1,136 matches
-
și țigaretele. Este și o Încurcăleală de sîrmă ghimpată În mijlocul podelei. Wakefield pășește cu grijă În jurul ei. Un panou, acoperit cu un text constructivist de culoare neagră este proțăpit alături, spunînd cam așa: Cortina de Fier era făcută din sîrmă ghimpată, sîrma ghimpată a frontierelor, a lagărelor, a fabricilor. Fierul, produsul eroicilor muncitori, era mana stalinistă. Ni se spunea la școală că În Raiul Socialist ce avea să vie, tot ce aveai de făcut era să deschizi gura și din ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Este și o Încurcăleală de sîrmă ghimpată În mijlocul podelei. Wakefield pășește cu grijă În jurul ei. Un panou, acoperit cu un text constructivist de culoare neagră este proțăpit alături, spunînd cam așa: Cortina de Fier era făcută din sîrmă ghimpată, sîrma ghimpată a frontierelor, a lagărelor, a fabricilor. Fierul, produsul eroicilor muncitori, era mana stalinistă. Ni se spunea la școală că În Raiul Socialist ce avea să vie, tot ce aveai de făcut era să deschizi gura și din ea ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fabricilor. Fierul, produsul eroicilor muncitori, era mana stalinistă. Ni se spunea la școală că În Raiul Socialist ce avea să vie, tot ce aveai de făcut era să deschizi gura și din ea ar fi țîșnit șuruburi și piulițe. SÎrma ghimpată era coroana noastră de spini. SÎnt și niște busturi mutilate ale „părinților“ revoluționari, o statuie a lui Stalin care a fost redusă la un cub de metal de un compactor dintr-un cimitir de mașini. Aerul este dinadins prăfuit, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Delaunay și Pirandello. N’am vrea să ne covîrșim cu un elogiu de sine; ne punem însă în unison cu ritmul accelerat al epocii și spiritualitatea ei ubicuă. Peste socotelile diplomatice ale politicienilor, cari pun în jurul țărilor tranșee de sîrmă ghimpată, se înfăptue trainică, solidară, liberă, Internaționala umană. Modești pionieri, nu ne facem decît o datorie. Colaboratorii noștri: Ilarie Voronca, redactor pentru Franța, și Mihail Cosma, redactor pentru Italia, ne vor pune continuu în contact direct cu cele mai expresive capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
răspunse DJ-ul - Radio Globo, radioul dumneavoastră. Prieteni, este patru mai, vineri, ziua lui Venus. Își săpuni obrajii. Ce vrea Rupert Murdoch? Pisoiul se strecură afară din coșul de rufe - cu părul drept și cu coada țepoasă ca o sârmă ghimpată. Clopoțelul de la ușă Îl speriase. Cineva suna la ușă. La ora asta? Cu obrajii albi de spumă și cu aparatul de ras În mână, cu pași moi, Sasha se Îndreptă spre ușă. Prin vizor zări un tip de vreo șaizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
A plecat spre Bangkok. a douăzeci și patra oră Zero privi Împrejur și cum nu văzu pe nimeni Între ierburile Înalte, dădu la o parte o creangă și-i arătă drumul: plasa de protecție străbătută de un fir de sârmă ghimpată fusese sfâșiată și În ea se deschidea o gaură. O dâră Îngustă de pământ se desfășura printre urzicile prăfuite și frigiderele stricate, coborând râpa. Metroul care trecea pe deasupra, protejat de un trotuar Îngust și de un zid jos din cărămidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
era departe, ne-am dus deci cu două biciclete, eu stăteam în spatele lui Zsolt, pe portbagaj, iar Jancsi în fața lui Csabi, pe cadru. Gardul era destul de înalt, dar pe marginea de sus a porții zăvorâte cu lacăt nu era sârmă ghimpată, așa că Jancsi a venit cu ideea să sprijinim una dintre biciclete de poartă ca, suindu-ne pe șaua ei, să putem escalada gardul, și într-adevăr n-a fost prea greu, dar abia ajunși, toți patru, dincolo de gard, Zsolt ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mă doară ochii. Vreau să mă uit În jur. Vreau să văd locul. — Lissy, șoptesc. Mă duc să arunc o privire. — Serios ? Lissy mă fixează Îngrijorată, de parcă aș fi Steve McQueen cînd zice că vrea să sară gardul de sîrmă ghimpată. Păi... OK. Dar ai grijă. Fii discretă. — Bine. Stai liniștită, o să am grijă. OK. Așa. O să arunc o privire rapidă, fără să mă holbez nici măcar un gram. Mă las mai bine În scaun, trag aer În piept adînc, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
