889 matches
-
și 700 de metri. În primăvara anului 1940 s-au produs alunecări masive de teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
cult ortodox, cu o arhitectură deosebită și foarte spectaculoasă; • Crucea din deal o interesantă cruce amplasată pe dealul de pe celălalt mal al râului Ialomița, loc de unde veți avea o panoramă asupra stațiuni și unde se ajunge trecând prin cariera de gips; Gara o impresionantă clădire utilitară datată încă din anul 1894 și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România, la poziția DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toți; La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creștină și tradiție multiseculară de
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
secolelor, micul sat „Lay” se dezvoltă, incepand cu "stradă Tournelles", cea mai veche stradă a localității și devine «"L’Haÿ"», (pronunțat [la'i]). Comună participa la avântul industrial, dezvoltând mici fabrici legate de natură argiloasa a solului sau: lucrări de gips, cariere, două cărămidarii, în care lucrau mai multe sute de persoane, până în anii 1950. La începutul acestui secol al XXI-lea, orașul s-a consacrat reînvierii acestui material natural, călduros și ecologic, care este argilă, după cum o mărturisește nou-nouță clădire
L'Haÿ-les-Roses () [Corola-website/Science/304784_a_306113]
-
el necesare este insuficientapar boli fiziologice specifice 5.Chemosinteza-1.bacterii sulfuroase-activează pe fundul unor ape stătătoare. Unele oxideazaH2S până la S;altele duc oxidarea până la H2SO4, astfel se elimină din mediuH2S toxic și se form depozitele geologice de sulfați, mai ales gips 2.bacteriile nitrificatoare-soluri și ecosisteme acvatice;oxidează amoniacul
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
plastice „I. E. Repin”, secția de sculptură. Practica sculptura de postament și plastica mică. În structura de postament dezvolta tradițiile artei românești ("Hora", "Fata cu cobiliță", "Roadă", "Muzicanții"; toate realizate în 1968). A lucrat la numeroase portrete: "Portretul constructoarei Romanciuc" (1964, gips), "Ana Ungureanu" (1968, șamotă) etc. S-a impus și ca autoare de compoziții monumental-decorative: "Pământ" (1975), "Tutunăreasă" (1981) ș.a. În 1962 este primită în rândurile Uniunii artiștilor plastici din U.R.S.S. Anul 1998 îi aduce premiul pentru merite deosebite întru
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
După consolidarea clădirii, fațada a fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea. Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
și era întuneric de aproape o jumătate de oră Localizată în tavanul camerei mari această zonă este umpluta cu stalagmite albe care asambla îngerii cu camera descoperirilor O cameră localizată în peștera Lower,unde podeaua este acoperită cu pulbere de gips.
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
nopțile de vară. În ianuarie 2007, o nouă peșteră a fost descoperită sub dealul Gellért în timpul realizării unei construcții private. Peșteră are 60 m lungime și 18 m adâncime cu 3 încăperi. Interiorul este acoperit cu cristale albe compuse din gips, calcit și aragonit. Peșteră a fost formată cu 300.000-500.000 de ani în urmă de către un izvor termal în prezent dispărut. Peșteră de cristal a fost imediat pusă sub protecția legii.
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
Peștera „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa și a 25-a în lume (a 2-a sau 3-a printre peșterile de gips din lume). Caverna este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni, în nord-vestul Republicii Moldova. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, atunci fiind denumită în rusă "Золушка" adică "Cenușăreasa". Cercetările științifice au început abia
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
25-a în lume (a 2-a sau 3-a printre peșterile de gips din lume). Caverna este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni, în nord-vestul Republicii Moldova. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, atunci fiind denumită în rusă "Золушка" adică "Cenușăreasa". Cercetările științifice au început abia în 1977. Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog român/moldovean Emil Racoviță, este cercetată și cartografiată pe o lungime de cca. 91 km de
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C. Cea mai rece lună a
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
acestei steme sunt din anii 1254 și 1257.Această stemă reprezentând poarta orașului a fost întrebuințată pentru un sigiliul cel mare, sigiliul cel mic imprimțnd doar o floare de crin. Acesta din urmă se poate vedea pe un imprimeu din gips. Înainte de 1977 se folosea și o combinație a celor două sigilii. Episcopul era înlocuit de crinul aflat pe fond albastru în poarta orașului. În afară de aceasta erau și câțiva crini mai mici prezenți pe turnulețele laterale. Totul era înconjurat de inscripția
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de pești, fosile de păsări, insecte și resturi de plante. Gresiile gipsifere, gipsurile amorfe sau serpentiniforme și marnele nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Toaca (896,9m) de asemenea un nod hidrografic reprezentativ pentru Subcarpații Argeșului. Partea nordică a interfluviului până sub masivul Strunga (1167m) este constituită din conglomerate de Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Cristalele sale pot fi prismatice, cilindrice, dendritice sau oolitice, de culori diferite, cu un grad de transparență diferită, având proprietatea de luminiscență și fluorescență (în prezența razelor ultraviolete), fiind atacat ușor de baze sau acizi.Minerale asemănătoare aragonitului sunt: Baritina, Gipsul, Calcitul și Cuarțul. Numele mineralului amintește numele descoperitorului Francois Arago care în 1811 a fost primul care a observat la cuarț proprietatea "devierii axei optice". Alte izvoare atestă faptul că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
de rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator. Denumite și peșteri de coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci solubile capabile să dea naștere la peșteri: sarea, gipsul, calcarul și dolomitul. La urmă au rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv. Acestea sunt peșterile cele mai adânci, cele mai lungi și cele mai numeroase, astfel ca s-ar putea spune că ele sunt adevăratele peșteri. Deoarece
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
ornamentale. Din substanțele colorante naturale - vopselele minerale - fac parte unele minereuri, argile și soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau roșu), mumia (roșu-aprins), miniul de plumb (roșu-portocaliu), siena, umbra (brună) ș.a. Proprietăți colorante au și gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii cărbuni ș.a. Vopselele se pot clasifica în: Vopseaua ignifugă este un tip special de vopsea ce poate asigura protecția unei suprafețe în caz de incendiu. Vopseaua ignifugă formează un strat termorezistent în condiții de
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]
-
aport de fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită ”făină brută”. Făina brută este încălzită la o temperatură de 1.450 ˚C. Temperatura înaltă transformă făina într-un material nou, numit clincher. Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat împreună cu gipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adaugă zgură și/sau cenușă de termocentrală (material ce rezultă din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniență minerală). Prin amestecul cimentului cu nisip
Ciment () [Corola-website/Science/312790_a_314119]
-
fi exploatat prin metoda „aer - lift”. La Podriga (2 km sud-vest de Darabani) forajele au întâlnit gaz metan sub presiune, provenit din descompunerea unor substanțe organice. În apropierea orașului există zăcăminte importante de nisip alb (în zona Hudești) și de gips (în zona Ivancăuți), ambele de mare importantă economică, însă neexploatate la adevăratul lor potențial. Astfel, exploatarea de la Hudești funcționează la numai 10% din capacitate, deși nisipul de acolo are o puritate de 99,8%, care îl situează pe primul loc
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]