495 matches
-
urmărit, s-a ascuns și a fost surprins în parohie etc.?! Lup Boț din Săcătura a murit tot în închisoarea de la Gherla, fiind închis acolo „pentru jefuirea curții lui Ujfálvi Sándor, din Săcătura”. De acesta a rămas văduva Gafia. La Gherla în temnița a murit și Ioan Pop, Maria, fostă lui soție s-a măritat, au avut o copilă Anisia de 4 ani. Urs Pop din Săcătura, învinovățit că și ceilalți, a murit în temnița la Dej, de el a rămas
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
În anul 2004 școala s-a desființat din lipsă de elevi. Demetriu Coroianu, memorandist . A fost preot greco-catolic și a ocupat funcții în ierarhia înaltă bisericească. Informația este cuprinsă în cartea preotului greco-catolic Victor Bujor "Canonicii Diecezei gr.cat. de Gherla 1857-1937. Biografii cu un scurt istoric al înființării Episcopiei și Capitolului catedral din Gherla și 26 reproduceri fotografice, Cluj 1937".
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
rebrean, cu aprobarea vicariatului și a consistoriului scolastic episcopal, la ales învățător pe Constantin Suci, fiu al fostului primar local George Suci, ce avea să rămână în memoria colectivă a Rebrei sub numele "Dascălul Costan". Constantin Suci absolvise Preparandia din Gherla în anul 1884, funcționase doi ani școlari în Bichigiu și avea să se pensioneze în anul 1906 îndeplinind mulți ani după pensionare până la moartea sa din anul 1930, și serviciul de notar cercual și comunal (secretar al primăriei). Iată cum
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
era originar din Rebrișoara și s-a născut în 27 octombrie 1878, în familia lui Toader Eremeiu și a soției acestuia Tecla. A absolvit Gimnaziul din Năsăud în august 1895, înscriindu-se în anul școlar următor 1895-1896 la Preparandia din Gherla pe care a absolvit-o la 15 iunie 1898 al 7-lea din 28 de elevi. În toți anii studiilor la Gherla a primit ajutor bănesc (bursă) de la Fondurile Școlare Grănicerești așa încât după absolvire, într-o scrisoare datată 30 iunie
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
De Propaganda Fide din Roma. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu al Gherlei. Acesta era văr primar cu Ioan Hossu, tatăl lui Iuliu Hossu. Începând cu anul 1910 a activat la Episcopia greco-catolică de Lugoj, unde a ocupat, pe rând, funcțiile de protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar și secretar al episcopului Vasile Hossu
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
în zonă. 1723 - Giula și domeniul fiscal Bichiș-Arad-Csongrad trec în stăpânirea baronului Johann Georgius Harruckern. Maghiarii au repopulat Giula aduși fiind din localitatea Gerla. Gerla, astăzi pusta pe valea Crișului între Giula și Bichiș, cuprindea două sate: Alsó- és Felso-Gerla (Gherla de Jos și Gherla de Sus). Aici guverna familia Abrahamfy, de unde s-a tras și apelațiunea "de Gerla". Avea castel și heleșteu, iar mănăstire s-a ridicat la 1533. 1730 - încep să se așeze în Giula germanii, aduși din Rhenania
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
și domeniul fiscal Bichiș-Arad-Csongrad trec în stăpânirea baronului Johann Georgius Harruckern. Maghiarii au repopulat Giula aduși fiind din localitatea Gerla. Gerla, astăzi pusta pe valea Crișului între Giula și Bichiș, cuprindea două sate: Alsó- és Felso-Gerla (Gherla de Jos și Gherla de Sus). Aici guverna familia Abrahamfy, de unde s-a tras și apelațiunea "de Gerla". Avea castel și heleșteu, iar mănăstire s-a ridicat la 1533. 1730 - încep să se așeze în Giula germanii, aduși din Rhenania. 1735 - căpitanul Pero Seghedinaț
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) Noi date privind activitatea
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
anul 1919, a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Sinodul electoral mitropolitan, ținut la data de 9 mai 1918, la Blaj, l-a desemnat, pe primul loc pe Vasile Suciu, pe locul al doilea aflându-se tânărul episcop al Gherlei, Iuliu Hossu, viitorul prim cardinal român (in pectore) al Bisericii Universale. Însă guvernul de la Budapesta s-a opus numirii lui Vasile Suciu, cunoscându-se atitudinea sa de nesupunere la ordinele autorităților chezaro-crăiești. De aceea, numirea și confirmarea sa în funcția
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
