658 matches
-
atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia că fundamentul teritoriului Godeniului este predominant moesic, iar straturile de cuvertura sunt predominant carpatice, acoperind nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Călinești, Gogoșești, Mischii (reședința), Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Are următorii vecini: la nord - Comuna Carpen, la sud - Comuna Caraula, la vest - Comuna Verbița și Comuna Plenița, iar la est - Comuna Vârtop și Comuna Vela. Comuna Orodel este așezată în Câmpia Înaltă a Bălăciței, la limita sudică a Podișului Getic. Firul istoric al populării acestor ținuturi se pierde în negura vremurilor. Descoperirile arheologice ne pun la îndemână o mare varietate de dovezi materiale care atestă prezența timpurie a omului pe aceste meleaguri. Denumirea satului Orodel vine, după cum spun bătrânii, de la
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
de Sus longitudine 44,1166 și longitudine 23,6166. Cotele topometrice față de nivelul mării sunt: în satul Lipovu 75 m, în Dealu Robului 176 m, iar cea mai joasă 57 m în Valea Rea. Dealu Robului face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română. Vecini sunt: la est - comuna Cerăt, la nord-nord-est - comuna Segarcea, la nord - comuna Radovan, la vest - comuna Întorsura și la sud - comuna Giurgița. Cele mai apropiate orașe sunt Segarcea, la distanța de 19 km, spre est și
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți 61 de locuitori, iar prin cea din anul 1945 42 de locuitori. Localitatea a fost complet colectivizata în anul 1961. Așezarea geografică Este situat în piemontul Oltetului din cadrul Podișului Getic.Este străbătut de la N la S de pârâul Plosca. Vecini: la nord comună Dănciulești, județul Gorj, la sud comună Tălpaș, județul Dolj, la vest satul Nistoi, com.Talpas, județul Dolj, la est județul Vâlcea
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
de Târgu Jiu și 70 km de orașul Craiova. Altitudinea față de nivelul mării la gara Bărbătești este 174,32 m. Forma de relief a comunei, prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealuri colinare, care aparțin podișului Getic, puternic fragmentate de râul Gilort (având culmile orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din județul Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est . Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Mătăsari este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Brădet, Brădețel, Croici, Mătăsari (reședința) și Runcurel. Orașul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
Mileștii de Jos și Mileștii de sus care sunt atestate dinaintea datei de 29 ianuarie 1546, deasemenea satul Malaiesti atestat documentar începând cu 9 iunie 1556. Satele comunei Goiești se remarcă prin caracteristici proprii în ceea ce privește așezarea lor la contactul Podișului Getic cu Câmpia Română. Descoperirile arheologice au arătat că zona a fost populată încă din neolitic,în acest sens profesorii de istorie care au predat în școlile din comună au avut contributții în promovarea și cunoașterea mărturiilor locale.În comuna Goiești
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
prima dată pe romanii în zona Dunării de jos. În jurul anului 271 împăratul roman Aurelian a fost obligat să protejeze cursul mijlociu al Dunării împotriva lor. Au făcut pace și s-au stabilit în vestul Daciei și Pannoniei. Potrivit scierii "Getica" a lui Iordanes, hasdingi au intrat în conflict cu goții în timpul domniei lui Constantin cel Mare. În timp, vandalii au trăit în ținuturile locuite mai târziu de gepizi, în cazul în care acestea au fost înconjurați la est de goți
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea din frigianul "zalmos" care însemna lup, din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis, și nu Zamolxis. Însă, fiind că limba getică nu a fost scrisă, lingvistica getică rămâne o încercare foarte riscantă. Alături de forma "Zalmoxis" care apare a fi cea reală (prezentă la Herodot, Platon, Diodor din Sicilia, Apuleius, Iordanes, Porphirios etc.), antichitatea cunoștea și forma "Zamolxis" (Lucian, Diogenes, Laertios, etc.
