1,108 matches
-
asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd Își dezvoltă limbajul gestual În același mod și În aceeași perioadă optimă de timp În care copilul auzitor Își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până În jurul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
limbajului verbal cu copilul surd, acesta este În pericol să devină și un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate În evidență că au un copil surd, acești
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
grave decât Însăși surditatea. Până la intrarea copilului surd Într-o unitate de instruire prevăzută cu personal de Înaltă calificare pentru recuperarea complexă a auzului și limbajului În perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul Înconjurător și, În același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea Învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul Înconjurător și, În același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea Învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor, acești surzi vor accepta de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare psihologică și socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, Între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, În special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale În care au evoluat cele două forme de limbaj. Totuși, limbajul mimico-gestual trebuie privit ca un limbaj adevărat, având majoritatea trăsăturilor lui esențiale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
buze), care compensează Într-un fel lipsa auzului. Labiolectura este o abilitate care se Învață. Cu cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și Însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, În condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei comit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei Încep să formuleze ideile și să le exprime corect În / și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; * Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56 de elevi de liceu deficienți de auz. Situațiile menționate cel mai frecvent În legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
importanța limbajului non verbal ci și superioritatea acestuia În raport cu limbajul verbal, cu cuvintele În diferite situații de comunicare: „Cuvintele, ori de câte ori nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare cu totul imperfect”; limbajul gestual are o precizie mult mai mare „decât cea atinsă de vreun sistem de simboluri rostite sau scrise, cu excepția limbajelor matematicii, științei și muzicii” <ref id=”57”> Ibid., p. 15 referință </ref> (traducerea mea). 3.4. Contextul situației O perspectivă foarte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune "vrei apă" sau "băiatul vrea apă". Vorbirea este monotonă, stereotipia lipsită de intonație, iar melodia frazei neadecvată. 3. Stereotipiile sunt alte elemente des întâlnite la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetiții ale mișcării mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axei proprii, mersul pe vârful picioarelor. Uneori copilul cu autism preferă activități repetitive ca: deschiderea și închiderea ușilor, stingerea sau aprinderea becului, lovirea sau zgârierea unei jucării, ritualizarea activităților alimentare
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Imitarea copilului în diverse acțiuni sau sunete este necesară pentru a afla reacția lui și va pregăti teren pentru programele de imitație. Terapeutul trebuie să folosească cât mai puține cuvinte, dacă se poate deloc, făcându-se apel doar la limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul către copil este clar și pe înțelesul lui. Poziția va fi ferma, vocea va fi modelata în funcție de reacțiile copilului(adică dacă avem un comportament deviant vocea și gesturile noastre vor arăta dezacordul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda « CUB ! » doar pentru a ajuta copilul să asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. Il ajutăm în același timp să înțeleagă că neexecutarea sarcinii duce la dezacordul meu verbal și gestual prin « NU » și că mai târziu va trebui să execute sarcina forțat(un lucru neplăcut pentru el). Sarcina trebuie dusă până la capăt indiferent de situație. Copilul va alege cu timpul doar partea în care el execută și primește recompensa. Sarcinile
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
mărcilor picturale și este, într un anume fel, ritmat, oricare ar fi natura ritmului. Henri Lefebvre consideră că orice entitate umană are simțul ritmului, are impresia că stăpânește conceptul deși ritmul este adesea confundat cu mișcarea, viteza, secvențele de mișcări gestuale sau secvențele de funcționare ale mecanismelor. Lucrurile nu sunt însă la fel de simple când este vorba despre ritmul imaginii picturale care este o formă aflată în pragul schimbării, al modificării și al rupturii. Ritmul imaginii picturale nu este o formă închisă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
atitudinală, comportamentală, acțională și ele constituie adevărate „mărci” ale oricărei acțiuni umane ce se dorește a fi categorisită drept formă de intervenție educativă”. Intervenția educativă presupune producerea unei relații de comunicare prin intermediul limbajului natural, al limbajului artificial sau al celui gestual. Limbajul educațional constituie un mijloc de realizare a intervenției educative. Autorul menționat distinge trei tipuri fundamentale de intervenție educativă: * intervenții educative prin sine sau autointervenții (în care purtătorul intervenției se concretizează în procese, stări, trăiri intrinseci personalității receptorului, iar intervenția
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: în momentul în care i se arată copilului mâncare se va face semnul (gestul) specific acțiunii de a mânca. La fel vor fi arătate și denumite gestual diferite alimente, jucării, obiecte, acțiuni etc. Treptat copilul începe să asocieze semnele și să le utilizeze atunci când îi va fi foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, învață să comunice închegat prin gesturi, semnele
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
și în cazul corectării articulației și îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice ale copilului cu deficiență auditivă. Pentru însușirea
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
prevenirea instalării handicapului psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă toate mijloacele posibile de stabilire a contactelor între oameni: limbaj oral, scris, mimico- gestual, toate semnele evocatoare, desenul etc. Comunicarea totală nu este o limbă sau un mijloc de contact, ci o atitudine a copilului surd cu privire la modalitățile de stabilire a contactelor cu oamenii. Comunicarea totală este fondată pe ideea recunoașterii de fapt că
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
uimire, bucurie, oboseală. 5. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintală ușoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate psiho-emoțională și socială. 6. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat, datorită deficitului auditiv, comunicare verbală greoaie, vocabular sărac, predomină limbajul mimico gestual. 7. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită ritmului lent de lucru în rezolvarea sarcinilor, lipsa motivației și nivelului redus de asimilare și transfer a cunoștințelor. 8. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mediu, identificarea unor emoții și a pronumelor. Ținând cont de afecțiunile copilului, s-a conturat metodica aplicată gradual, pas cu pas, prin utilizarea programului educațional „TARA” și ,,LOGOPEDIX”. Pentru început am urmărit încurajarea vorbirii orale, renunțarea treptat la limbajul mimico gestual prin înlăturarea negativismului față de vorbirea orală. Se va constitui un program de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic cuprinzând următoarele tipuri de exerciții: a) „Cine face așa?” - jocul onomatopeelor - se vor utiliza softurile educaționale Tara și Logopedix. Copilul va fi pus
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
se dau separat, în funcție de felul de mâncare de la masă; În general mănâncă îngrijit, folosește tacâmurile care i se dau. b) Igiena Toaleta corporală: Se spală singură pe mâini; Folosește toaleta singură Folosește hârtia igienică doar când primește indicații verbale sau gestuale; nu are îndemânare, adesea se murdărește și pe mâini; Se spală pe dinți cu ajutor; Se piaptănă cu ajutor; Întreținerea spațiului de viață: Îndeplinește mici treburi la cerere (așează masa, duce coșul la gunoi); Poate șterge masa la care lucrează
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
A.V. pronunță bine vocalele, însă prezintă distorsiuni la nivelul consoanelor: „r”, „z”, „g”, „p”, „n”, „c”, „s”. Tipul de comunicare a evoluat mai mult înspre comunicarea verbală, deși aceasta rămâne în continuare mult deficitară în favoarea comunicării de tip mimico gestual. Constituirea propozițiilor este deficitară și nu se realizează decât în mod mecanic, sub forma repetiției în momentul în care este susținută. Structura gramaticală nu este formată. Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă; întârziere în dezvoltarea limbajului. c) Rezultatele la probele de evaluare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
perechi de grafeme nefiind considerată semnificativă, pentru sensul cuvântului, din perspectiva modului lor concret de gândire. Un amănunt extrem de interesant care sporește importanța demutizării este acela că elevii cu surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimico- gestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era mult mai apăsătoare și importantă decât pragmatismul lor de a
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]