856 matches
-
cu mânerul sabiei. —Star, ești prea bună. Jonathan apare lângă prietenul său. Fata continuă să vorbească despre spectacolul lui Levine. Poartă o rochie verde pal și câteva brățări de lemn sculptate pe braț, care se lovesc una de alta când gesticulează. Descriind „forța de producător“ a lui Levine și „felul în care simte sufletul negru“, începe să sune ca un abac, ceea ce în opinia lui Jonathan, îi sporește farmecul. Deși este puternic rimelată și are ochii machiați în culoarea fisticului, reușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gro zav când începea întrecerea. Stăteam cu mama în loja proprietarilor, urmărind cu emoție cum alergau caii noș tri. Ce mândră eram când câștigau cursa și cât mă necă jeam când o pierdeau! — Știai să călărești? — Ba bine că nu! gesticulă Ioana, în vreme ce mota nul, indispus de turnura pe care o luase conversația, sări pe podea, îndepărtându-se demn. Mai târziu, con tinuă ea, pe când eram în Argentina, aveam o prietenă extra ordinară, Gloria Alcorta, scriitoare, sculptoriță și pic to riță
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
și studenți cu plete unsuroase ca țiparii. Se purtau discuții despre mesajul operei de artă. Pe măsură ce vorbăria se încingea, putoarea de șoarec se îmbina cu cea de tutun. Între alte personaje, la prezidiu tronau, pline de importanță, două figuri: una gesticula larg, ascultîndu-și vocea; șușotind mieros, cealaltă se pleca cînd la o ureche cînd la alta; ori de cîte ori lua cuvîntul, zîmbea dulceag, iar, dacă se ivea o responsabilitate, se trezea ales în unanimitate. Zavistnici și vanitoși, chiar cei mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
greu de acceptat. Sperasem din tot sufletul să v-o spun când nu v-ar mai fi sporit nefericirea. Aceasta e lumea bărbaților, replică Mitsuhide, apoi adăugă: nu are nici o importanță. Râse. Cel puțin, suna asemănător cu un râs. Apoi, gesticulă brusc spre partea din spate a taberei, cerând, nerăbdător, să-i fie adus calul. Mitsuhide își trimisese majoritatea trupelor pe front, însă ar fi trebuit ca în tabără să rămână cel puțin două mii de oameni, împreună cu vasalii săi superiori. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se expună acuzației de urmărire a intereselor proprii. Generalii nu avură timp să se odihnească, ci fură trimiși imediat spre noile câmpuri de luptă unde fuseseră repartizați. În timp ce se ridicau toți odată ca să plece, Hideyoshi rămase pe scaunul de comandant, gesticulând spre fiecare cu bărbia. Hideyoshi se instală la Templul Mii, iar, în noaptea zilei a paisprezecea, o nouă furtună lovi, cu tunete și trăsnete. Ploaia stinse tăciunii care mai ardeau mocnit Castelul Sakamoto și, cât fu noaptea de lungă, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fugă, înainte. Se dădu rapid ordinul de pregătire pentru luptă, dar cei doi călugări care-i călăuzeau strigară spre ei: — Nu e inamicul. Sunt iscoade de la templu. Nu trageți! Apoi, se întoarseră către muntele din depărtare și se făcură înțeleși, gesticulând și strigând din răsputeri. Cu asta, soldații începură să coboare versantul, ca niște pietre rostogolindu-se într-o prăpastie. Foarte curând, un ofițer cu un steag fixat pe spate alergă în jos, spre ei. Hideyoshi îl recunoscu drept un vasal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
putea relaxa până seara. Pe lângă conștiința disprețului de sine însuși, Katsuie simțea că și ostilitatea față de Hideyoshi îl împingea să depună un jurământ ca, în curând, ei doi să nu mai existe împreună sub același cer. — Du-te acasă. Ajunge. Gesticulând cu bărbia, îi ordonă bătrânului să plece, dar Kumohachi păreau lipit de podea cu pastă de orez. — Ce? Aveți de dat vreun răspuns? întrebă el, privindu-l buimac pe Katsuie. — N-am nici un răspuns de dat! Nici un răspuns! Spune-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lor călugării nu-i prea trăgea duhul la muncă. --De unde ai scos asta, prietene? --Să vezi cum o învârt și o dezvârt mereu, ca să cadă în picioare și cu buzunarele de la falon pline - mi-a răspuns gândul de veghe, gesticulând cu înțeles. --Nu cumva mergi prea departe, vere? --Nu. --Atunci fă dovada spuselor tale și te-am iertat. Altfel... --Altfel? --Nu te speli nici cu toată apa Bahluiului. --Dacă îți amintești ce scrie Vasile Roset hatmanul la 24 ianuarie 1765
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
