1,314 matches
-
sunt la mii și mii de kilometri depărtare, ori de câte ori am nevoie de el. Slăvit să fi munte etern, căci tu mi-ai dat vlagă și știință, tu m-ai învățat respectul și mi-ai insuflat dragostea de neam și de glie străbună! Pe coasta ta, m-am simțit liber ca pasărea cerului și am hălăduit prin râpele tale, fugind mâncând pământul, atunci când vreun porc mistreț, apărea te miri de unde, sau ursul morocănos se ițea de după o tufă de jnepene, nemulțumit că
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
cetății au pornit să sfarme Tancurile morții - ne conduc cretinii Îndemnați poporul să nu se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu lăsați imperii iar să ne sugrume Virgil Ciucă New York 26 februarie - 5 martie 2015 Referință Bibliografica: Îndemnați poporul / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
Cei de lângă tine urechi nu au să audă O babă foanfă, știrbă și de un timp nătângă Ce numele-mi rostește, și cu înțelepciune Ei sigur au să creadă că-i doar o rugăciune. Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros. Iar tu, o babă șchioapă și de curând și surdă, Mă vei jeli prin lume și nimeni nu te ascultă. De aceea-ți spun: iubește azi cât poți De mâine, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
te ascultă oare?Cei de lângă tine urechi nu au să audăO babă foanfă, știrbă și de un timp nătângăCe numele-mi rostește, și cu înțelepciuneEi sigur au să creadă că-i doar o rugăciune.Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros.Iar tu, o babă șchioapă și de curând și surdă,Mă vei jeli prin lume și nimeni nu te ascultă.De aceea-ți spun: iubește azi cât poțiDe mâine, pe tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
bogat! Plete lungi de râu i-aleargă până la poale, Picioarele își bălăcește în Marea Liniștită, Semeți sunt munții ei cu fruntea-n soare Și cu cununi de stele-n noapte e împodobită. Cel Ce-a Creat Viața, miraculos, Turnând, pe glia noastră cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
munții și marea Și curcubeu strălucitor când plouă. . Cu rădăcini înfipte printre stânci Și aripi largi în adieri de vânt Din apa și din piatra lui ne-am înălțat Suntem aici ca sarea pe pământ. Urmași de Daci, copii ai gliei, Să-i ducem numele cu slavă-n veșnicii, Să mulțumim c-avem o Românie, Să ne-amintească copiii din copii Referință Bibliografică: BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (Laudă țării mele) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat pădurile la sân, Nici cerul nu ne sperie când tună, Cad fulgere, dar crestele rămân. Doar glia ne aduce împreună, Purtând în piept eternul crez român. SONET POETULUI Poetul este însăși veșnicia Ce-a sărutat cuvintele cu jale Și-a tremurat în doine abisale Zidind din trupul vieții poezia. Atâtea lacrimi varsă în pocale, În ochi i
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
cu dorința de-a învăța și să-și ajute familia, fiind cel mai mare dintre cei zece copii. Drumul parcurs este presărat cu succese obținute cu foarte mari eforturi. A fost pătruns de dorință fierbinte a românului care-și iubește glia strămoșească, limba, portul și tradițiile... având dorința nestrămutată de-a făuri pentru tinerele generații Universitatea - altar sfânt de pomenire pentru știință și cultură. Fiind cunoscut de săteni și de colegi ca (argintu’ viu), iubitor de carte și de semeni, pot
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
