe: nu înțeleg rațiunea taxelor, dar înțeleg că plata lor este singura soluție. Tabloul flamand
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a practicilor de consum, a locuinței, a influenței artei asupra "mișcărilor sufletului" etc. Studiul sistemelor exotice de gândire a proiectat o nouă lumină asupra influenței pe care au exercitat-o teologia creștină și arta care decurge din ea, asupra idealurilor, gesticii, atitudinilor etc. Periodizarea (ce este o epocă, un moment, o răscruce, o conjunctură, un ciclu, un calendar?) se impune în mod evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie, imaginar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
permite o învățare prin osmoză a moravurilor, a limbii, a tradițiilor și a obiceiurilor. Independent de ancheta deliberată (întrebări-răspunsuri, conversații, note, înregistrări etc.), aspectele nonverbale ale asimilării codurilor sociale de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se întăresc mai mult cu ocazia șederilor ulterioare din ce în ce mai fructuoase. Antropologul se află în situația unui student. Venit să studieze, de pildă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la clasele primare, îl constituie comunicarea. Comunicarea, în sens psihopedagogie este reglementată de anumite norme: didactice, logice, de cunoaștere, psihosociale, etice, estetice, filozofice. Comunicarea în relația elevînvățător se extinde pe un registru foarte larg de forme: exprimare verbală, nonverbală (numită gestică, postură, ținută vestimentară), asociate cu mijloace didactice și metode, fiecare în parte sau combinate într-o manieră adecvată, încât vehiculează valorile socio-culturale derivate din ariile curriculare propuse pentru nivelul / clasa pe care o conduce învățătorul/institutorul/profesorul de învățământ primar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
referitoare la comportamentul acestora acasă. În acest caz observația a fost făcută de aceste persoane care au fost instruite încă de la început ce anume să urmărească și cum să procedeze. Trebuiau observate: Manifestările implicate în comunicare: conduite verbale, orale, mimică, gestică; Comportamentul lor manifestat în activitățile de joc, învățare, de muncă în gospodărie: - dacă învață singur, cu ajutor, sau nu vrea să învețe deloc; - dacă se joacă ca și până acum; - dacă execută activitățile de muncă în gospodărie de bunăvoie, sau
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
el nu face altceva decât să proiecteze asupra “adversarului” propriile sale insuficiențe morale. Comunicarea umană nu se reduce numai la canalul verbal sau ligvistic. In realitate, un rol considerabil În comunicare și implicit În comunicarea agresivității, Îl dețin elementele non-verbale, gestica, mimica, mișcările și atitudinile corporale. Privirea poate transmite uneori stări emotiv-conflictuale cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
accente de gravitate a interogației. Dicțiunea se cristalizează pe o dimensiune elegiacă, preluând cadențe și asimilând rezonanțe din poezia lui G. Bacovia, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Minulescu, Ion Pillat. În Premise, de pildă, un poem elocvent în privința schimbărilor de gestică și atitudine lirică, imaginile câștigă în concretețe și pregnanță plastică, incantația dobândește mai multă vigoare: „De la o vreme-n gânduri mi-i tot mai vânt și seară. / De unde vii, tu, toamnă, în zdrențe, și ce vrei? Cu greieri și cu
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
decât va fi crezut chiar el: ieșit de nicăieri, el a avut într-adevăr capacități extraordinare de a cuceri puterea și geniul de a-i da substanță, dar mult mai puțină luciditate în a o exercita. Oare chiar credea în gestica revoluționară care-i făcea atâta plăcere? Acest punct rămâne de elucidat. Cel puțin, disperarea în care și-a aruncat poporul a făcut ca viitorul în care a basculat ulterior țara să apară mai puțin întunecat. MAOISM/MAOIȘTI „Gândirea mao tzedun
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]