1,152 matches
-
și se numește Namjargbarwa, având circa 6000 m adâncime. CAP porțiune de uscat, în general stâncoasă, care înaintează în mare, pornind dintr-un continent sau dintr-o insulă. CARST totalitatea formelor de relief create în rocile ușor dizolvabile (calcar, sare, ghips), prin procese de dizolvare, de precipitare și de eroziune, atât la suprafață (exocarst) cât și în interior (endocarst). CARTOGRAFIE ramură a geografiei care se ocupă cu întocmirea hărților și a planurilor topografice. CASCADĂ cădere verticală, sau aproape verticală, de apă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
vede, simte, aude: Toate clipele petrecute cu el sunt acoperite de un cearșaf imens și alb. De atâta lumină, te ustură ochii. M-a învățat că pentru boala norilor, bunăoară, cel mai bun tratament era o fractură țeapănă" (p. 41). Ghipsul este simbolul paraliziei, lipsei de libertate, o traducere a realității preexistente. O realitate în care anchetele și interogatoriile presupun uzitarea oricărei metode, indiferent de duritatea ei, pentru obținerea semnăturii pe depozițiile adesea mincinoase. În afara ficțiunii, recrutarea prin constrângere sau pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
4); siguranță (4); suport (4); armă (3); bărbat (3); îmbrățișare (3); încredere (3); parte (3); piele (3); prieten (3); sală (3); scurt (3); tare (3); brățară (2); cald (2); ceas (2); Dunăre (2); de fier (2); fluviu (2); geantă (2); ghips (2); gros (2); lemn (2); de lemne (2); lovitură (2); mamă (2); membre (2); mîini (2); nădejde (2); pereche (2); plimbare (2); prietenie (2); soț (2); spinare (2); sport (2); stîng (2); sulina (2); ajută; alinare; apucare; armat; articulație; artificiul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albă; arsuri; beau; blid; bol; brînză; broască; bucate; bulină; bunătăți; bunica; cadă; cafea; cameră; cămin; categorie; ciob; ciupercă; constrîngere; copil; copilărie; coș; cu mîncare; cuptor; curată; dar; de fierbere; depozit; depozitarea mîncării; fierbinte; fiertură; foc; frumoasă; fund; galbenă; găluște; gastronomie; ghips; gol; gospodărie; gospodină; grea; gulaș; gust; gustos; hărnicie; ibric; împreună; interes; istoria; mămăligă; meșter; miere; mijloc; minune; morcovi; munte; neagră; nimic; nouă; oaie; obiect din bucătărie; oliță; ovală; Paște; pernă; pîine; pui; pur; rigiditate; roșie; rotund; roz; sat; sferă; sport
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîrjă; coapsă; cocostîrc; colanți; complet; continuitate; corp omenesc; corp uman; crac; culori; delicat; drăguț; drept, stîng; elegantă; energie; esențial; estetic; extremitate; febră; femeie; feminitate; fesă; fin; finețe; fiu; flexibil; cu fracție de lemn; folos; fotbalist; fracturat; frig; fundament; fustă; gambe; ghips; gips; indiferență; iute; încălțat; încordare; îngrijire; jogging; jos; laba piciorului; leg; legat; lemnar; locomoție; lovitură; lucrat; luxație; masă; măreț; mărime mică; mărime; membră; mergi; merișor; al mesei; metropolă; al meu; miros; mîine; mîini; mobilitate; natura; oase; obosit; occident; operație; palmă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoscut; curiozitate; a luiCuza; A.I.Cuza; deosebită; dificilă; doctor Who; domn; drăgăstoasă; dreaptă; drepți; după; dur; ea; ecvestră; elogiu; emblemă; epic; eroi; etern; eternitate; fad; falnic; familie; fantomă; fascinat; fată; făurar; femeie; fier; fîntînă; flori; fructe; frumos; fundament; generație; de ghips; gips; gîndire; gotică; grădină; ideal; idol; idolizare; imaginație; imobil; imobilizare; imoralitate; important; impozant; impunătoare; incapacitate; inerție; insensibilitate; Ion Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște; liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ye frunză de isatis (fam. Brassicaceae) da qing ye frunză de lotus lian ye frunze de tuia cebai ye Ganoderma lucidum lingzhi Gastrodia tuber tian ma gecko (șopârlă) gejie gelatină din piele de măgar a jiao ghimbir uscat gan jiang ghips shigao ginseng renshen ginseng american xi yang shen Planta cameleon yuxingcao iarbă grasă ma chi xian igname chinezești shan yao Ipomoea aquatica kongxincai lăptișor de matcă feng huang jiang lemn-dulce gan cao Ligusticum wallichi chuan xiong litchi lizhi Luffa sp
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
real? Reportajul Berck. Orașul damnaților va sta la baza romanelor Inimi cicatrizate și Vizuina luminată. Textul este explicativ, o amplă introducere în lumea pe care Blecher o va descrie în scrierile de mai târziu. De altfel, titlurile capitolelor Ceva despre ghips, Un oraș orizontal, Ce este o gutieră?, Hoteluri și sanatorii sunt reprezentative în acest sens. O primă descriere a omului blecherian care trăiește într-un univers ,,orizontal", Berck, singurul spațiu de altfel unde anormalitatea devine normalitate, o avem în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
