471 matches
-
prin sentiment o grijă excesivă artistică, teatrală și comică oarecum, ca orice mistificație. El arde pentru iubită miresme otrăvitoare în trepieduri de argint, îi presară în pat garoafe și maci, stropește pernele cu parfum de brad și înfige într-o glastră trei ramuri verzi de lămâiță și un ram uscat de eucalipt. Dragostea urmează după acest ceremonial pedant. Bărbatul primește cheia de la poarta verde și rămâne în turnul celor trei blazoane (al Iubirii, al Speranței și al Credinței viitoare), mâinile femeii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Umbra camerelor: Sunt camere de-acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De noi, și-n care sufletele noastre De pulberea nostalgicelor vise, Se-mprăștie tăcute și senine Și-n galbenul masivelor perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doamnă din societate care era acuzată de bărbatul ei pentru adulter. Decât doamna era tânără și frumoasă, iar bărbatul cam trecut. Care a fost pledoaria lui Crețeanu? — Domnilor judecători, onorat tribunal. Închipuiți-vă fiecare din dumneavoastră că aveți acasă o glastră cu o floare de endrușaim 312 tânără și frumoasă. Pentru ca floarea asta să crească, să trăiască și să se facă tot mai frumoasă, nu-i așa că trebuie să fie udată în fiecare zi măcar o dată? Dacă floarea nu e udată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
porți Să nu mă plângi cu jale ca pe morți Și nici să rupi bujorii din grădină. Să pui un pom în dreptul casei noastre Să crescă mare și să facă flori Să-ți fie mângâiere uneori Și apărare florilor din glastre. în nopți târzii de mai, când somnu-adastă Pe-aripi de vânt m-oi strecura-n ogradă Și fără ca dușmanii să mă vadă Cu flori de măr ți-oi bate în fereastră. Nicolae Petrașcu (1957 la Talpa Iadului de sub Ministerul de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
după sine, în mormânt, o pradă cât mai mare. Nu-l cred atât de prost încât să nu știe ce face. Mai precis, c-a intrat în slujba pesedeilor. Orice vot luat de la alinața D. A. e-un ghiocel așezat în glastra lui Năstase. Dacă va fi răsplătit pentru jocul periculos de azi, vom vedea. De foame nu va muri, pentru că România are încă destule reprezentanțe în străinătate unde se poate roade un oscior dulce. Nici personajul Lia Roberts nu intră în
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
o femeie și o persoană ce trăiește în afara țării. Or, până la apariția republicancei din deșertul Las Vegas-ului cei descriși mai sus păreau suporterii cuplului Stolojan-Băsescu. În aceste condiții, ghiocelul lui Roman are toate șansele să fie dublat, în aceeași glastră năstăsiotă, de-un spectaculos cactus cules în Deșertul Mojave... Despre jocurile de funambul beat ale „României Mari” n-are rost să mai discut, pentru că stratagema e prea grosolană. Programat pe vecie pentru rolul de lacheu (așa a fost sub Eugen
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
Făurei - nr. 2 - 8; 1 - 9 Str. Feldioara Int. Fosforului Int. Fulgerului Str. Galileia Pța. Gara Băneasa Str. Gârlei Str. Garofiței Int. Găvana Str. Gen. Eraclie Arion Șos. Gheorghe Ionescu Sisești (fosta Straulesti) Str. Gheorghe Ștefan Int. Gheorghe Vâlceanu Str. Glastrei Bl. D. Gloriei Str. G-ral Ștefan Holban Str. Guatemala Ale. Havana Drm. Homorod Ale. Hrisovului Str. Hrisovului - nr. 2 - 18; 1 - 3 - 5 Str. Hrisovului - nr. 18A - 34A; 46; 82; 204; 214; 5A - 7A - 7 - 9 Str. Hrisovului - nr. 11
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
lor furate le poartă astăzi sfinții bizantini, minori. Aici mă așez în genunchi mai copleșit de crezul meu decât orice creștin în beatitudinea miresmelor de plante mai tari decât orice vin. Seara, când soarele se face un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da să iasă din propria ființare în neființă. Acolo, în Câmpuri, la chindie, plângeam din senin cu ochii
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
dus Duminica, acoperișuri roșii de țiglă de sus și păsări în aer admiri pe străzile Turdei calde-autumnale ea nu-ți mai stă așteptând în cale a fugit! sunt goale Doi iriși-albaștri, doi ochi de înger te surâd galbene crizanteme în glastra subțire pe parchetul cerat, lucitor miros de mere galbene-n ferești, gutui și bunătăți calde-n bucătăria aburind așteaptă iubitul Iubitul meu azi a lucrat mult cu teoreme de mate și-a bătut capul și-a aiurit mințile Te sun
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
mirosind e toată casa plină de dorinți și-i gust sărat de alge marin liniile șoldurilor tale crescând unduindu-se prelinsă glisare nemaiîndurând tu amanto ultimele zvâcniri și cumințenia genunchiului tău dulce tresari se scutură un trandafir cu foșnet în glastră întinzându-mi două buze spre sărut temătoare nu-ți fie frică, nu te-am părăsit de ce ți-e teamă, nu te gonesc te iau cu mine în somn într-un cort la mare. Sentimentală I Gura ta dulce m-a
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
