1,318 matches
-
A părăsi căminul tău Și a fugi în alt destin! Cum e? Fascinant la început, După care încep căutările de poteci. Nevolnic, rătăcești printre străini Ești al nimănui, nimeni nu te știe, Vrei să te lipești, să aparții Cuiva sau gliei neștiute Te lupți, te oferi, te dărui pe nimic Inutil! Ploile nu cad pentru tine, Pămîntul îți rodește buruieni Nici soarele nu te luminează Nici luna nu-ți oferă un culcuș Ești un fir de nisip Purtat de vînt Te
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1453019547.html [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
alături de ea frumusețea cuvintelor și să nu te cufunzi în taina amintirilor scumpei doamne depănate la o șuetă, ori de câte ori se ivește ocazia. Teleormăneancă, născută cu 80 de ani în urmă, la 3 ianuarie 1933 în Țigănești, satul căruia îi sărută glia ori de câte ori ajunge să-l viziteze, doamna Elena Buică este absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a predat limba și literatura română la mai multe școli din județul Bihor, Cluj și București. Pentru o perioadă scurtă a
LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3 IANUARIE 2013) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_doamnei_elena_buica_georgeta_resteman_1357121087.html [Corola-blog/BlogPost/345698_a_347027]
-
dat! Eu le-am primit de la străbuni, Mi-a spus la ultima-i suflare. Și îți doresc să ai fii buni Și fără gând de înstrăinare. Când vei pleca în neființă, Să păstrezi sacru legământ, Să le spui ultimă dorință: Glia și sfinții nu se vând! Așa, din ceruri și mormânt, Vedea-vom doar copii râzând, Stăpâni pe ei și pe pământ, Cânta-vor, spre altar mergând: Icoana și pământul nu se vând! Icoana și pământul nu se vând! -------------------------------------------- Virginia Vini
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1451087556.html [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
păgâne în încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE o patrie de Albe, o patrie de grâne nevoia de unire se preumbla prin sate heraldică-mpăcare cu munții și cu marea caizi perfizi și spâni însângerară zarea sfințitei glii române jertfită prin tratate apolodori servili măsoară iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere reașezară matca în davele străbune cu iz de voievod ninge la Alba de Întâi ale iernii își sapă temelia veșniciei un neam
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Dor_rotund.html [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
cu obiceiuri, tradiții și datini diferite. Nu știam când voi mai revedea aceste meleaguri de un pitoresc aparte și voi mai auzi șoaptele când dulci când amare ale bătrânilor cu privirea împăiejenită de trecerea anilor și greutățile vieții. Am părăsit glia strămoșească cu un gust amar al despărțirii, în schimb am luat cu mine cultura și istoria unei țări pe care s-o proliferez peste hotare, iar actualul gustul amar al despărțirii speram să se transforme pe viitor în gustul dulce
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
la a pedepsi (amenda, confisca, aresta) decât atunci când este imperios. Indiferent de instituția din care face parte sau de poziția ierarhică pe care o ocupă, funcționarul de stat nu este un agent al stăpânirii în relația cu țăranul legat de glie, ci reprezentantul cetățenilor, în serviciul acestora. Ori de câte ori o instituție se abate de la aceste reguli, acea instituție acționează nedemocratic, iar una sau mai multe dintre următoarele măsuri se impun a fi luate: legile pe baza căreia funcționează trebuie modificate, rolul instituției
Cea mai mare vină pentru starea actuală a societății românești o poartă elita intelectuală, nu politicienii. Câteva idei periculoase by https://republica.ro/cea-mai-mare-vina-pentru-starea-actuala-a-societatii-romanesti-o-poarta-elita-intelectuala-nu-politicienii [Corola-blog/BlogPost/338446_a_339775]
-
lași purtat în nesimțire, Ești uimit și beat de fericire. Ai vrea să te întorci napoi, Pe apele-n cascade, în șuvoi. Ce poartă-n ele doruri multe, Țesute-n poienile din munte. Le duce-n Prahova bătrână, Ce scaldă glia cea străbună. Ionel GRECU Azuga, 26 X 2015 Referință Bibliografică: VALEA AZUGAI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1446575522.html [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
de vremea când înfruntam Puterea. Voi căuta-ntr-un mâine din veacul nou născut Să deslușesc destinul unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-un crâng Unde s-aude-n noapte cum stelele se frâng. DE CE? De ce te rogi zadarnic la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ta ajuns-a să fie de ocară? De ce n-asculți în iarnă semnale de alarmă Când pronia decis-a să pui mâna pe armă? Nu numai dialogu-i calea să poți ajunge Să-ți aperi nemurirea când sângele îți curge, Când glia moștenită de la ai tăi bunei Zilnic e otrăvită de-armate de pigmei. Începe dialogul, dar nu uita fârtate, Prin luptă se obține bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
îl privește înmărmurit. PRINȚESA: (către cavaler) Niciodată n-am știut de istoria asta. CONTESA: Conte, poate că Paloș este curios să afle câte ceva despre tine... CONTELE DRACULA: Am ales această libertate a vieții eterne de după moarte ca să nu-mi părăsesc glia strămoșească întru apărarea neamului. Dar se pare că sacrificiul a fost în zadar. Trădătorii acestui popor se înmulțesc ca ciupercile după ploaie...( Face o pauză, iar în liniștea de afară se aude vuietul vântului ce se lovește cu furie de
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
buburuză stătea tolănită la soare pe o frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401306917.html [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin ... Citește mai mult Imbrăcată-n voaluri calde arămii,Întinsă pe un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
