1,235 matches
-
ați putea spune câte ceva În plus despre ghetou. - Nu văd ce altceva aș mai putea să Îți spun. Nu existau closete, nu exista apă, nu exista mâncare, noroc că am mai luat noi de acasă câte ceva. - Câți oameni erați În ghetoul acesta? - Nu pot să-mi dau seama. Mulți, foarte mulți. - Erau toți evreii din... - Din Cluj, plus de pe o rază... Este un fel de a spune, că frontiera pe cealaltă parte era la 8 km. Dar așa, grosso-modo... Erau și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveau atunci deja vârsta de a fi trimiși la muncă, pe când eu aveam doar 15 ani. - Dumneavoastră spuneți că În acest ghetou au fost liste. Listele acestea au fost suprema ofertă - lăsați să plece primii... Deci nu a fost golit ghetoul dintr-un singur transport. - Exact. Eu am fost În transportul al doilea. Dar au mai existat după mine. - Și cum se făcea un asemenea...? - Ăia care erau pe listă erau duși la linia ferată, care trecea prin fabrica de cărămizi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai mare parte a fugarilor ajunge prin nordul Africii (unii rămân în Egipt) în Spania și, de aici, în mai toate țările occidentului. Rabinii încearcă să adapteze viața comunităților la noile condiții istorice, locale. Se constituie în comunități separate, numite ghetouri, de obicei la marginea orașelor (cetăților) unde, sub autoritatea și ascultarea rabinică, sunt împiedicați să se asimileze. (Este minciună rabinică că în evul mediu, au fost internați în ghetouri. Pe acestea le-au făcut ei.) Procesul de separare le dă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la noile condiții istorice, locale. Se constituie în comunități separate, numite ghetouri, de obicei la marginea orașelor (cetăților) unde, sub autoritatea și ascultarea rabinică, sunt împiedicați să se asimileze. (Este minciună rabinică că în evul mediu, au fost internați în ghetouri. Pe acestea le-au făcut ei.) Procesul de separare le dă posibilitatea rabinilor să imprime în conștiința populației ideea că în calitate de neam ales sunt persecutați și urâți de neamurile creștine. Ideea aceasta, cultivată și întreținută de-a lungul generațiilor, dă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Inchiziția, nci o Ioana d'Arc arsă pe rug. La Huși (după cum arată și numele), pe la 1500, s-a stabilit o numeroasă comunitate husită. Înainte de deceniul 1820-1830, puținii evrei care trăiau acolo nu au fost niciodată forțați să locuiască în ghetouri, iar sinagogile lor nu au fost niciodată atacate. Dacă românii au rămas creștini ortodocși, acest lucru a avut drept scop prevenirea expansiunii culturale, deci naționale, a ungurilor și polonezilor. Chiar și convertirile la Biserica Unită din Transilvania au urmărit obținerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
despre ei. Propriile lor prejudecăți le-au potențat pe cele ale românilor în privința lor. Evreii din Occident s-au asimilat și au adus o contribuție imensă la bunăstarea națiunilor care i-au găzduit. Nu se poate spune același lucru despre ghetoul de la Iași. Pentru evrei, Moldova constituia o simplă escală a tristului lor periplu milenar. Un impas a amplificat tragedia pe care o prefigurase 18. O asemenea situație socială nu-i punea într-o lumină favorabilă pe evreii din România nici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evreului de la Chișinău era rusească 88. Și mai era o problemă: practic, nici un evreu nici cei nou veniți, nici ceilalți nu manifesta interes față de sămănătorism. Condamnînd aspru aproape zilnic excesele antisemite, Iorga le cerea la fel de consecvent evreilor să-și părăsească ghetourile, să renunțe la izolarea și la limba lor (idiș) etc.89 Comentînd asupra "tulburărilor antisemite", Iorga susținea că "în România Mare, cu toate că elementul românesc trebuie să fie predominant, trebuie să fie loc și pentru alte naționalități. Evreii nu trebuie să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
clausus-ului, maltratarea sau izgonirea evreilor din universități (în unele cazuri neezitînd să-i schilodească sau să-i ucidă) mai practice decît "depășirea" studenților evrei la învățătură! Aceeași brutalitate se manifesta și în licee, iar de aici s-a răspîndit în ghetourile evreiești, în prăvălii, asupra evreilor nevinovați de pe străzi, a sinagogilor etc., ceea ce menținea starea de agitație din țară. "Studenții" erau în fruntea acestor activități. Și deoarece România era săracă, lor li se alătura adesea drojdia orașelor. Cu toate acestea, succesul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș. Gandhi, partizanul nonviolenței, spunea: "A nu fi părtaș la rău