seara dar iubirea nu e de pe această lume e criză de serotonină și de vorbe clare un secol al bolnavilor va fi acesta (și nu religios vorba unui ministru al culturii) un secol al sufletelor moarte scuipă sânge florile în glastră iar tu arunci gunoiul în stradă ca în evul mediu în care eu eram mai mult ca sigur trubadur 7. nu am tăcut am vorbit în șoaptă vorba mi-a supt-o luna ca pe o bomboană colorată pe calea
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
și sportive, mass-media virulentă, parcuri și grădini îngrijite. Pe autostradă se înșiruie moteluri, campinguri, sate de vacanță cu oferte tentante de masă și cazare, cu miros de gulaș și bere rece. Un car proaspăt vopsit staționează la intrare, câteva buturugi, glastre cu flori ce atârnă grațios la ferestre și balcoane fac parte din decorul romantic. Tarabe cu țesături artizanale, vase de ceramică incizate sau fin pictate, pulovere de lână groase cu modele variate și alte produse, inclusiv cele alimentare cu nelipsiții
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
îmbietor a friptură și cârnăciori. La un pahar de bere se încing comentarii politice sau sportive, tinerii își strâng mâinile sau se sărută cu pasiune... Este o noapte caldă de vară unde domnește buna dispoziție... Nimic nu cade în derizoriu. Glastrele cu flori rămân cochete la locul lor, fețele de masă nu sunt pătate de grăsime și nici un client nu și-a șters mâinile transpirate, sticlele și paharele nu sunt ciobite... Distracția păstrează limitele decenței. La noi ne-am obișnuit să
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
gândesc la gloriile care s-au afirmat, la deziluziile adunate, zâmbete și lacrimi împletite cu ovațiile spectatorilor... Plecăm din München în direcția Ulm. Dimineața ne plimbăm în vechiul Cartier al Pescarilor de pe malul Dunării, cu arhitectură specifică, case îngrijite având glastre de flori la porți și la ferestre, cu străzi înguste, intersectate de canale, cu miros de pește și de bere în micile bodegi. Un popas îl facem la cele două mari obiective istorice: Primăria și Catedrala (Münster) gotică. În piața
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
pe chei între marinari, după ieșirea din taverne sau bordeluri, i-a adus zonei un prost renume. Astăzi aspectul cartierului s-a schimbat complet, magazinele cu suveniruri, cafenelele, restaurantele și buticurile pitorești, cu mesele în stradă, cu umbreluțe colorate și glastre de flori, cu preparate autohtone apetisante, cu concerte improvizate sau muzică disco, cu ambarcațiuni diverse pentru agrement sau pescuit înșiruite la mal, constituie doar câteva tentații pentru turiști. În port sunt de-a dreptul fascinată de activitatea intensă de încărcare
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
mătase aduși în Franța de Caterina de Medici. După aceasta, vizitatorul intră în curtea unei ferme din secolul al XVI-lea.În cele din urmă pașii îl duc în "Grădina Florilor", unde sunt produse numeroase flori cu care se înfrumusețează glastrele din castel, turn și seră.Curtea fermei, construită în secolul al XVI-lea introduce vizitatorul în atmosfera filmelor istorice înainte de a pătrunde în Grădina Florilor.În fermă se gasește "Atelierul Florilor", de unde vizitatorii pot cumpăra o mare varietate de flori
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
bisericii, interiorul acesteia a fost conceput ca o frescă murală în care, „...bogăția temelor iconografice, compunerea acestora, dezvăluie fără greutate, mâna unui harnic artist țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest artist țăran este Stențel Condrat, care, potrivit pisaniei de pe peretele de vest al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
proză umoristico-satirică a lui Silvestru are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori" ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul "Glastra cu sfecle" (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele", gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
nerăbdător Să ”ofer” acel loc, oarecare Nu-l mai vreau la purtător Și sigur să fiu că ..... DISPARE! Aș vrea de (CO)2 Aș vrea, în orice dimineață Să privesc la fereastră Cum se ridică ceața Să ud hortensia din glastră. Aș vrea, în fiecare dimineață Să-mi ud mușcata din fereastră Să ascult cum se ridică ceața Să mă cuprindă zarea albastră. Aș vrea, ca mereu dimineața Să ud și frezia din fereastră Să privesc cum se ridică ceața Și
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
sau natura moartă este reprezentarea în artele vizuale a unor obiecte neînsuflețite, din natură sau ordonate în mod voluntar. Prin definiție, natura moartă este un gen de reprezentare grafică sau picturală a unui grup de obiecte inanimate naturale, constând în glastră cu flori, fructe sau legume așezate pe o fructieră, vânat, o vază, sticlă, amforă, o narghilea sau un ceainic, pahare, farfurii, piese la care sunt asortate uneori și cărți, un ziar împăturit, într-o combinație artificială și un element textil
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]