2,272 matches
-
mine? Un cuib gol, mai știi? Altădată stăteam în genunchi în ochii tăi Mă rugam să vii.. Acum, împletita cu două fire legate de cer Alerg prin iubire, De nu m-ai uită, De m-ai culege că pe-un ghiocel! Referință Bibliografica: Mărțișor / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MĂRŢIŞOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384137_a_385466]
-
nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Primăvară vreau să vii Că-mi sunt iernile târzii Și ninsorile mă -apasă Mi-au intrat pieziș în casă... Te aștept în fir de iarbă Nu vreau timpul să mai piardă Ghioceii îmi șoptesc Cât de mult ei te iubesc! Lăcrămioare bat din clopot Și tot albul râde-n hohot, Raze de senin în geam O speranță tot mai am... Albăstrele și narcise Trec prin spații interzise Și aduc parfum de dor
TE AȘTEPT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383343_a_384672]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FREAMĂTĂ LUMINA ÎNTRE NOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului 29 Februarie 2016 Toți ne ducem pe sub frig povara, În auz e-un zvon de ghiocei, Când ți-am spus că vine primăvara Te uitai flămândă-n ochii mei Cum se uită flacăra pe ruguri- Ai răbdare, ți-am șoptit mereu Și mi-e plină inima de muguri, Hai să te încălzești la focul meu, Lasă
FREAMĂTĂ LUMINA ÎNTRE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383345_a_384674]
-
știe, Cănd pentr-o primăvară timpurie, Era nevoie de-un sărut de soare Din care sa rasară câte-o floare. Și după cum ne spune chiar cuvântul, Când soarele a sărutat pământul, Pe locu-acela gol și mititel A răsărit atunci un ghiocel. Plăpând, dar și vioi nevoie mare, Și-a ridicat privirea către soare, N-a mai avut răbdare nici să crească Și caută cuvinte să vorbească. Voia să spună, micul ghiocel, Ca primăvară vine de la el. Dar s-a lovit de
EU NU MAI SCRIU POVEȘTI CU PRIMĂVARĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383359_a_384688]
-
pământul, Pe locu-acela gol și mititel A răsărit atunci un ghiocel. Plăpând, dar și vioi nevoie mare, Și-a ridicat privirea către soare, N-a mai avut răbdare nici să crească Și caută cuvinte să vorbească. Voia să spună, micul ghiocel, Ca primăvară vine de la el. Dar s-a lovit de vorbă populară; “C-o floare nu se face primăvară” Iar alte vorbe-au spus-o răspicat, De soarta primăverii... “vinovat”, N-ar fi chiar răsfățatul ghiocel, Ci mai degrabă, un
EU NU MAI SCRIU POVEȘTI CU PRIMĂVARĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383359_a_384688]
-
Voia să spună, micul ghiocel, Ca primăvară vine de la el. Dar s-a lovit de vorbă populară; “C-o floare nu se face primăvară” Iar alte vorbe-au spus-o răspicat, De soarta primăverii... “vinovat”, N-ar fi chiar răsfățatul ghiocel, Ci mai degrabă, un zburdalnic miel. Cand vorba-i rea, e-atâta de grăbita, Prea multe guri în jurul ei se-agită. Vă-nchipuiți, plăpândul ghiocel, Cât l-a durut,,, când au ajuns la el. A plâns din greu, cu lacrime
EU NU MAI SCRIU POVEȘTI CU PRIMĂVARĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383359_a_384688]
-
alte vorbe-au spus-o răspicat, De soarta primăverii... “vinovat”, N-ar fi chiar răsfățatul ghiocel, Ci mai degrabă, un zburdalnic miel. Cand vorba-i rea, e-atâta de grăbita, Prea multe guri în jurul ei se-agită. Vă-nchipuiți, plăpândul ghiocel, Cât l-a durut,,, când au ajuns la el. A plâns din greu, cu lacrime de roua. Hăinuța lui s-a despicat în două. De-atunci răsare foarte rușinat Ținându-și căpușorul doar plecat. Și peste toate, timpul a pus
EU NU MAI SCRIU POVEȘTI CU PRIMĂVARĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383359_a_384688]
-
Sub care a-ngropat orice scânteie Din care-ar mai începe un război, E primăvară... de la amândoi. Eu nu mai scriu povești cu primăvară, Dar asta... auzită într-o seară, Era păcat să scape de condei. E prea frumos... cu ghiocei și miei. Referință Bibliografica: Eu nu mai scriu povești cu primăvară / Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EU NU MAI SCRIU POVEȘTI CU PRIMĂVARĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383359_a_384688]