spus vreodată despre ea a fost că nu e pentru copii și că n-aveam voie să mă uit prin ea. Așa că, bineînțeles, mă uitam prin ea ori de câte ori eram lăsat singur. Se găseau acolo poze de bărbați spânzurați pe sârmă ghimpata, femei mutilate, cadavre stivuite ca lemnele de foc - tot inventarul obișnuit al războaielor mondiale. Mama era fosta Virginia Crocker, fiica unui fotograf de portrete din Indianapolis. Era casnică și violoncelistă amatoare. Cânta la violoncel în Orchestra Simfonică din Schenectady și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mii de SS-iști, deși războiul se terminase de ani de zile. — Am stat acolo opt ani, continuă ea, hipnotizată din fericire de treburi simple, de rutină. Țineam frumos evidența tuturor prizonierilor, a tuturor vieților lipsite de sens din spatele sârmei ghimpate. SS-iștii aceia odinioară atât de tineri, supli și depravați încărunțeau, se îndobitoceau, se autocompătimeau..., povestea ea. Bărbați fără neveste, tați fără copii, negustori fără prăvălii, meseriași fără meserii... Gândindu-se la starea în care fuseseră aduși SS-iștii, Helga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
iviseră peste tot În Italia continentală În semn de recunoaștere a triumfului final al automobilului. Fără să semnalizeze, șoferul o tăie brusc la stânga și porni În josul unui drum Îngust mărginit pe dreapta de-un zid de ciment acoperit cu sârmă ghimpată. În spatele lui, Brunetti văzu o imensă antenă de comunicații sub formă de farfurie. Mașina coti Într-o curbă largă la dreapta și, În fața lor, Brunetti văzu o poartă deschisă, alături de care stăteau câțiva paznici Înarmați. Erau doi carabinieri În uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mal împinsă de forța apei. Apoi s-a lovit, violent, de ceva dur și țepos. — Fir-ar al dracului! a înjurat Hugo, țopăind de durere și dându-și seama că se lovise, întâi cu picioarele, de un gard din sârmă ghimpată pusă pe trei rânduri, care făcea separarea dintre parc și câmpul din vecinătate. Dar nu avea vreme să-și plângă de milă sau să estimeze pagubele. În joc era viața unui urs, fericirea unui copil și, aproape la fel de important, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aproape la fel de important, o relație pe care el voia s-o continue. Ce mai contau câteva zgârieturi în comparație cu toate astea? Hugo s-a dat cu câțiva pași înapoi, apoi s-a repezit înainte și a sărit peste gardul din sârmă ghimpată. A aterizat pe un morman de bolovani și și-a sucit glezna, dar durerea îngrozitoare produsă de accident nu era nimic pe lângă agonia cauzată de faptul că nu mai vedea pata roz în râu. Hugo s-a luptat să înainteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cerul nesfârșit de deasupra, pământul rece de sub cap și faptul că respira, deci trăia. A mai realizat și că unul dintre picioare îl durea îngrozitor de tare. Și-a amintit, de parc-ar fi trecut mulți ani, de gardul din sârmă ghimpată. — Am chemat o ambulanță, a spus altcineva. O să ajungă în câteva minute. Piciorul îți sângerează destul de rău. E mai bine să mergi la spital și să fii consultat. —Hugo! Fața lui Alice, uimitor de albă, s-a ivit în întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu mai recunoșteam totul, iar la un moment dat una dintre potecile pe care o luasem s-a înfundat într-un fel de teren viran năpădit de o vegetație sălbatică, mărăcini și tufe pline de țepi. Un gard de sîrmă ghimpată bloca trecerea, iar undeva, pe o tăbliță, scria teren mILItar. am rămas uluit că acel drum pe care îl parcursesem de atîtea ori în copilărie devenise de nepracticat și în plus ducea la un spațiu interzis. o secundă mai tîrziu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ele era chiar destul de ridicolă, era un fel de caschetă de soare și se lega în spatele cefei cu niște funde. Decepționat probabil de ce mi se întîmplase pînă atunci, nu mi-am dat seama cînd am trecut dincolo de gardul de sîrmă ghimpată care anunța zona militară. memoria pașilor mă purta oarecum în mod automat, pe cărarea aceea mersesem de mii de ori cînd eam copil, faptul că acum îmi bara drumul o zonă sau o unitate militară nu-mi spunea nimic, mi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
tipul de turbat de bolnav. Sinistratul a intrat peste cușcareta ultimului paznic, moș Romergan, care dormea revărsat peste patul său, din patru scaune înșirate, și i-a furat archebuza și muniția din primul război mondial. La următorul brâu de sârmă ghimpată, Regele a scos din rucsac un clește cu fălcile de crocodil și, din câteva clănțănituri, a transformat colacul într-o duzină de sârmulițe inofensive. Au ocolit apoi șiragul de gropi, acoperite cu țărână și placaj putrezit. Și au zvâcnit în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care legau mâinile, ca să împiedice dezmorțirea, care legau timpanele, ca să împiedice gândurile. Bătrânul, fără să vadă dincolo de silueta hirsută a lui Maca, auzea vuietul surd al umbrelor care se înmulțeau, ivindu-se de după granițe, ziduri, porți zăbrelite, garduri de sârmă ghimpată sau valuri de pământ. Și luna lumina diferit. Unele umbre întunecate veneau de acolo de unde trupul și umbra sunt totuna, având culoarea sângelui închegat și a rădăcinilor uscate. Altele aveau sclipirile argintii ale țevilor de pușcă purtate pe cărările munților
