1,784 matches
-
reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999, p. 236 70 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 100 71 Idem, p. 99 72 Radu Surdulescu, Critica mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentele numinosului, Editura Alfa, București, 1997, p. 100 73 Gilbert Durand, op. cit., p. 157 74 Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G. Jung, op. cit., p. 513 76 C.G. Jung, Personalitate și transfer, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G. Jung, op. cit., p. 513 76 C.G. Jung, Personalitate și transfer, Editura Teora, București, p. 123 77 Gilbert Durand, op. cit., p. 89 78 Camil Petrescu, Cer final în Patul lui Procust, ediția citată, p. 298 79 Camil Petrescu, Parafă... în Patul lui Procust, ediția citată, p. 299 80 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pp. 42-43 97 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 43-44 98 Liviu Leonte, op. cit., p. 155 99 Cf. Gaston Bachelard, Aerul și visele, ediția citată, p. 97 100 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 41 101 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977, p. 161 102 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 85 103 Camil Petrescu, Doctrina substanței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, vol. I, pp. 231-232 104 Camil Petrescu, Cer
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1989; Ricoeur, P., Oneself as Another, University Press of Chicago, Chicago, 1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J. -P. Pontalis, După Freud, Editura Trei, București, 1997, p. 146 148
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Literary Response, New York, 1968, p. 28 Holland opinează că întreaga literatură are un caracter de defulare. 150 C.G.Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 22 151 V. Dem. Zamfirescu, Prefață la "În lumea arhetipurilor", ediția citată, p. 6 152 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 96 153 Northrop Frye, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 127 154 C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 403 404
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003 266 S. Kierkegaard, Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005, p. 26 267 Camil Petrescu, ediția citată, pp. 154-155 268 Cf. Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, ediția citată, p. 158 269 Mircea Zaciu, Glosse, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, apud Camil Petrescu, Opere, vol. al II-lea, ediția citată, p. 421 270 Cf. Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
37, 1993, p. 22. [41] CARAGIU-MARIOȚEANU, MATILDA; SAVIN, EMILIA, Rumänisch fűr Sie. Ein moderner Sprach. Kurs fűr Erwachsene. Grammatik. Schlűssel. Wortschatz. Műnchen - București, Max Hueber Verlag - EFCR, 1993, 160 p. [ed. 1978, Műnchen - București, Max Hueber Verlag]. [42] CĂLĂRAȘU, CRISTINA, Gilbert Fabre, Parlons roumain. Langue et culture. (Paris) Condé - sur Noireau, Éditions Hartrattan / Corlet, 1991, 204 p. în: LL, nr. 1-2, 1993, p. 135-137. [43] CELEA, MARIA, Culegere de fraze analizate sintactic (pentru admitere în liceu și învățămîntul superior). București, [f.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în peisajul științelor socioumane postmoderne. Schimbarea de accent către cercetarea instabilităților a subliniat caracterul deschis, complex și probabilist nu doar al domeniului sociouman, dar și al celui specific științelor exacte. Criteriile de legitimare și regulile de validare dictate de ceea ce Gilbert Hottois numea tehnoștiință își pierd statutul, pentru că noul tip de raționalitate nedeterministă acceptă intervenția imprevizibilului, a accidentalului și haosului. „Recurgerea la hazard nu are o semnificație metafizică, ci mai degrabă pragmatică sau metodologică.” (Boutot, 1997, p. 255) O epistemologie care
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Litere din ClujNapoca lua ființă Phantasma - Centrul de Cercetare a Imaginarului. O lună mai târziu, Centrul era inclus Într-o rețea internațională de Centres de Recherches sur l’Imaginaire (CRI), constituită pornind de la primul centru de acest fel creat de Gilbert Durand, Léon Cellier și Paul Deschamps la Universitatea din Grenoble În 1966. Actualmente, rețeaua este alcătuită din peste patruzeci de grupuri și laboratoare de cercetare din Întreaga lume, majoritatea În Franța, dar și În Portugalia, Spania, Italia, Elveția, Belgia, România
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să se extindă și În alte zone ale planetei. Știința modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni și istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand și alții. Situată Între percepție și rațiune, Între reprezentarea senzorială și noțiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună În evidență natura specifică, mecanismele de generare, de funcționare și de transmitere, relațiile sinestezice
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ar putea servi drept punct de plecare și bază de discuție. Întâi, ar fi interesant să stabilim care este rolul imaginarului În epoca pe care o trăim acum. Știm că știința imaginarului a fost Întemeiată de Gaston Bachelard, de Gilbert Durand, undeva la jumătatea secolului trecut. Rămâne Însă de văzut În ce măsură provocările epocii și ale societății noastre postmoderne fac necesară o nouă metodologie sau chiar inaugurarea unor noi direcții de cercetare. Omul postmodern este o ființă care Își caută și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