-
ți-e iubirea și senină-a ta privire... Cum știi tu s-aduci în viață liniște și fericire... Vocea ta, un susur blând...brațul ce mă legăna Încă le mai simt și astăzi doruri vii în viața mea... Răsărit-au ghioceii și-nfloresc în părul tău Și privesc la tine, mamă și mă prind păreri de rău Că prea rar te-am mângâiat și adesea te-am rănit Și de prea puține ori ți-am șoptit cât te-am iubit! Azi
IARTĂ-MĂ MĂICUŢĂ! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383352_a_384681]
-
pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-a lungul vremii o cruce grea, primind an de an dinspre munte duium de ninsoare, siliți sub un morman de nea-nghețată s-aștepte până hăt, când ghiocelul poate să dea veste că Dochia sărmana în Mărțișor se pierde. Ca să trăiască luni în chinga de zăpadă e greu, dar tot ponosul i-a-nțelepțit și vrednici, din toamnă timpurie, gătesc, pun la uscată propeală fructe posmogite, felii de crumpene sfarogite
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Preaiubitul Dragobete, Cel mult așteptat de fete, Păsările-n plai aduce Și le-ndeamnă să se-apuce Cuiburile să-și repare Chiar de astăzi, fiecare: „Că, vedeți? În calendar E sfârșit de făurar! Priviți câmpul, dragii mei, Este plin de ghiocei! Ia priviți, dragele mele, Ce mulțimi de viorele! Să nu vă-ndoiți de mine, Primăvara vine, vine!” Referință Bibliografică: DRAGOBETE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383373_a_384702]
-
Spuse răsucindu-și creanga: „I-auzi? Cică..primăvara?! Și se-ntoarse-n amorțire Supărat pentru trezire. „Nici tu floare, nici albină, Și el simte c-o să vină... Primăvara...” Rănit și dezamăgit, Zărzărelul s-a gândit: „ Am să-l rog pe ghiocel Ca să mă vestească el Primăvara dacă vine. S-o primim cum se cuvine!” Și trimise rugămintea Prin răvaș la ghiocel. Legănat de-un vânticel Adormi iar zărzărel. Referință Bibliografică: VINE PRIMĂVARA? / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
albină, Și el simte c-o să vină... Primăvara...” Rănit și dezamăgit, Zărzărelul s-a gândit: „ Am să-l rog pe ghiocel Ca să mă vestească el Primăvara dacă vine. S-o primim cum se cuvine!” Și trimise rugămintea Prin răvaș la ghiocel. Legănat de-un vânticel Adormi iar zărzărel. Referință Bibliografică: VINE PRIMĂVARA? / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
Fântânile sunt zidite primăvara, deoarece atunci este momentul când îți dai seama de unde răsare izvorul, ceea ce presupune muncă, pricepre, har. După părerea dumnealui, doamna Elisabeta Iosif a venit cu o fântână de lumină într-un spațiu și un timp când ghioceii sunt oferiți celor mai gingașe flori, femeile. A apreciat calitățile de antolog ale doamnei Elisabeta Iosif, care având simț de albină a știut să culeagă polenul de pe meridiane, cât și faptul că în carte găsești date biografice ale autorului, fraze
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
ține-mă de mână! Auzi? În plopul sobru din șosea, Plâng mugurașii că deja plesnesc, Și doar căldura soarelui-și doresc, Să-i mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce mi-o porți voi scoate, Un fir de mărțișor dacă se poate, Atât de roșu, de aprins de
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
-n zare, rândunele. Ce trist e cerul! Pe acorduri fine, A prins să plângă cu sclipiri de gheață, Și-n aburii tăcuți ai dimineții, În suflet primăvara îmi îngheață. Se-ascunde-n mine scumpa primăvară, Și înflorește-n fiecare gând, La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi, Nălțându-se spre cer, fluturi perechi... De vei voi să pleci în crângul verde
