1,073 matches
-
Participarea unei delegații la Simpozionul organizat de „Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir”, având tema: „80 de ani de la moartea marelui cărturar D. Cantemir. Simpozionul s-a desfășurat pe mai multe secțiuni: istorie, sociologie, ecologie, medicină. 5.XII. O delegație a Societății „Ginta Latină” s-a deplasat în satul Scheia, com. Al. I. Cuza, la monumentul statuar intitulat „Hora de la Scheia”, care a fost amplasat, acum 20 de ani, în jurul unei fântâni de la intrarea în acest sat. 15.XII. Cu sprijinul Asociației „Caritas
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ani, în jurul unei fântâni de la intrarea în acest sat. 15.XII. Cu sprijinul Asociației „Caritas”, s-a făcut o colectă de haine pentru câteva familii nevoiașe din jud. Orhei, Basarabia. Rezoluția celui de al IX-lea simpozion al societății culturale „GINTA LATINĂ” Iași 29-31 august 1998 După prăbușirea regimurilor totalitare din țările Central și Est Europene, în viața politică a acestor țări au fost adoptate recomandările Consiliului Europei, conținând cadrul legislativ și instituțional pentru minoritățile naționale, ca parte a politicii de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât în perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al IX-lea SIMPOZION al SOCIETĂȚII CULTURALE „GINTA LATINĂ”, adresăm o cerere solemnă către parlamentarii români, Guvernului României, guvernelor țărilor vecine, Consiliului Europei și concetățenilor minoritari din România să intervină cu toată autoritatea pentru a asigura conaționalilor de peste hotare: grădinițe de copii, școli primare, gimnaziale, liceale și tehnice
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar în 1989, institutul Universității libere tipărește în volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran și Iovan Negurici originari din Valea Timocului și stabiliți la Viena, revista „Curierul Ginta Latină” a primit date inedite în legătură cu acest subiect. La recensământul din 1910 în zonele din Austria locuite astăzi de români s-au înregistrat 2400 valahi iar statistica din 1957 a înregistrat doar 1400. Ei se află răspândiți în 14 localități
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Naturii” (1987). 23.01 La Anticariatul prof. Grumăzescu s-au aniversat 149 de ani de la nașterea poetului M. Eminescu și 140 de ani de la Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. 13.02. La sediul Societății, în cadrul prelegerilor lunare „Ginta Latină”, dr. Iliescu Florentin a prezentat lucrarea: „Viața culturală românească inspirată sau dăruită Muntelui Athos”. 18.02. Participare la omagierea Mitropolitului Visarion Puiu în Pașcani.Orașul natal al marelui om de cultură cititor al multor lăcașuri creștine. 21.02. Difuzarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lăcașuri creștine. 21.02. Difuzarea, în Basarabia a volumului „Unirea Basarabiei” cu ''Patria Mamă” Prof. Conțescu, Prof. Tabunșcic (Chisinau). 27. 03. La Palatul Culturii O.N.G. au serbat „Unirea Basarabiei cu Patria Mama”. 28.03. Evocarea Unirii Basarabiei - acțiune a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas în memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
500 de ani de la înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” - pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, în Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, în Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a IX-a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, în Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a IX-a ediție a taberei de vară - „Cultura si civilizatie „ tema : <Spirit românesc, spirit de creștin>, cu oaspeți din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Pașcani) cea de-a IX-a ediție a taberei de vară - „Cultura si civilizatie „ tema : <Spirit românesc, spirit de creștin>, cu oaspeți din țară Rep. Moldova, Ucraina, Iugoslavia. 31.08. Sărbătorirea „Limba noastră cea română” la Chișinău, la sediul Filialei „Ginta Latină”. 01.09. Participare la festivitățile de premiere a elevilor, cu ocazia deschiderii noului an școlar, la sediul Școlii Medii „Poetul Toma Istrati” din Răciula, Rep. Moldova. 21.09. Patrula de cercetași de la Liceul V., Alecsandri, a curățat și amenajat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de cercetași de la Liceul V., Alecsandri, a curățat și amenajat spațiul din jurul monumentului marelui domnitor Ion Ghica Vodă. 30.09. Deplasare la Guvernul României - Departamentul Românii din afara granițelor țării și la Ministerul de Externe în probleme de organizare a „Gintei latine”. 05.10. Comemorarea, la Bălți a Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la Casa Universitarilor, la „Zilele Academiei Ecologice D.Cantemir”. Scrisoare către Președintele României Scrisoarea de față vă este
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la Casa Universitarilor, la „Zilele Academiei Ecologice D.Cantemir”. Scrisoare către Președintele României Scrisoarea de față vă este adresată de participanții la cel de-al X-lea Simpozion desfășurat la Iași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o prezentare a personalității împăratului (1437), și a familiei sale, situația provinciilor romane când acesta a îmbrăcat toga virilis, campaniile purtate în Orient și în Occident, continuând cu viața și domnia acestuia. Tiberius aparține familiei imperiale și implicit celor două ginți care o alcătuiau, cea a Iuliilor și a Claudiilor, de unde și numele dat dinastiei ”iulio-claudiană”. Fiu vitreg al lui Augustus, Tiberius a beneficiat de o strălucită educație și de o mare experiență pe câmpul de luptă și în administrarea statului