trotoarul cu bastonul, în timp ce ochii albi privesc indefinisabil în vag. Bolnavul din trăsură e de altfel îmbrăcat corect, are haină, cravată, batistă albă în buzunarul de sus și mănuși. Cine ar bănui că sub cămașă el poartă o carapace de ghips, o adevărată capcană ermetică pe măsura corpului, o zale rigidă și albă, pe care, poate, n-a dezbrăcat-o de trei luni?"14. Perspectiva exterioară a acestor pagini va fi înlocuită, mai târziu, în ultimele două romane ale autorului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-o de trei luni?"14. Perspectiva exterioară a acestor pagini va fi înlocuită, mai târziu, în ultimele două romane ale autorului, cu cea interioară. Ipostaza bolnavului va fi cea care-l va defini cel mai bine pe Blecher. ,,Orașul de ghips" va deveni ,,metafora obsedantă" a prozei blecheriene. Ultima dintre narațiunile scurte ale autorului, Ioniță Cubiță, nu are nimic din atmosfera ,,de spital" a celorlalte scrieri. Fragmente din această scriere, acaparată de un personaj situat la limita dintre grotesc și machiavelic
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Kierkegaardiene. Întâmplări în irealitatea imediată (1935), care se compune din amintiri de adolescență, este un roman al suferinței originare, al vagabondajului prin materia imundă; Inimi cicatrizate (1936), un roman al suferinței impuse de boală, al claustrării trupurilor în corsete de ghips; Vizuina luminată (postum, 1971), romanul beatitudinii prin descompunere și degradare... În romanele lui, suferința se manifestă ca situație-limită, cu acel accent definitiv, inevitabil, propriu în mod necesar ființei în întregul ei, peste individualități ce pot părea uneori că nu suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fost debutul lui M. Blecher cu dramaticul lui volum Întâmplări în irealitatea imediată (1935), în nicio legătura cu epica, dar de o ascuțime de analiză psihologică sporită de ineditul câmpului de investigație. Înainte de a fi închis în zalea lui de ghips, copilul e închis în izolarea lui morală și morbiditatea lui sufletească predestinată. Literatura confesională, de ultimă emisiune, a noii generații literare. Din neputința de a-și trăi viața în acte, epic, răsare forța de concentrare a trăirii în sine; lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
are un punct comun, în sensul că avem odaia celui care se află într-o continuă criză identitară, completată de spațiile blestemate din copilărie, saloanele din sanatoriul de la Berck, cabina, pivnița, grota, scoica, acvariul, craniul, orbitele goale și corsetele de ghips. Acestea sunt spații locuite în diferite momente ale vieții naratorului, stabilind în acest fel implicarea temporalității în crearea realului. Rolul lor este acela de a marca trecerile sau locurile succesive ale ființei care se autoanalizează și se cunoaște pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
scriitor și societate, scriitor și operă, operă și comunitatea socială. Astfel, ,,metaforele obsedante" ale textelor narative ale lui Max Blecher odaia, spațiile blestemate din copilărie, saloanele din sanatoriul de la Berck, cabina, pivnița, grota, scoica, acvariul, craniul, orbitele goale, corsetele de ghips devin ,,spații literare paratopice"165 care îi oferă scriitorului posibilitatea de a-și rescrie identitatea dată în ,,societatea topică" de o ipostază de netăgăduit bolnav de tuberculoză osoasă. Textul narativ al lui Blecher se scrie, astfel, din modalitatea proprie a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tăiate elgant, drumul de țară reprezintă fără îndoială tentativa de evadare din grupul de bonavi cu care nu dorește să se identifice. Modalitatea în care percepe personajul realitatea ca fiind ilogică este de asemenea o expresie a negării grupului. Albul ghipsului ca reper al ,,societății topice" din care face parte sufocă lumea personajului, singura pseudo-deviație cromatică pe care acesta și-o îngăduie fiind roșul, această alternanță trădând de fapt aceeași imposibilitate a eu-ului de a fi altceva decât eu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
scena. O fată de serviciu veni în grabă și aduse altul. Pentru ce nu și l-a luat singur de jos? Era foarte simplu... spuse Emanuel. Crezi că era simplu? S-ar fi răsturnat cu siguranță; poartă pe el un ghips de zeci de kilograme. Emanuel rămase stupefiat. Vedea bine că bolnavul stătea rigid pe căruț, însă nimic nu făcea să se bănuiască sub haine corsetul. Așa-i că le face bine Ceriez? Adăugă fata. Imposibil de ghicit forma ghipsului sub