absidei. Mântuitorul poartă veșmânt arhieresc: stihar, sacos, omofor. În dreapta este împărtășirea cu Trupul Domnului, iar în stânga cu Sângele Domnului. Apostolii înaintează spre Iisus Hristos cu mâinile întinse în gest de rugăciune. Se vede tendința zugravului de a individualiza figurile: unii gesticulează, se uită înapoi etc.; ultimul din partea stângă, Iuda, refuză să se împărtășească și pleacă. Nu ne este redată Cina cea de Taină și Spălarea picioarelor, așa cum găsim aceste scene în bisericile mai vechi. Pe pereții laterali ai altarului, deasupra celor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
peisaj cu dealuri și clădiri, iar în mijloc se lucrează la sădirea viei. Iisus Hristos este reprezentat de cinci ori cu grupuri de oameni chemați la lucru, la diferite ore ale zilei. Fiecare grup este individual, unii merg repede, alții gesticulează. Pilda semănătorului, felul pământului și rodirea semințelor este ilustrată prin grupuri de oameni cu Iisus lângă ei. În mijloc este o biserică, iar lângă ea preoți și călugări, deci, pământul care a rodit sămânța înzecit și însutit. Pilda despre sămânța
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sud îi identificăm pe: Teodor Studitul, Hristodoros, Marcu, Pimen, Teoctist, Arsenie, Macarie, Talasie, Avramie, Pafnutie, Antonie etc. Cei reprezentați în glafurile ferestrelor sunt pictați în bust. Toate personajele din acest ultim registru poartă veșminte bogate, au pergamente în mână sau gesticulează ca mărturisitori ai credinței. Interesante sunt aureolele ce ies ușor în relief și sunt sculptate cu motive florale și geometrice. Acest model de aureolă s-a luat de la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Tot în cadrul registrului cu părinți cuvioși, în dreapta ușii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dumnezeu prin bătutul din palme. În celelalte două registre sunt mai multe grupe de personaje cu diferite instrumente muzicale: tobe, trompete, psaltirioane, cobze etc., cu care îl preamăresc pe Dumnezeu. Se vede tendința de individualizare pe grupe și persoane. Unii gesticulează cu mâinile. Toți poartă veșminte scumpe. În partea de jos a pridvorului sunt pictați, de o parte și de alta a ușii de intrare în pronaos, sub ansamblul cu Judecata de apoi, Sfinții Dimitrie și Gheorghe călare pe cal, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să înțeleagă că băutura era gratis, așa că Gaz a tăcut din gură.) între timp, Luke și cu mine eram așa de prinși să ne facem să râdem unul pe celălalt, încât atunci când paharele ne erau puse în mâinile cu care gesticulam de zor, abia dacă observam. Aproape că nici n-am auzit când ni s-a spus „Puteați măcar să ziceți mulțumesc“. Eu nu mă gândeam decât la faptul că Luke e așa de drăguț. Așa de haios. Luke s-a lansat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ce-ați focut voi două, fetilor? Ei? ne-a întrebat evreul. A ieșit din spatele standului ca să ne inspecteze. Jumătate din stradă se uita la noi, iar traficul aproape că s-a oprit în momentul în care Benny a început să gesticuleze către trecători. —Mă-ntreb, s-a bătut el cu mâna în piept, ce se întâmplă? A început să-și fluture brațele arătând spre Brigit și spre mine care stăteam în mijlocul străzii cu părul nepieptănat și machiajul scurs. —Și ce văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
privind doar în ochii acestui serv protector, încolăcit la picioarele Venerei. Tavi asculta calm, fără reacții, noutăți, urmărind sceptic malaxorul de nimicuri. Poate tocmai scepticismul mut al acestui martor să-l fi descumpănit pe agitatul intrus. Continua încăsă peroreze, să gesticuleze, să pompeze vorbe, neobosit, dar plictisul vizibil pe mutra lucidului canin îl deprima, simțea că va ceda curând, decis să cedeze. Mâine, gata! Nu, mâine e vineri, mâine ne odihnim. Poimâine, sâmbătă, ziua sacră, eliberarea. Sâmbătă, gata, s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
unor cântece din musicaluri și ale pieselor de jazz cunoscute, interpretate de soliste legendare. Era măreț și absurd. Era caraghios și înduioșător. Era mișcător și comic. Era tot ce era și tot ce nu era. Și iat-o pe Tina, gesticulând din brațe și prefăcându-se că rostește cuvintele cântecului. Pe chip nu i se citea decât tandrețea și iubirea. Ochii îi erau uzi de lacrimi și am rămas cu toții locului, încremeniți, neștiind dacă să plângem împreună cu ea sau să râdem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