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea din frigianul "zalmos" care însemna lup, din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis, și nu Zamolxis. Însă, fiind că limba getică nu a fost scrisă, lingvistica getică rămâne o încercare foarte riscantă. Alături de forma "Zalmoxis" care apare a fi cea reală (prezentă la Herodot, Platon, Diodor din Sicilia, Apuleius, Iordanes, Porphirios etc.), antichitatea cunoștea și forma "Zamolxis" (Lucian, Diogenes, Laertios, etc.). Eliade observă că "una dintre forme
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
din Ungaria secolelor XIX-XXI, alimentânt imaginarul naționalist maghiar. În schimb, istoricii și lingviștii români din secolul XIX, cum ar fi Mihail Kogălniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu, Grigore Tocilescu, au adunat un mare număr de dovezi referitoare atât la vechile populații getice și dacice din spațiul carpato-danubiano-pontic, cât și la continuitatea populației romanizate de pe teritoriul fostelor provincii Dacia și Moesia, demonstrând șubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficială maghiară. Începutul disputei în jurul continuității l-au constituit revendicările naționale formulate de românii
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
Transilvania au alimentat masiv resentimentele pe care le-a provocat destrămarea Imperiului Austro-Ungar și politica revizionistă maghiară. În aceiași ani, școala românească produce opere științifice importante pentru înțelegerea etnogenezei românești, cum ar fi: „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și „Getica” de Vasile Pârvan, „Istorii ale românilor” de Nicolae Iorga, „Istoria limbii române” de Alexandru Rosetti și „O enigmă și un miracol istoric:poporul român” de Gheorghe Brătianu. -Poporul român s-a format la nordul și sudul Dunării, într-o perioadă
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
dat două triburi diferite de daci costoboci: costobocii „transmontanoi” (extremitatea nordică a Carpaților, locuitori ai orașului Setidava) și costobocii din Dacia Română. Atributul transmontanoi a fost adăugat de Ptolemeu tocmai pentru a diferenția geografic cele două grupuri de costoboci. În Getica, Vasile Pârvan a admis și el această interpretare. Un alt nume asociat cu un rege costoboc este Bithoporus. Pieporus, Natoporus și Bithoporus sunt nume daco-trace. Teritoriul ocupat de costoboci nu se poate stabili cu precizie, iar părerile savanților sunt împărțite
Costoboci () [Corola-website/Science/299920_a_301249]
-
au abandonat, iar Alexandru l-a distrus din temelii și a luat o pradă bogată. Se întoarce pe malul celălalt, unde primește o solie a regelui Syrmos al tribalilor, ajungând la o înțelegere. Sursele arheologice atestă existența unei formațiuni politice getice cu o reședința tribala sau unional-tribală ce era prosperă economic în secolul al IV-lea î.e.n. A treia expediție macedoneană în zona Dunării a fost condusă de generalul Zopyrion, despre a cărei informații este găsită la Curtius Rufius și la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de alți autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (începutul secolului V) și mai ales ale lui Orosius (autor iberic de origine gotă), apoi prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, confuzia a cunoscut o răspândire largă. Lucrarea lui Iordanes intitulată "Getica" era consacrată istoriei goților, dar include capitole din istoria geto-dacilor. Toate aceste confuzii, voite sau întâmplătoare, reduc credibilitatea unor „regate germanice” în spațiul dacoromân după 275 (d.Hr.). O altă lucrare importantă, în care se face confuzia geto-daci → goți, este
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
dar și cu puținele izvoare arheologice de care dispunea la vremea lui. Însă putem spune că prima sinteză istorică și arheologică de mari proporții despre ramură nordică a tracilor a fost realizată de marele istoric Vasile Pârvan, în opera să "Getica", apărută în 1926. Eforturile lui Pârvan (îndemnul lui a dus la cercetări sistematice în davele geto-dace) au fost continuate de către elevii lui cum ar fi: G. Mateescu, R. Vulpe, V. Dumitrescu, Gh. Ștefan, I. Nestor, etc. Au fost realizate săpături
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
i. Hr., în urma slăbirii puterii odrișilor, mai ales după moartea regelui Cotiș I în anul 395 i. Hr., geții de la nord de Balcani să-și fi câștigat independența. Din cele relatate de către Herodot și Tucidide, limită sudică a teritoriului ocupat de triburile getice era formată din culmea nordică a munților Balcani. Însă ei îi cunoșteau doar pe geții de la Dunărea de Jos. Începând cu secolul al IV-lea î.Hr. există informații și despre geții din nordul Dunării, cu prilejul expedițiilor macedonene. Prima informație
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
-lea și începutul secolului al II-lea î.Hr. s-au descoperit la Histria două documente epigrafice, care atestă existența la Dunărea de Jos, mai ales în zonele de sud ale Moldovei și nord-estul Munteniei, a doi regi (basilei) de origine getica, anume Zalmodegikos și Rhemaxos. Scriitorul antic Trogus Pompeius ne relatează în "Istoria lui Filip" despre regele geto-dac Oroles care stăpânea prin părțile Moldovei, că își pedepsește supușii pentru faptul că nu au luptat cu succes împotriva bastarnilor (neam germanic). Strabon
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]