cântă ciocârlia, iar munții-și poartă aurul cu fală, în țara ce se cheamă ROMÂNIA, încă mai sunt eroi. Române scoală! E vremea să îți aperi "sărăcia și nevoile și neamul" cu vitejie, de-ar fi să mai stropești odată glia cu sânge de viteaz, Române ai mândrie! de Gabriela Mimi Boroianu 12.05.2014 Referință Bibliografică: În țara unde / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
dat! Eu le-am primit de la străbuni, Mi-a spus la ultima-i suflare. Și îți doresc să ai fii buni Și fără gând de înstrăinare. Când vei pleca în neființă, Să păstrezi sacru legământ, Să le spui ultimă dorință: Glia și sfinții nu se vând! Așa, din ceruri și mormânt, Vedea-vom doar copii râzând, Stăpâni pe ei și pe pământ, Cânta-vor, spre altar mergând: Icoana și pământul nu se vând! Icoana și pământul nu se vând! -------------------------------------------- Virginia Vini
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
Slăvind pe cei ce i-au unit, Se prind în horă mână-n mână, Pe-al lor pământ de mult iubit. Un omagiu le adresăm Celor care s-au jertfit Și cu toții noi sperăm Să păstrăm tot ce-au unit. Glia noastră strămoșească Lanțul nostru Carpatin Cu Dunărea cea albastră, Cerul nostru-i mai senin! Lorelai Referință Bibliografică: Poezie de Lorelai. Fetiță de 12 ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
RIDICĂM CU TOȚII ȚARĂ ȘI S-O SCOATEM DE SUB VREMI ! JURAM, PE SLAVĂ LUI BRÂNCUȘI, PE RĂSĂRITUL CEL DE SUS, SĂ REÎNVIEM DIN NOU POPORUL PRIN CRUCEA BLÂNDULUI IISUS ! JURAM, PE CODRU’ ATÂT DE VERDE, PE LUMINIȚA MINȚI, PE CEI CE GLIA O LUCREAZĂ CU DOINA SFÂNTĂ PRINSĂ LA CHIMIR ! JURAM, PE CRUCI, PE RĂSĂRITURI, PE TOT CE-NVEȘMÂNTEAZĂ GLIA, PE TOT NORODUL REÎNFRĂȚIT, MARTIRI ȘI MĂRTURISITORI, PE VOI ! JURAM PE DULCEA BUCOVINA, SĂ N-AVEM PE PAMANT HODINA, PÂNĂ CE HOTARUL STAMOȘESC
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
SUS, SĂ REÎNVIEM DIN NOU POPORUL PRIN CRUCEA BLÂNDULUI IISUS ! JURAM, PE CODRU’ ATÂT DE VERDE, PE LUMINIȚA MINȚI, PE CEI CE GLIA O LUCREAZĂ CU DOINA SFÂNTĂ PRINSĂ LA CHIMIR ! JURAM, PE CRUCI, PE RĂSĂRITURI, PE TOT CE-NVEȘMÂNTEAZĂ GLIA, PE TOT NORODUL REÎNFRĂȚIT, MARTIRI ȘI MĂRTURISITORI, PE VOI ! JURAM PE DULCEA BUCOVINA, SĂ N-AVEM PE PAMANT HODINA, PÂNĂ CE HOTARUL STAMOȘESC NU VA CUPRINDE ȘI SFÂNTĂ BASARABIE MARTIRA ! JURAM, PE OLT, PE PRUT, PE TISA, PE MUREȘ, BISTRIȚA ORI
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
este un răspuns didactic la deficiențele manualelor alternative, cît și la eliminarea din programele liceale a unor scriitori reprezentativi - Dimitrie Cantemir, Corifeii Școlii Ardelene, Hașdeu, Coșbuc, Goga -, dar și opere cu răsunet în inimile adevăraților români iubitori de limbă și glie.ˮ , a subliniat L.E. Locusteanu despre cartea care „are un pronunțat caracter metodic, propunînd promovarea unor principii tradiționale privind predarea literaturii române, punînd accent pe latura informativ-formativăˮ. Prof. Zoe Bogdan a vorbit despre înrîurirea pe care dascălii de vocație o
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut, Din vremuri în care românii,înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilorde ieri? Români, v-ați
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
Italia trebuie sa fii foarte disponibil la orice situație pentru a fi acceptat. Însă noi românii am învățat lecția și demonstrăm tot mai mult că „se poate face”!!! Știm că nu putem fi legați veșnic de un singur pământ, de „glie”, și deseori, necazurile, curiozitatea, necesitatea sau discriminarea te provoacă să emigrezi mereu și mereu pentru un trai mai bun. Și așa va fi mereu... Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