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Majestății Sale "ca să-i satisfacă ritualurile masochiste"5. A urmat apoi Magda Wolff, alias Lupescu, o legătură care va fi de mai lungă durată. Povestea de dragoste dintre nepotul Reginei Victoria și al Țarului Alexandru II al Rusiei și fiica ghetoului din Iași ar putea fi citită ca povestea Cenușăresei dacă n-ar fi costat România atîta vărsare de sînge. Madam Lupescu (sau, așa cum Carol și lingușitorii lui o numeau Duduia) era la fel de rece, de calculată și egoistă ca și Carol
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și mai mult democrația. În timpul campaniei, Iorga a străbătut țara în cruciș și curmeziș. În centrul evreiesc de la Iași le-a vorbit evreilor despre "găsirea unei căi spre inima poporului român". La Chișinău a apelat la evrei ca să-și părăsească ghetourile, să se restructureze social și profesional și să-și trimită rabinii să studieze la Seminariile Rabinice Franceze. Din păcate, condițiile din Basarabia difereau de cele din Franța. În timpul campaniei sale, Iorga a făcut apel la unitate națională, care trebuia să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
chiar și de Antonescu. În 1941, atunci cînd birocrații i-au arestat pe milionarii evrei sub acuzația că erau comuniști, "Conducătorul" le-a amintit că evreii respectivi nu aveau nici un interes în comunism și a ordonat să fie eliberați). Pentru gheto-ul supraaglomerat, unde majoritatea evreilor trăiau într-o sărăcie lucie și erau permanent umiliți, lipsiți de orice perspectivă, sionismul, ba chiar și comunismul reprezentau în mai mare măsură decît sămănătorismul o soluție salvatoare. Să adăugăm la toate acestea numeroasele apeluri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
liber și de a-și alege reședința, dreptul de libertate de opinie și de exprimare și dreptul la libertatea de întrunire și asociere pașnică; ... d) a lua măsuri, inclusiv măsuri legislative, vizînd divizarea populației după criterii rasiale creînd rezervații și ghetouri pentru membrii unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale interzicînd căsătoriile între persoane aparținînd unor grupuri rasiale diferite și expropriind terenurile aparținînd unui grup rasial sau mai multor grupuri rasiale sau unor membri ai acestor grupuri; ... e) a
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1973 asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128868_a_130197]
-
1. - (1) Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; ... b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; ... c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate*); ... -------------- Lit. c) a art. 1 [din Ordonanța Guvernului nr.
LEGE nr. 189 din 2 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130949_a_132278]
-
Legea nr. 189/2000 , cu modificările ulterioare, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportata în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; ... b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; ... c) a fost strămutata în altă localitate decât cea de domiciliu; ... d) a făcut parte din detașamentele de muncă
NORMA din 14 februarie 2002 (*actualizată*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140192_a_141521]
-
Articolul 1 Beneficiază de prevederile prezenței ordonanțe persoană, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportata în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; ... b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; ... c) a fost strămutata în altă localitate decât cea de domiciliu; ... d) a făcut parte din detașamentele de muncă
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142462_a_143791]
-
devastate de război. Se cunoaște sprijinul În materiale și fonduri ce au fost acordate prin Crucea Roșie Internațională populației ostracizate prin legile rasiale din Paris și din Ardealul ocupat de administrația maghiară. Se cunoaște ajutorul care s-a primit În ghetourile din Transnistria pe toată durata existenței Misiunii. O măsură benefică pentru deportații În ghetourile din Transnistriei a fost dispoziția Misiunii ca ofrandele aduse de sărbători și duminicile În biserici să fie Împărțite populației aflate În lagăre. Mulți preoți au primit