călugărițe din Blaj, la Cluj și le-a dat posibilitatea acestora să se ocupe, de educația moral-creștină a studentelor cazate într-un cămin studențesc. Această operă a fost continuată de episcopul Iuliu Hossu, după mutarea sediului episcopiei române unite de Gherla la Cluj, în 1930. A lărgit seminariul teologic, iar cu ajutorul Papei Pius al XII-lea, a ridicat edificiul Școlii Normale de băieți, precum și frumoasa clădire a Liceului comercial de băieți din Blaj. Mitropolitul Vasile Suciu urmărea crearea unei clase mijlocii
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
episcopului Iosif Pop Silaghi (Sălăjanul), în calitate de împuternicit al mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, în catedrala greco-catolică din Oradea. La 28 ianuarie 1866, a fost instalat la Gherla, unde a fost primit triumfal. A făcut vizitații canonice în părțile Năsăudului, Becleanului, Dejului și Gherlei. În cei doi ani de episcopat la Gherla, Ioan Vancea a înființat o tipografie, a reglementat viața preoților și poporului, în conformitate cu morala creștină. În această ordine de idei, a reglementat examenul cural, obligatoriu pentru candidații la preoție, înainte de hirotonire. A
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
confesionale parohiale. A cerut și a introdus studiul limbii române, inclusiv cântări bisericești, pentru elevii români din gimnaziile catolice. În urma decesului mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, sinodul electoral întrunit la Blaj, l-a ales în data de 11 august 1868 pe episcopul Gherlei pe primul loc, cu 59 de voturi. Pe locurile următoare se clasaseră, în ordine: Timotei Cipariu, cu 49 de voturi și canonicul Ioan Fechete Negruțiu cu 36 de voturi. A fost numit mitropolit Ioan Vancea, la 21 octombrie 1868. A
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului (în ucraineană Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a Gherlei. În conciliu a luptat mult pentru autonomia Bisericii Române Unite și guvernarea ei în baza legislației canonice. A fost sprijinit în acest scop de Iosif Pop Silaghi, episcop greco-catolic de Oradea, care a participat și el la Conciliul Vatican I.
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Ioan Alexi a trecut arhivar episcopal, iar în anul 1835, preot paroh la Oradea-Olosig, apoi a primit funcția de canonic al Episcopiei de Oradea Mare. Prin "decretul imperial" din 17 martie 1854, Ioan Alexi a fost numit episcop al Diecezei Gherlei, care fusese înființată de curând, prin bulla papală „Ad apostolicam Sedam”, din 26 noiembrie 1853. Această dieceză nou înființată cuprindea 540 de parohii în nord-vestul Transilvaniei, împreună cu alte 94 de parohii dezmembrate în eparhia greco-catolică ruteană a Muncaciului, azi în
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
activitatea din televiziune, concentrându-se pe afaceri (o fabrică de chibrituri la Gherla, cumpărată în 2003), inițiativă în care a întâmpinat numeroase obstacole și care în cele din urmă a eșuat. Mircea Badea a achiziționat utilajele fabricii de chibrituri din Gherla de la niște oameni de afaceri care susțin că, la rândul lor, le-au achiziționat la licitație în momentul când firma lui Valentin Brâncoveanu a dat faliment. Valentin Brâncoveanu a susținut în justiție că nu a pierdut niciodată proprietatea, iar probele
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
și sancțiuni punitive. După desființarea închisorii de la Râmnicu Sărat la 13 aprilie 1963, a fost transferat la penitenciarul Gherla, unde a fost deținut în aceeași celulă cu marele gânditor Nicolae Steinhardt, apoi la 3 decembrie 1963 la Dej, revenind la Gherla de unde a fost eliberat la data de 29 iulie 1964, odată cu grațierea colectivă acordată deținuților politici de către Gheorghiu-Dej prin Decretul 411. După eliberarea din închisoare, Horia Macellariu a fost reabilitat și i s-a redat gradul de contraamiral. A decedat
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
și căzând în spatele liniilor de apărare germane, împiedicând astfel consolidarea trupelor germane pe Carpați, fapt pentru care a fost propus pentru cea mai mare decorație sovietică. Condamnat la 10 ani inchisoare pentru "uneltire contra ordinei sociale", a fost eliberat de la Gherla pe 15 noiembrie 1960. A decedat în 1967. După arestarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944, locotenent-colonelul Gheorghe Răscănescu și alți câțiva comandanți militari români au încercat să opună rezistență noului guvern condus de către generalul Constantin Sănătescu, dar nu