s-o înfrunte,S-o-ntarzie din drum măcar o lună,Să mai amâne gerul vremii crunte.Dar zarurile lumii-s aruncate,Căci rostul lor așa a fost să fie,Prințesa Iarnă în mantii fermecateIncet se-apropie de-a noastră glie.Sunt coapte-acum gutuile în ram,Ne luăm adio, deci, frumoasa doamnăSi de-oi veni la fel ca-n fiecare anPromit că ne vom revedea... la toamnă.Căprar Florin... V. TABLOUL TOAMNEI TALE, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1763
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer ne-a fost trimis Drept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare. Lumină Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri
E CEAS DE SĂRBĂTOARE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1491805855.html [Corola-blog/BlogPost/368829_a_370158]
-
steaguri, din pluguri spade și din cai săpători de tranșee. Și tot în paginile de aur sunt scrise timpuri când au rămas case risipite la trecători și când arătura mirosea a foc. Și toate acestea, doar pentru a ne păstra glia întreagă ” sunt cuvinte ce ne-au fost reamintite de o elevă movileană. Cartea de identitate a unui popor Românii își reamintesc astăzi trecutul de luptă, de jertfă și eroism al celor cărora le-a fost scris să supraviețuiască, veteranii de
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432220657.html [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
reamintim zi și seara spusele doamnei Silvia, ca să ne umezim ochii și cu încheierea eseului domnului profesor Luca Bejenariu despre? „Nesfârșitul dor de...”, cu „așteptăm, dincolo de dorul de-acasă marea întâlnire cu cei ce ne-au fost dragi și cu glia”, - o frescă a ceea ce rămâne copilul lor pentru mama și tata, locul unde au văzut orizontul unii dintre înaintașii doamnei Camelia Nenciu. Da, fiecare cu partitura sa, dar o adevărată orchestră realizatoare a cărții noastre, Dorul de-acasă... Cartea viitoare
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
al Maicii Domnului liman! Pe-atunci, tracul regat nord-dunărean până departe se-ntindea: în Europa până-n centru, în Est pe inzi vecini i-avea. Dar oricât le venea de greu în depărtări pe căi hâite, acasă tracii reveneau la pieptul gliei îndrăgite. Aicea doar simțeau că lutul e una cu ființa lor, mental fiind de el nutriți pentru prezent și viitor. Dovadă culmile culturii la Tărtăria sau Boian, încât acest ținut e axa întregului spirit uman... Orice cultură-nvederează etape-n
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491897301.html [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
sclav se putea căsători cu fiica unui om liber iar copii acestora se nășteau cu statutul de oameni liberi. Șaharayan Mâțan și Maydan proveneau din clasa considerată a fi cea mai de jos, cea a țărânilor care erau legați de glie și erau vânduți odată cu moșia. În caz de război aceștia erau chemați la oaste și formau pedestrimea dar nu primeau nici o soldă. De asemeni era obligatoriu că armamentul să și-l procure singuri și de aceea trupele pedestre prost echipate
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
ochiului stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă inimii i-e dor/ După plaiuri transilvane!// Pe pământuri australe,/ M-a cuprins așa-ntr-o doară,/ Dor de gliile natale/ Ce călcam odinioară!//" (poezia „Transilvania”) Ardelean și imnuitor din stirpea poeților cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță dramatică, dureroasă, cu tușă groasă a desțăratului, nu, dimpotrivă, întoarcerea acasă are la George
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
poartă ca odinioară! Ești unul dintre brazii ce n-au uitat De obiceiuri, datini din Carpați, Cu sufletul, nu te-ai mutat... Gândind din când în când la frați! Românul nostru oriunde s-ar afla Nu-și uită frumoasa, sa glie, Chiar vântul dur, de-ar sufla Și pe jos ar vrea să vie! Noi suntem popor de daci, Ce ne-am născut între Carpați Cu-n aer mândru și dibaci Și-un sânge de eroi adevărați! Ne-am risipit prin
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1451545120.html [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
ne mobilizeze în a ne apăra valorile: „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta ca, încă și după moarte, să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Națiunii.” (Emanuil Gojdu). ...Și în prezent avem „nebuni frumoși” - încearcă să ne convingă autoarea, în articolul „Nevoia de...« Flăcări în tandem»”, vorbind despre copii și poeți, „pentru că ei au cele mai curate
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442679082.html [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
Dau în clocot toate supe și trăiriNe rămân de veghe calde -amintiri.... XVIII. FRAȚI ROMÂNI, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Frați români de aceeași Mamă Să nu luăm ce-i rău în seamă, Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună ... Citește mai mult Frați români de aceeași MamăSă nu luăm ce-i rău în seamă,Glia noastră strămoșeascăPeste vremi să dăinuiască!Doar uniți în rugăciune împlinim și cele buneSfinții noștrii păzitoriNe feresc de trădători!Răul vrea să ne despartăSă mai rupă iar din hartă,De ne dăm mâna frățeascăSalvăm Țara strămoșească.Moșii noștrii sunt de pază
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
secole păgâne În încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE O patrie de ALBE, o patrie de grâne Nevoia de Unire se preumbla prin sate Heraldică-mpăcare cu munțții și cumare Caizi perfizi și cruzi însângerară zare Sfințitei glii române jertfite prin tratate Apolodori servili măsoară iarăși apa Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_rotund_romania_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]