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prin Crucea Roșie Internațională populației ostracizate prin legile rasiale din Paris și din Ardealul ocupat de administrația maghiară. Se cunoaște ajutorul care s-a primit În ghetourile din Transnistria pe toată durata existenței Misiunii. O măsură benefică pentru deportații În ghetourile din Transnistriei a fost dispoziția Misiunii ca ofrandele aduse de sărbători și duminicile În biserici să fie Împărțite populației aflate În lagăre. Mulți preoți au primit mulțumiri și recunoștiința din partea celor ostracizați, pentru hrana și medicamentele ce au fost oferite
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
considerat impulsiv, incapabil de a se controla, plin de pasiuni primare care-l împiedicau să întrevadă însăși forța unei libertăți raționale, responsabile și pragmatice, s-a văzut refulat într-o altă manieră, dar nu mai puțin fermă decît înainte, în ghetoul său cultural, social, politic și în egală măsură religios. Fiindcă a trebuit să primească un minimum de instruire, aceasta s-a făcut numai pentru a-l programa, cu scopul de a-l face să se adapteze noilor elemente mecanice și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Capcanele naționalismului. Ancheta revistei "Le règle du jeu" (prezentată de Elena Ștefoi), în Contrapunct, 49 (6.XII.1991), p.16. 43 Ioan Buduca, Cui îi e frică de naționalism, în România literară, XXIV, 51, 1991, p.16. 44 Adam Michnik, Ghetourile vor înlocui națiunile?, în Contemporanul, 1, 1992, p.2. 45 Gabriel Liiceanu, Este oare națiunea singurul cadru imaginabil al democrației?, în 22, II, 48 (6-13.XII.1991), p.7. 46 Michael Mann, Statul-națiune, moarte sau schimbare la față? Europa și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Shtetl și The Rise of David Levinsky (Ascensiunea lui David Levinsky). Cahan i-a introdus pe Steffens și Hapgood în, astăzi cu totul uitata, dar în acea vreme extrem de via dezbatere asupra realismului în teatrul Yiddish care activa în New York: Ghetoul și evreii ruși... erau împărțiți în două grupuri în chestiunea realismului în artă. Cahan ne-a luat, așa cum putea să ne ia, unul câte unul ori în grup, la cafenelele unde tema se dezbătea la fiecare masă și în teatrele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
logodnicul, care a ajuns înaintea ei în America, va veni după ea, "vom trăi ca niște oameni onorabili în America." Adevărata natură a experienței americane pentru mulți dintre imigranții de la sfârșitul anilor '90 ai secolului al XIX-lea - cea a ghetourilor și a fabricilor în care munceau în condiții inumane, mai ales dacă proveneau din Europa de Est sau de Sud - urmează să fie descoperită. Portretul realizat de Cahan adaugă și mai multe dimensiuni concluziilor ce pot fi trase, atunci când o tânără nemțoaică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
continua. Într-adevăr, Cahan ne lasă fără răspuns prin prezentul neconcludent, schițând acest mozaic al patosului imigranților. Un alt punct forte al său îl reprezintă surprinderea dialogului colocvial. În următorul pasaj, un ghicitor face negoț cu răvașe în Passover, în ghetoul evreiesc din cartierul Lower East Side din New York City. Din păcate, șoarecele lui captiv, care trage răvașele, selectează unul mai degrabă potrivit pentru un public romano-catolic decât pentru unul evreu: - Ce înseamnă? au întrebat mai multe fete, pline de uimire
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imediat prin ironie. O ironie zdrobitoare, mai ales că recurge la repere de care prezumtivele sale ținte nici n-au habar. Ca atitudine existențială, grozavul sarcasm își ratează efectul prin simplul fapt că vizează niște victime mult prea lejere. Opunând „ghetoului galben“ biblioteca, poeta schițează o strategie cel puțin ineficientă. Lumea și cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ca o revanșă a cărții asupra mizeriei din lume. Poezia Marianei Codruț exaltă demnitatea existenței livrești, ca o sfidare aruncată vieții acefale. De aceea, biblioteca este, de fapt, un denunț și nu o mitificare butaforică, à la Emil Botta, a „ghetoului galben“. Ea opune cartea, lumii, preferând să numească realitatea - ficțiune și să schițeze un gest de evadare din această minciună: „astfel, viața mea/ evadează din ficțiunea tatălui împungându-și/ copila cu sabia ninja a sexului său în erecție...“. Din ficțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]