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi, Nălțându-se spre cer, fluturi perechi... De vei voi să pleci în crângul verde, Cu fluturii și ghioceii-n urma ta, Să știi că toate-am să le las deoparte Și , dragă primăvară, te-oi urma! Să nu mă lași în seama toamnei sure, Care pândește să mă arămească, Tu, primăvară, dă-mi în suflet cerul Și-n
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
mă lași în seama toamnei sure, Care pândește să mă arămească, Tu, primăvară, dă-mi în suflet cerul Și-n inimă dă-mi flori să înflorească! Te-ai rătăcit în mine, primăvară, Și-m zboară rândunelele prin gând, La tâmple ghioceii se răsfață In suflet răsări-vor maci, curând! Referință Bibliografică: S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2265, Anul VII, 14 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
ai trezit cu colțul ierbii, germinând la mine-n suflet Sub zăpada ce-ai uitat-o strălucind în ochii mei Urci cu seva prin ierbare, ce mi s-au presat sub umblet Să-mi acoperi trupul tandru, cu sărut de ghiocei Cântecul ascuns în mine primăveri vrea să erupă Fildeș interzis de pian mă incită și mă doare Alb și negru ne e jocul, ca o simfonie-n culpă Ultimul acord, te stingi sub capac cu-nfiorare... Te ascult înmărmurită, cum vibrezi
EU NU VREAU SĂ MĂ-NȚELEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382818_a_384147]
-
puritate, Cu sânge și nestemate, Cu Iubire și Lumină, Scaldă-te-n priviri, senină, Că mi-e inima preaplină... Urcă seva prin copaci, Verde crud să mă desfaci Și toți mugurii pe ram Să-nflorească-n alb balsam... Nuțuveri și ghiocei Să răsari sub pașii mei Ninse flori la mine-n suflet, Vraja Ta, în al meu umblet.... Antonela Stoica 1 Martie 2017© Referință Bibliografică: DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie
DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382856_a_384185]
-
Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Timpul ne-a întors iarăși alintul, simțind pe-obraz un fulg ce se topește, parcă tot mai blând bate și vântul, când mărțișoru-n suflet ne-nflorește. Săruturi dulci cu gingași ghiocei și-n dreptul inimii, flori de trandafir, un singur gând ajunge de-obiciei, s-ascund-o taină în fiecare fir. În firul alb trăiește Lumina, cel roșu este dragostea curată, ți le dăruiesc să-ți steargă vina, să-ți fie viața primăvară toată
LA PIEPT UN MĂRȚIȘOR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382850_a_384179]
-
albă ce sclipește-n stele, primăvara-i dragoste curată și noi pierduți de-atâtea ori prin ele. În suflet am păstrat un mărtișor, ca-n cerul îmbătat de vise multe, să iau cu mine-o clipă de amor și -un ghiocel, mai mult decât cuvinte. Pe buze, cât și-n suflet veșnic dor, în părul tău ce vântu-l despletește, când flutură la piept un mărțișor, în inimă o taină se trezește... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: La piept un mărțișor... / Mihail
LA PIEPT UN MĂRȚIȘOR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382850_a_384179]
-
în schimbare Și ziua e un pic mai mare, Mai vezi și petice de nea Pe câte-un deal ori pe-o vâlcea. Ne dăruim toți mărțișoare, Întâia zi e-o sărbătoare, Azi fiecare poartă-n el Un firicel de ghiocel. Ia uite, colo, în ogradă, Până și omul de zăpadă, La umbră, sub un foișor, Are în piept un mărțișor. Referință Bibliografică: 1 MARTIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de
1 MARTIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382853_a_384182]
-
nu mă gândesc să-l iau, Din munca mea să-i dau nu vreau”. Așa că, trist spre nicăieri el a plecat Și într-o clipă, de toți a fost uitat. Dar primăvara când zăpada s-a topit, Lângă tulpina unui ghiocel a fost găsit, Murise cu speranța și așteptând răspuns, Crezând că un grăunte i-ar fi fost de-ajuns. Referință Bibliografică: Greierașul / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
GREIERAȘUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382886_a_384215]