deja clasic, a intrat deja În dicționarele de profil. Companiei Glen Oil i se oferă acum șansa unică de a se alătura acestui brand de marcă, faimos pe Întreg mapamondul. Din ce În ce mai sigură pe mine, Încep să mă plimb În jurul Încăperii, gesticulând cu doza de suc. — Atunci când cumpără o băutură energizantă Panther, consumatorul afirmă faptul că nu se va mulțumi decât cu ce e mai bun. Lovesc cu putere cutia de suc, cu cealaltă mână. El cere ce e mai bun de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
filialele europene. Fără să vrea, În colțul gurii lui Jack se formează un surâs. — Am Înțeles. Și... ești OK ? — Da. De fapt, sinceră să fiu, mă bucur din plin de libertatea de a fi din nou singură. Deschid larg brațele, gesticulând. Știi cum e, libertatea, flexibilitatea... — Foarte bine. Păi atunci, Înseamnă că poate nu e un moment bun să... Se oprește. — Să ce ? Întreb, un pic prea repede. Știu că probabil Încă suferi destul de mult, spune cu Înțelegere. Dar mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mi nebunește, mă scufund în scaun și încerc să mă ascund după Wall Street Journal. Dar e prea târziu. Kent m‑a văzut deja. Îi cade falca de uimire și vine repede la mașină. Ciocănește în geam, bolborosind ceva și gesticulând insistent. — Rebecca! Ai greșit direcția! strigă, în clipa în care las geamul în jos. Guggenheimul e în cealaltă direcție! — Serios? spun pe un ton șocat. O, Doamne! Cum s‑a întâmplat una ca asta? — Spune‑i șoferului să întoarcă! Taximetriștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
tot tacâmul. Dar în realitate... — Nu era pregătită? sugerează Michael. — Exact! Îi plăcea foarte mult munca ei și numai idiotul ăla de bărbat‑su voia ca ea să renunțe la ea. Și nu avea decât cincizeci și cinci de ani! Gesticulez cu paharul. Zău. Nu se spune că viața începe la cincizeci și cinci de ani? — Pe‑asta nu o știu, zice Michael, zâmbind. Dar poate că există. Se uită la mine cu interes. Aș vrea să mă uit la emisiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
explică: Este combinația a două cuvinte, „sclav” și „om”. Dacă ne tratăm pe noi înșine ca niște oameni și insistăm ca și ceilalți să ne trateze ca atare, nu ca pe niște sclavi, devenim paradisul însuși. Ea dă exemple și gesticulează. În curând, ora ei devine cea mai populară oră din școală. Între timp, atrage o atenție nedorită: se află de-acum pe lista poliției, suspectată de a fi comunistă. Nu își dă seama de ce va să vină. E împăcată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se întoarce și face câțiva pași - e scena mea de intrare. Îmi ridică moralul. Nu mă pot abține să nu râd. E un tip amuzant. Odată, rochia dumitale de satin s-a agățat de un obiect din decor, zice el, gesticulând cu animație. Ți-aduci aminte? Nu? Oricum, m-am îngrijorat pentru dumneata. Însă ai transformat incidentul într-o parte a intrigii. O, am fost total impresionat. Am văzut multe spectacole la viața mea, dar nu am mai văzut pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
îndesată, sunt sigură că are parte de multă singurătate. Tunsoarea ei, potrivit propriilor spuse, e inspirată de Shakespeare. Seamănă cu o umbrelă deschisă. Fața ei prelungă are linii ascuțite. Pielea cuiva care fumează țigară de la țigară. Când vorbește, mâinile ei gesticulează puternic sub nasul tău. Joc Qu și Pai, jocuri cu poezii, zice Fairlynn. De-abia aștept să joc cu președintele Mao. Am auzit că-i place foarte mult să se ia la întrecere. Sunt tare în Tang și am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
eram împreunè fècusem o clasificare riguroasè a situațiilor în care ea, lipindu-se de mine, isi strecura brațul pe sub brațul meu, Avea, de pildè, un fel anume de a o face atunci cand voia sè mè roage ceva, mai întâi, în timp ce, gesticulând mult, îmi explică cam ce și-ar dori, se apropia încet de mine, mergând cu mine alèturi, umèr la umèr, dupè care, isi strecura brațul pe sub brațul meu, apoi, se lipea de mine și își lèsa capul înspre umèrul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
am Început viața! Acolo mi-au rămas părinții, frații, fata de care eram Îndrăgostit. Pietroasă, aspră-i Ithaca, dar ca mamă bună crește feciori voinici./ Și-apoi nimic mai dulce ca țara ei nu pot vedea pe lume... Profesorul recită, gesticulează, se simte largul lui În fața auditoriului tânăr, a doua lui familie. Sau chiar prima, cum Îi reproșează Christa? — ...Știți, dragii mei, desigur, de unde este citatul... S-a făcut liniște, ca În clasă. Cariera lor științifică a avut nevoie de matematică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]