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
va putea fi ales președinte, atât timp cât interesele personale îi transformă pe deputați în piese ușor de manevrat, logica evenimentelor din Parlament ne-a adus, iată, la alegeri anticipate. Rezultatul lor, ușor previzibil, va mai adăuga, probabil, un rând de sârmă ghimpată la hotarul vestic al R.M.. Peste puțin timp caruselul electoral se va pune în mișcare și atunci vom contempla din nou același bâlci dizgrațios, cu personaje a căror reputație are nevoie de o substanță din ce în ce mai acidă pentru a fi curățată
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
politizat al reprezentărilor lor despre comunism. Proiectele lor personale pe această temă erau dominate de sloganuri politice generale și generoase libertate, egalitate, înlăturarea dictaturii etc. însoțite de obișnuitele simboluri culpabilizante ale regimului (secera și ciocanul, steagurile roșii, gratiile, lanțurile, sârma ghimpată). Adulții au preferat, dimpotrivă, evocările foarte personale, povestind experiențe de viață concrete, foarte neplăcute, ridicole sau doar stânjenitoare, uneori amuzante. În final, tinerii au părut mai curând derutați de confruntarea celor două planuri ale povestirii, decât convinși de consubstanțialitatea lor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un exercițiu convingător de înțelegere și de interpretare, cât și pentru căutarea suprasensului operelor analizate în triada "adevăr, bine, frumusețe", nu o dată invocată de autorul lor. În contextul semantic al respectivei triade, spațiul recluziunii, cu sau fără ziduri și sârmă ghimpată, "reconstituit" de Soljenițîn devine spațiu al "încercării", o lume în care, în funcție de relația omului cu suferința, se poate produce o renaștere spirituală sau poate interveni trista și tragica realitate a degenerării umane cu multiplele ei chipuri. Invocând această ultimă realitate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pietricele mărunte și ți le arunca în față. N-avea nici un rost să caut, era zadarnic! Din locul acela vântul bătea înspre baraca direcției, apoi înspre rejimka (unde, de asemenea, forfotesc adeseori supraveghetorii și de jur-împrejur zac mormane de sârmă ghimpată), pe urmă dincolo de zonă, în ulița așezării muncitorești. Un ceas întreg înainte de revărsatul zorilor am colindat încovoiat, dar degeaba. Nu mai aveam nici o speranță. Însă când s-au ivit zorile, am zărit ghemotocul alb la trei pași de locul unde
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cităm în continuare câteva definiții ale unor termeni de lagăr mai des întâlniți la Soljenițîn, formulate de Panin: "cumătru cekist, supraveghetor în lagăr", "vagon, vagonka pat lat de scânduri, destinat pentru patru persoane", "zona porțiune a lagărului, împrejmuită cu sârmă ghimpată", "termen totalitatea anilor petrecuți în detenție, conform unei sentințe"143. În textele literare ale lui Soljenițîn, apar frecvent, pe lângă termenii specifici lagărului, cuvinte din argoul propriu-zis. Lui Ivan Denisovici Șuhov ca exponent al deținuților îi este atribuit un mod de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
rațiunea a fost izgonită din aceste lumi. Lumile recluziunii sunt lumi ale "încercării". Ca o probă extremă, recluziunea poate fi o șansă de renaștere spirituală sau un risc de degenerare, o spune Soljenițîn atât direct, în capitolul " Sufletul și sârma ghimpată" din Arhipelagul GULAG, cât și indirect, în textele sale literare pe această temă. Lumea lagărului pare absurdă, dar sensul ei profund este dat de asceza involuntară pe care o presupune recluziunea 156. Convingerea lui Soljenițîn, construită pe propria experiență, dar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cercul acesta? Este patria. Este primul cerc. Iată-l pe-al doilea (făcu un cerc mai mare). Asta e omenirea. Ți se pare că primul se înscrie în al doilea? Nicidecum! Aici sunt bariere de prejudecăți. Aici sunt chiar sârma ghimpată și mitraliere. Pe aici nu se poate trece nici cu trupul, și aproape nici cu sufletul. Rezultă că nu există nici un fel de omenire. Numai state, state și toate diferite între ele228. (trad. a.) Volodin are revelația statului ca lume
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]