922 matches
-
Jiu, Argeș, Prahova, DÎmbovița etc.; h) Ocupă o poziție aproape centrală În teritoriul țării; i) Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa a dăltuit cea mai impunătoare și fantastică grădină subterană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa a dăltuit cea mai impunătoare și fantastică grădină subterană a țării; k) Prezența a numeroase creste mărețe la altitudinea de peste 2000 m cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cîte sunt În Întreaga țară. Vezi Velcea Valeria și Savu Alexandru, Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești, Eitura Didactică și Pedagogică, București, 1982, tabelul 3, p.271 - 281. Referindune la Munții Retezat aici se află un număr de 57 lacuri glaciare. Înzăpezite iarna și puternic Însorite vara, aerul ozonat și ionizat al Înălțimilor, verdele covor vegetal, presărat din loc În loc cu flori specifice zonelor alpine etc.). - Atracțiile naturale ale acestor munți sunt unice, iar multitudinea de monumente naturale este o trăsătură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
importante pentru turism sunt cele 42 de lacuri, din care 25 sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu și Corbeni (Argeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu și Corbeni (Argeș); Poiana Mărului-Zăvoi și Cerna-Herculane (Caraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Jos, RÎul Sadului și Sadul - Trei lacuri (Sibiu); Voineasa și Malaia (VÎlcea), ca și numeroase iazuri și heleștee cu funcționalitate multiplă. Așa cum s-a observat deja, lacurile din Carpații Meridionali, prezintă o mare varietate genetică și anume: 143 lacuri glaciare (Iezer - Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural și 24 de baraj artificial. În condițiile turismului modern de azi, dar mai ales a liniilor care se profilează pentru viitor, lacurile de pe raza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
una, dintre cele mai interesante și mai bine reprezentate din toți Carpații românești. Din rîndul acesteia se detașează În primul rînd, așa cum am mai specificat deja capra neagră (Rupicapra), care trăiește În cipoare pe crestele și pantele stîncoase, În căldările glaciare și care Își semnalizează prezența la turiști prin alunecările de pietre care le declanșează În fuga lor, prin salturile acrobatice pe care le fac, ca și pe potecile și pragurile Înguste pe care se cațără În căutarea hranei. Urmează apoi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de un statut aparte În România și merită o discuție separată. Cu o suprafață apreciabilă de 38.047 ha și neasemuit ca frumusețe, aici turistul găsește nu numai o floră și o faună de neegalat, căderi de apă și lacuri glaciare mărețe, o diversitate a formelor de relief, dar și un bun echilibru natural, reducîndu-se la maxim intervenția omului, deci obținîndu-se un echilibru ecologic. O excursie În Parcul Național Retezat - cu respectarea strictă a regulilor impuse - constituie o experiență unică, plină
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1917; - m. arh. - biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cuvântului nouă; polisemia cuvântului a (se) îmbogăți; * paronimia inegalitate ilegalitate; omonimia cuvântului noi; polisemia cuvântului a găsi; * paronimia numeral numerar; omonimia cuvântului mine; polisemia cuvântului a ghici; * paronimia a emigra a imigra; omonimia cuvântului cap; polisemia cuvântului a izbucni; * paronimia glaciară glacială; omonimia cuvântului cot; polisemia cuvântului a face; * paronimia a blama a (se) blaza; omonimia cuvântului cea; polisemia cuvântului a crede; * paronimia integral integrat; omonimia cuvântului venit; polisemia cuvântului a căuta; * paronimia petrolier petrolifer; omonimia cuvântului dată; polisemia cuvântului a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene etc." Rămîn cu toate acestea la ideea că mai degrabă negustoria l-a făcut pe om scriitor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dar această problemă a fost deja tratată în numeroase lucrări. Să ne amintim numai că scrierea s-a constituit între mileniile al IX-lea și al IV-lea î.e.n. Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene, apoi mesopotamiene, hieroglifele egiptene, creto-minosiene, hitite, caracterele chinezești; este stadiul ideogramelor, în care reprezentările nu sugerează numai
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de ani, primele urme de viață umană pe teritoriul nostru... O astfel de estimare pune în valoare noțiunea de durată și de evoluție pentru istoria țării noastre. Confruntat în timpul *preistoriei cu perioade climatice dificile și variabile, în care alternează faze glaciare și perioade mai favorabile, omul învață încet să folosească pe cît mai bine posibil mediul natural: cules, vînătoare, pescuit, unelte din piatră șlefuită, adăposturi sub stîncă formează cadrul său de viață. Pe la anii -600000, învață să folosească focul. Între -35000
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