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
lui Seianus Princeps la 56 de ani, marcat de o viață familială distrusă în numele rațiunii de stat, el s-a dedicat imperiului și poporului roman. Începând cu Tiberius și până la împăratul Nero, toți împărații aparțin familiei imperiale și celor două ginți care o alcătuiau, a Iuliilor și a Claudiilor. Asistăm în această perioadă la instituționalizarea noului regim politic, la cristalizarea nucleului administrației centrale a princepsului, în care liberții familiei imperiale dețin un rol important. Pentru provincii începe o perioadă de prosperitate
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
înaintea străinilor. Venind în întâmpinarea acestui program, Gh. Asachi publică o culegere de Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Jassy, 1859), fiind pătruns de ideea că: prin muse și-a virtutei dorul dulce și fierbinte În noi lumea să cunoască strănepoți romanei ginte. De aceleași convingeri este animat și D. Bolintineanu când face nu puține eforturi să fie editat la paris: Brises d'Orient. poesies roumaines (traduites par l'auteur lui-mEme), precedees d'une preface de M. philarŁte Chasles (paris, 1866). Astfel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu alta, să se strămute din locul său”. Autorii romani nu făceau încă din timpul lui Cicero o deosebire între limba barbară și limba peregrină. Isidor din Sevillia spune că se numeau barbarisme cuvintele rezultate ale modurilor de vorbire ale ginților barbare, care nu știau să pronunțe cuvintele latine în toată integritatea lor. Ne dăm seama că de fapt autorii romani consideră ca limbi barbare idiomurile populațiunilor de rasă pelasgă din Africa, Hispania, Gallia, Germania de N., Reția, Dacia, Sarmația Meridională
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ale psihicului nostru, cu o voce sau cu „voci” ce răsună În jur, „nebuni” fără a avea „curajul” de a o mărturisi, precum cel ce cară după sine un secret inavuabil, mai mult decât secretul său - cel al unei Întregi ginte! Acest „eu”, m-am gândit adesea, ar putea foarte bine să fie eroul unei nuvele, scrise de pana inegalabilă și fantastă a unui Edgar Allan Poe;aici, nu pot decât să-l invoc, stângaci și temător, deoarece, În timp ce eu scriu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eliade și Cioran -, care-și văd existența, creația și ideația chiar, rupte În două segmente de sensuri absolut contrarii, de parcă cei doi adulți, sau mai apoi, bătrâni mari creatori, gânditori și oameni de știință, vârfuri spirituale și nu numai ale gintei care i-a născut sau ale mediului care i-a format, și-ar fi adăpostit, În tinerețea lor vie și zbuciumată, propriii lor inamici! Priviți procesul care i se face azi lui Eliade, din Italia, Franța, până În America, pentru articolele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
așa cum Îl știm și așa cum Îi știm opera, nu se putea naște decât aici, În Ploieștiul În care cneazina Tatiana Cereaciukina s-a Întâlnit cu Românul Stănescu, Într-un loc, atunci și Într-un moment miraculos, fertil nu numai pentru ginta celor doi parteneri, dar și pentru Întreaga colectivitate care aștepta - fără să știe, dar aștepta cu Încordarea aceea pe care ți-o dă amărăciunea și suferința seculară! - un semn! Așa cum s-a mai Întâmplat de câteva ori În veacurile trecute
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și celorlalți colegi, respectuoasele noastre omagii, precum și urările noastre de sănătate, voie bună și ani cât mai mulți, în noua orânduire pe care poporul nostru și-o croiește în prezent cu forțele sale proprii, ajutați de surorile noastre de aceeași gintă - ginta latină. În speranța că ne vom mai reîntâlni cu altă ocazie, încheiem scrisoarea noastră, urându ți în continuare viață lungă cu multă sănătate și voie bună. P.S.: Am văzut aseară la televizor mitingul locuitorilor orașului Bârlad solicitând reînființarea Județului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
celorlalți colegi, respectuoasele noastre omagii, precum și urările noastre de sănătate, voie bună și ani cât mai mulți, în noua orânduire pe care poporul nostru și-o croiește în prezent cu forțele sale proprii, ajutați de surorile noastre de aceeași gintă - ginta latină. În speranța că ne vom mai reîntâlni cu altă ocazie, încheiem scrisoarea noastră, urându ți în continuare viață lungă cu multă sănătate și voie bună. P.S.: Am văzut aseară la televizor mitingul locuitorilor orașului Bârlad solicitând reînființarea Județului Tutova
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Elena, cu domiciliul actual în Germania, 52146 Wurselen, Broicherstr. 256, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, str. I. Huniade nr. 7, sc. B, et. 2, ap. 11, județul Timiș. 293. Boros Petru, născut la 12 iunie 1953 în localitatea Ginta, județul Bihor, România, fiul lui Boros Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 90453 Nurnberg, Brendelstr. 10 a, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Badea Cârțan nr. 21, județul Arad. 294. Bader Theresia, născută la 27 septembrie 1935
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]