latin „Ubi bene, ibi patria”? Lucian DUMBRAVĂ: Dintotdeauna am considerat că omul nu aparține efectiv unei patrii, ci Pământului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de granițe, rămân totuși, acut, reperele de neam, de glie. Dacă poți trece granițele fără niciun fel de probleme de conștiință, nu poți depăși granițele propriei firi, a unei ancestralități pe care n-am înțeles-o niciodată dar care, fără-ndoială, există și care e-n strânsă legătură cu locul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
înainte mult mai frumos și mai adecvat Lucian Blaga, o matcă etnică din care românul nu poate ieși, oriunde s-ar duce, rămânând mereu în orizontul ei, chiar dacă zarea e alta. Un sentiment supraindividual care îi leagă pe toți de glie și, dezrădăcinați de voie sau de nevoie, îl au și îl poartă cu sine mereu. Sentimentul mioritic al apartenenței la un spațiu de care sunt legați cu rădăcini nevăzute, dar indestructibile e prezent în tot ceea ce fac românii de aici
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
răscruce. Mă doare brațul tatei, pe care-l țineam la plug, umărul ce sprijinea carul tras de boii prinși la jug, văd mielul cu sufletul curat ce zburdă-n nevinovăție, caut viața ce am trăit-o pe-a noastră sfântă glie... Doamne înfăptuiește încă odata ce-ai mai făcut, lasă-mă să adorm pe prispa casei unde m-am născut, înalță-mi soarele cel asteptam să iasă peste colină, să mă trezesc prin flori de zarzăr, pline de lumină, Și-o
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
de înțelepciune, ca dintr-un scrin cu mai multe sertare, fiecare cu câte o cutie secretă, în nu mai mult de șapte capitole - cifră sacră. Încep cu simbolurile cărții, pentru că abundă în semnificații, în înțelesuri. De pildă, pământul, lutul, sau glia este un simbol permanent în acest volum, acel pământ întruchipat de zeița-mamă, Telus. Și Eschil spunea: “Slava ție, pământ-mamă, pământ al oamenilor creștini, îmbrățișarea Domnului, umplându-te de rod în folosul oamenilor.” În poemul ”Scrisoare omenirii”, pag.95 , poeta îl
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
de descifrare a buchiei cărții. La capătul existenței sale pământene, nu ne rămâne decât să-l rugăm pe bunul Dumnezeu, să-l primească în lumea drepților, ca pe un om care, a iubit și slujit catedra de învățător, familia și glia străbună, pentru că așa cum ne învață Biblia, iubirea de om este de fapt, iubirea de Dumnezeu. ”Odihnește-te în pace, bunicul meu drag”! Drd. Dr. Ionuț-Horia T. Leoveanu Sâmbătă 13 iulie 2013, Brașov Referință Bibliografică: Examinarea criminalistică a gropilor comune - Autor
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
ia forme Și-n fața tristeței, perfid, el, doar... râde. Plaiul mioriței suferă sub cerul Increstat de lacrimi ce plâng pe pământ. Mi-e țara întristată! Ascuns e adevărul Sub lașitatea celui, de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul și aș vrea... să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
Care umblă flămânzi prin zloată Să muncească pentr-o pită. Dar ei sunt cei mulți,este poporul Ce muncește-n demnitate. Dar nu ca tine cerșetorul, De campanii„ aranjate”. Noi nu te vom vota,„ministre”! Căci dorim ca țara noastră Glia-i străbună,să mai reziste, Celora de teapa voastră. Că ai plagiat un doctorat, Acum știe toată țara. Tu ești un mincinos infatuat Și-ți meriți toată ocara. Ți-ai pus amici toți la treabă, Și legea au modificat. Cu
PLGIATORUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353052_a_354381]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” și din îndepărtată Bucovina, Gheorghe Tomoioagă - primarul comunei muzeu
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]