evoluția se precizează, pe parcursul perioadei *paleoliticului superior marcată de primele mari realizări artistice despre care stau mărturie decorurile rupestre din grotele de la Lascaux sau primele statuiete ca Venus din Brassempouy. Către anii -10000 condițiile climatice cunosc o profundă modificare; perioada glaciară cedează locul unui climat mai temperat. Mamutul dispare; renul urcă spre nord. În schimb, alte animale sînt domesticite: cîinele pe la anii -8000, către anii -6000 în special oaia și capra în sudul Franței, urmate de bou pe la anii -5000. Cuprinsă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
până mai adineaori, care încă nu se risipise pe de-a-ntregul. Cu toată angelica apariție de deasupra lui, stăpână pe secretele antigravitației, Rică nu reuși să se ridice la înălțime; și, cum cei din jur îl priveau străpungător cu muchii glaciare, sub impactul lor nemilos orgoliul lui bărbătesc intră într-o imersiune de Titanic înecat impardonabil la mal. "Blestemele Marietei!" oftă cu năduf baiatul superstițios către blonda pătrunsă doar de cântecul în surdină al Sirenelor. Structura adunării rămăsese aceeași ca la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un inel de meteoriți refrigeratori veniți de aiurea și în stare să absoarbă excedentul termic ce ne amenință? Dacă, să zicem, un nabab galactic al frigorificului ar face un gest de larghețe cu precizie astronomică ireproșabilă? Cuprinși de-o febră glaciară, câți dintre semeni nu s-ar converti pe loc la cultul lui și n-ar pleca atunci urechea la țipetele profetice ale pinguinilor, urmându-i legănat și cu alai prin muribundul deșert alb al Antarcticei? Abia atunci când blonda ridică înspre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
datorate condițiilor climaterice nefavorabile, s-a dat drept explicație o schimbare a climei, care s-ar situa între 1560 și ar dura tot secolul al XVII-lea. Ar fi vorba de o răcire generală a climei, de o mică "eră glaciară", care a adus ierni grele și veri răcoroase și umede, ceea ce a făcut ca sămînța să putrezească în pămînt. Dacă sînt atestate cîteva ierni friguroase și cîteva veri reci, lipsesc totuși dovezile care să confirme că această situație caracterizează întreaga
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
deplină intimitate/ ar sări în aer sediile tuturor ministerelor/ ambasadorii tuturor statelor s-ar simți ofensați în numele popoarelor lor/ și și-ar retrage hârtiile aurite de acreditare/ apariția ta integrală în epocă ar modifica clima pe glob/ ar topi calotele glaciare, pustiurile lumii toate ar înflori/ s-ar înfăptui noua ordine economică pe planeta Pământ/ încetișor, încetișor...". Fragmentul din care am citat se numește "Cutia planetară de viteze". Și au trecut 30 de ani de atunci, iar în tot acest răstimp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe potecă, ajungi după un drum lung și istovitor care poate ține și până la 7-8 ore, la cabana Podragu, situată la altitudinea de peste 2100 m, în căldarea alpină cu același nume, unde te poți oglindi în apa rece a lacului glaciar Podragu. Ca să urci pe muchia Tărâța trebuie să mergi mai întâi pe drumul forestier ce ocolește prin dreapta combinatul chimic din Victoria, care din păcate în prezent este mai mult închis decât deschis, deoarece, datorită crizei, nu prea mai produce
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
ca să ajungi la destinație. De pe potecă se pot vedea la un moment dat resturile unui helicopter prăbușit prin anii ’60, când se transportau materiale de construcție pentru cabană. În această zonă peisajul devine tot mai sălbatic, se coboară în căldarea glaciară a lacului Podragu, înconjurată de vârfuri de peste 2400 m înălțime. Cabana este locul preferat al tinerilor din Victoria, dar nu numai, căci aici poposesc foarte mulți turiști care vin din creasta principală a munților Făgăraș pentru a se odihni o
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
arunce în hău, căzând pradă înfometatului urs. De atunci, localnicii au redenumit această cascadă ca fiind a cailor, tocmai datorită acestei legende. Odată cu această cascadă, întreaga zonă a fost redenumită, muntele din imediata apropiere primind numele de Muntele Cailor, circul glaciar primind și el numele de Podul Cailor, iar pârâul ce se prăvălește în vale a primit numele de Izvorul Cailor. Citind legenda am înțeles mai bine istoria acestui tărâm fantastic. Afară s-a întunecat și noi ne-am reîntors cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am trecut sub tăcere și foamea de carne a câmpurilor. Mi se părea că, dacă tac, frica amorțește în mine. Iar dacă vorbesc, se trezește din nou. și când am scris despre asta, am schimbat locul, închipuindu-mi niște lacuri glaciare undeva în munți, fiindcă sunt atât de sus, iar cerul e și mai aproape acolo. La zece ani după ce fusesem gata-gata să mă înec, ajunsesem atât de sătulă de hărțuirile Securității, că m-am gândit să pun capăt vieții ăsteia
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]