meu la discursul științific În paralel cu discursul teoretic, pentru că le văd În interdependență. Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului de acum patruzeci de ani, ci la cel din Introducere În Mitodologie, o carte publicată În 1996. El practică un tip de analiză culturală asemănătoare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoretic, pentru că le văd În interdependență. Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului de acum patruzeci de ani, ci la cel din Introducere În Mitodologie, o carte publicată În 1996. El practică un tip de analiză culturală asemănătoare, care pornește de la modele și paradigme din fizică și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă Într-adevăr au fost curente și modele alternative de a explica postmodernitatea, nu doar În termeni de deconstrucție derridiană și În termeni de poststructuralism, ci În termeni de ontologie. Ioana Em. Petrescu a semnalat deja o astfel de opozitie. Gilbert Durand a construit o Întreagă paradigmă a unei postmodernități de tip hermetic, care se opune unei paradigme a postmodernității de tip textual, a lumii ca simulacru. Cred așadar că putem vorbi mai degrabă de două definiții ale postmodernității și două
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foarte binevenită punere la curent cu o metodologie care nouă, europenilor, ne este mai puțin cunoscută. Mai puțin cunoscută În sensul În care cercetarea imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice și de cercetarea aplicată, interesată mai degrabă de efectele decât de cauzele imaginației, de posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această cauză imaginarul beneficiază În Europa de abordări mai degrabă filosofice. În definitiv, ceea ce face Bachelard nu este decât o (psih)analiză a elementelor (focul, aerul, apa, pământul) din Antichitate reconsiderate cu mijloacele de lectură ale teoreticianului literar; ceea ce face Gilbert Durand este o analiză sistemică ce derivă din tipul de analiză jungiană; Întreaga școală europeană rămâne legată de filosofia imaginarului, prezentându-se ca un discurs conceptual și oarecum abstract. Cu aceasta ajung În sfârșit și la subiectul textului nostru: metodele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralela 45, Pitești, 1999. A tradus volumele Andrew Samuels, Bani Shorter, Fred Plaut, Dicționar critic al psihologiei analitice jungiene, Editura Sigmund Freud, New York și Cluj, 1995 (2005, ediția a II-a, Editura Humanitas, București), și Gilbert Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre ele.” Numărul inaugural, a cărui apariție coincide cu împlinirea a șaizeci de ani de la Unirea din 1918, este coordonat de Nicolae Cretu și se intitulează Perspectives sur Rebreanu. Studiile dedicate scriitorului, semnate de Nicolae Manolescu, Jean Lacroix, Nicolae Cretu, Gilbert Febre, Constantin Ciopraga, Marin Beșteliu, Jacques Bouet, ocupă cea mai mare parte a spațiului. Și în continuare rubrică „Études” reunește colaboratori români și străini, fiecare număr fiind organizat în jurul unui scriitor sau al unei teme: Lucian Blaga, poète (2-3/1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female storyteller” Elaine Tuttle Hansen, The Wife of Bath and the Mark of Adam, în „Women’s Studies”, University of Maryland, nr. 4, 1988, p. 400. 268 Sandra Gilbert, Susan Gubar, The Madwoman in the Attic, New Haven, Yale University Press, 1979, p. 30 apud Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 269 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 270 Algirdas Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307. 419 David S. Reed, art. cit., pp. 82-83. 420 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 103. 120 păcat. Într-o astfel de atmosferă și-ar fi dorit să trăiască, de aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Press, 1908, pp. 134 140. 30. Duby, Georges, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 31. DumitrescuBușulenga, Zoe, Renașterea. Umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. 32. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 33. Dyer, Christopher, Everyday Life in Medieval England, Hambledon and London, 2000. 34. Edwards, Robert, Chaucer and Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cealaltă. Motivația care ordonează simbolurile este "masivă", ea constituindu-se într-un sistem, ,,într-o rețea de rețele", de "constelații simbolice" infinite care permit ,,deplasări multiple de sensuri". Toate acestea ar forma în final ,,un sistem semantic și a-sintactic". Gilbert Durand se înscrie cu această concepție în direcția pe care o trasau și Mircea Eliade și Carl Gustav Jung, neacceptând teoria freudiană asupra simbolului, conceput ca un obiect despre care nu se poate vorbi datorită ,,refulării libidoului". Conceptul fundamental al
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înscrie cu această concepție în direcția pe care o trasau și Mircea Eliade și Carl Gustav Jung, neacceptând teoria freudiană asupra simbolului, conceput ca un obiect despre care nu se poate vorbi datorită ,,refulării libidoului". Conceptul fundamental al teoriei lui Gilbert Durand este cel de ,,imaginar", prin care criticul vizează obiectul teoretizat ,,traseu antropologic". Astfel, Durand explică simbolul apelând la antropologie. "Traseul antropologic" este definit de Durand ca "neîncetatul schimb care există... între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective ce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
trei părți: una a ,,semantismului bio-psihic" care desemnează fericirea sau angoasa, una a ,,reprezentării semiologice" și nivelul ,,simbolurilor", unde putem discuta de imaginar. Imaginarul nu este relaționat decât de simboluri. Teoria lui Mircea Eliade asupra simbolurilor se asociază teoriei lui Gilbert Durand. Eliade afirma că lumea "se revelează" prin simboluri. Simbolul nu este o copie a realității obiective. El revelează ceva profund, fundamental. Eliade încearcă să pună în evidență diferitele aspecte ale revelației. Simbolurile pot revela o modalitate a realului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]