Gheorghe Răscănescu () [Corola-website/Science/307574_a_308903]
-
înființare în 1990. La 19 iulie 1991 a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea administrator apostolic al Ordinariatului pentru Armenii Catolici din România. În această calitate a fost înscăunat la 1 martie 1992 în Catedrala armeană din Gherla de către nunțiul apostolic John Bukovsky. După demisia din cauza de boală a arhiepiscopului Lajos Bálint a fost pentru o scurtă perioadă, începând din 4 decembrie 1993, administrator diecezan al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, ales de "collegium consultorum". La 8 aprilie
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării. La Jilava s-a întâlnit cu iluștri oameni de cultură ai vremii: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, iar la Gherla cu Alexandru Zub, Alexandru Ivasiuc și Vasile Vasilache, cel din urmă ajuns vicar al Episcopiei Românești din New York. Aflat la închisoarea Jilava, pe 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a convertit la credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt. A
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
acest sens va fi continuată de Anton, fiul său. Preotul Anton Mălai îi urmează tatălui său. S-a născut în 14 ianuarie 1804 în Năsăud și a studiat la Școala normală confesională din oraș(vechea Preparandie greco-catolică, mutată ulterior la Gherla unde, din 1855 era și sediul Episcopiei unite). A fost cantor și dascăl în Leșu, iar în 1832 preotul Dănilă cere ca fiul său să fie hirotonit “că până unde va putea să ție și dăscălia, care el acum de
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
era implicat în orice acțiune care avea drept scop culturalizarea și promovare valorilor tradiționale ale satului românesc. Vizitele canonice ale vicarilor foranei Ștefan Buzilă sau Simion Pop (originar din Leșu), sau cea din 2 iulie 1938 a episcopului unit al Gherlei, dr. Iuliu Hossu (viitorul Cardinal), au consemnat buna rânduială și meticulozitatea preotului. Preotul Vasile Coșbuc a fost contemporanul, nicidecum pasiv, al activității echipelor regale în Leșu. Personalități de marcă, prezente frecvent în Leșu timp de câțiva ani, precum sociologul Dimitrie
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
săsesc al Bistriței. Vicarul Moisil, cu aceeași tenacitate cu care luptase pentru împlinirea celorlalte deziderate ale năsăudenilor, conștient că doar așa Năsăudul și românii din această regiune puteau să-și mențină statutul de dinainte, reia proiectul de mutare a Episcopiei Gherlei la Năsăud. Pentru realizarea acestui deziderat, vicarul convoacă o adunare pe 21 mai 1876, în cadrul căreia se ia hotărârea unanimă de a face pașii necesari mutării episcopiei. Vicarul înaintează episcopului de Gherla un memoriu asemănător celui din 1861 și decide
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
La 15 noiembrie 1911 a fost transferat, printr-un alt decret imperial, la Gherla. La 10 decembrie al aceluiași an, transferul a fost confirmat de Sfântul Scaun Apostolic. Prin venirea Episcopului Vasile Hossu, a fost o mare bucurie în eparhia Gherlei, după arhipăstorirea unui ierarh, Ioan Sabo, care era imobilizat la pat, pe motiv de boală, de mulți ani. Toate ziarele și revistele românești din Transilvania au consemnat această veste. La sosirea în Gherla, în ziua de 6 august 1912, a
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
sunt condamnați la închisoare pe termene între 1 și 6 ani. Procesele au avut loc pe mai multe loturi printre care: Unii dintre studenții condamnați au murit în timpul detenției. Este cazul studentului Ștefan Negrea, de la Facultatea de Filologie, mort la Gherla la 3 noiembrie 1958. Unii dintre cei condamnați sau exmatriculați au reușit mai târziu să se realizeze, alții însă și-au văzut întreaga viață distrusă. Astfel, Steliana Pogorilovschi (Stela Covaci), care fusese studentă la facultatea de ziaristică, a fost extrem de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
ani temniță. După condamnare a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani, apoi în Bărăgan și Deltă: la "Stoienești", "Salcia", "Grind-Periprava," din nou adus la "Gherla", apoi la "Luciu-Giurgeni", "Strâmba", iarăși la "Salcia" și în sfârșit la "Ostrov," de unde, în baza decretului de grațiere nr. 411/1964, la 30 iulie, acel an, a fost eliberat. De data aceasta s-a așezat la Sărățel, satul natal. Însă
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]