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un ghips de zeci de kilograme. Emanuel rămase stupefiat. Vedea bine că bolnavul stătea rigid pe căruț, însă nimic nu făcea să se bănuiască sub haine corsetul. Așa-i că le face bine Ceriez? Adăugă fata. Imposibil de ghicit forma ghipsului sub haine... le face pe măsură. Și, cu degetele, bătu în rochia ei, care sună dur și uscat, lovind un corp tare dedesupt. Purta și ea un corset și, totuși, era și ea îmbrăcată din cap până-n picioare, fără nicio
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
uscat, lovind un corp tare dedesupt. Purta și ea un corset și, totuși, era și ea îmbrăcată din cap până-n picioare, fără nicio aparență exterioară a infirmității de care suferea.208 Infirmitatea nu este exteriorizată, de aceea totul pare straniu, ghipsul ca metafora a morții este de fapt acel ceva care nu te lasă să fii decât ceea ce ești, marca unei realității mult prea ,,topice", din care eul nu poate ieși. Acesta este și momentul conștientizării situației eu-ului nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
eul nu poate ieși. Acesta este și momentul conștientizării situației eu-ului nu-i este dat să fie decât eu disperarea celui care nu vrea să fie el însuși, de care vorbea Kierkegaard. Și mie mi se va face un ghips, spuse Emanuel cu o mare descurajare în voce. Acum, privind șirul de bolnavi alungiți, chestia bolii nu se mai rezuma pentru el la o simplă afirmație abstractă, ,, a fi bolnav", în contrast cu ,, a fi sănătos". Se simțea intrat în rang, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de bolnavi alungiți, chestia bolii nu se mai rezuma pentru el la o simplă afirmație abstractă, ,, a fi bolnav", în contrast cu ,, a fi sănătos". Se simțea intrat în rang, ca într-o aliniere militară. Solidar cu dânșii în boală, solidar în ghips... Corpul însuși luase pe căruț o atitudine corectă și nemișcată de infirm...209. Această situație o va conștientiza, mai târziu, și personajul lui Mann. Blecher are nevoie, ca orice scriitor, de personaje care să-l ajute să construiască o ,,identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
212. În aceeași situație, sunt și Tonio, ,,un argentinian... și el vindecat de mult, dar preferând aerul de sanatoriu celui din biroul lui de avocatură"213 și Ernest care reintră în viață după boală, închis ermetic într-un costum de ghips pe care nu-l va părăsi niciodată. Astfel, ne aflăm în fața unei situații cel puțin stranii: bolnavii adevărați nu par bolnavi ghipsul e adjuvantul ideal, iar cei vindecați sunt însemnați pentru totdeauna de boala pe care au avut-o cândva
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui de avocatură"213 și Ernest care reintră în viață după boală, închis ermetic într-un costum de ghips pe care nu-l va părăsi niciodată. Astfel, ne aflăm în fața unei situații cel puțin stranii: bolnavii adevărați nu par bolnavi ghipsul e adjuvantul ideal, iar cei vindecați sunt însemnați pentru totdeauna de boala pe care au avut-o cândva. Semnele ,,realității topice" pe care o reprezintă primii sunt evidente și în cazul celor din urmă care construiesc practic ,,identitatea enunțiativă". CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Heidegger, se poate aplica textului blecherian și nu numai. Astfel, personajele blecheriene ajung în ,,faza de deschidere" în momentul în care conștientizeză boala și implicit moartea. Emanuel va constata trist, după conversația în care doctorul îl va anunța de purtarea ghipsului: ,, Mă îmbracă exact ca pe un cadavru"271. ,, Starea de deschidere" este de fapt asumarea unui lucru care nu mai este ascuns, necunoscut. Personajul lui Kafka din Metamorfoza, Gregor Samsa, intră în această stare odată cu metmofozarea sa, fapt care coincide
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a vieții pe care personajul și-o poate permite doar în vis. În realitate, personajul este prea legat de dorința disperată de a trăi. Nu în ultimul rând, dragostea lui Emanuel pentru Solange este asemănată senzației pe care o dă ghipsul pacientului: ,,tortură uscată și fierbinte"287. Personajul nu poate disocia privirea albastră a lui Solange de mucegaiul dezgustător al sanatoriului. Senzația morții e mai puternică decât cea pe care o creează sentimentul iubirii. Asocierea eros thanatos este des întâlnită în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Asistăm la un transfer atributiv dinspre maladiv spre eros. Astfel, putem spune că la Blecher, erosul împrumută semnele bolii. Personajele feminine ajung invariabil să fie la fel de incomode ca boala pe care Emanuel trebuie să o îndure: ,,îl jena din ce în ce mai mult ghipsul și parcă și Solange"292. Erosul la Blecher se înscrie între două limite, evoluând de la senzații plăcute la resentimente. Atitudinea pe care o are personajul în fața iubirii este de fapt reacție la boala care-l macină. În mod cert maladivul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]