729 matches
-
Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se lăsa și se aduna la primărie. Cine plătea poștașii? Probabil că tot prin primărie, chiar dacă fondurile erau de la Poștă. Mai târziu s-a făcut un oficiu poștal la Secuieni, unde se aduna și se distribuia poșta pentru Lunca , Filipeni, Gloduri (Izvorul Berheciului). Telefonul s-a pusă la primărie în Lunca în iarna anului 1900. Oficiul era tot la Secuieni, prin Secuieni se lua legătura cu Bacăul, iar telefonul cu manivelă a funcționat până s-a făcut Oficiu poștal la Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu câte 50 ha, care au fost luate de stat în 1949, cu tot cu locuințe, cu inventarul viu și mort. Cele 100 ha expropriate au format o ferm agricolă (țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungă cu mașina până la fratele mai mică al mamei, unchiul Mircea. Mi-a povestit întâmplarea mai târziu, acest unchi comun, că i-ar fi zisă lui: „cum să dăm bani la niște oameni care trăiescă de 200 de ani în glod. Să rămână acolo până își vor pietrui drumurile!” Așa au rămasă luncașii fără o fermă zootehnică de oi. N-a avut norocă în viața de familie; s-a căsătorit cu fiica unui profesor universitar, de care a divorțat. În urma căsătoriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj Sterian. Hanul lui Pintilescu ÎÎÎÎ.. Copiii stăteau acasă. Nu-i dădeau la școală. Ajutau în gospodărit. Bătrânii, cu deosebire iarna, stăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea Șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de Dolhasca și nu la vărsarea Șomuzului Mare În Siret. Șomuzul Mocirlos e Șomuzul Mic, ce uda satele Hreațca și Valea Glodului. M-am adresat Redacției revistei și am fost Îndrumat să cer lămuriri de la Institutul de arheologie și istorie „A.D. Xenopol”. Am făcut-o, dar precizarea Întârzie să sosească. Încolo - sunt Înconjurat de singurătate (copiii mi-s la Dolhasca - unul, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
umerii... Aha! gândi el, îmi cresc tuleii "... Apoi se simți din ce în ce crescând, acu aripele i - erau mari... era cucoș. Cucurigu! strigă el, primblîndu-se într-o ogradă deșartă sub un gard, peste niște bulgări de piatră și pin glod, în care-i rămânea urmele labelor ca o scrisoare de zodii... Cucurigu... Dar nu-i era bine... îi era greu capul... creasta i-atîrna în jos, ochii lui cei rotunzi ca două altițe de oțel erau păinjeniți... el își plecă capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de grinzi arse. Acolo unde fusese piața, lângă o adăpătoare de piatră, zăceau la pământ două statui sparte. Una de bărbat și alta de femeie, probabil ultimii protectori ai satului. Erau din materiale de calitate, și cineva le curățase de glod, încercând să le recupereze. În timp ce mă uitam la ele stând pe vine, am zărit o viperă. Se încălzea la soare pe o grămadă de olane sparte, la mai puțin de un pas de mine. Era mare și lungă de peste trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2); oglindire (2); păsări (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
anul; atent; balegă; balon; bezea; blînd; bolnav; brațe; bucurie; budincă; budinca; cade jos; cașcaval; căruță; cearșaf; cîine; cocolino; cojoc; covor; cozonac; cremă; cuminte; dimineață; domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tărie; telecabină; tihnă; tînăr, înalt; trăinicie; unde; urcare; uriaș; ușurință; vara; viața; vreau; vulcan; vultur (1); 808/232/77/155/0 murdar: curat (142); urît (51); noroi (46); jegos (44); neîngrijit (29); mizerie (25); nespălat (23); pătat (23); negru (20); glod (13); copil (11); gunoi (11); haină (10); pată (10); scîrbos (9); necurat (8); pămînt (8); praf (8); haine (7); neplăcut (7); jeg (6); apă (5); muncitor (5); țigan (5); dezgust (4); dezordine (4); igienă (4); impur (4); împuțit (4); murdărie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a înverzi; înverzire; lalea; liniștită; mea; miros de flori; miros plăcut/curat; mugure; nașpa; noi începuturi; nostalgie; nou început; noutate; parfum; pasăre; pasiune; Paște, flori; Paște; păsări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș; limită; livezi; loc de odihnă; loc drag; locativ; lumină; luminos; lupte; mahala, oameni; maturitate; mămăligă; mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cad frunze; căderea frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute; frunze galbene; frunze moarte; frunze ofilite; frunze, anotimp; fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paroxism face ca toate componentele să apară indiscernabile; orice tentativă de individualizare a reacției se topește în magma informă a gloatei agonizante: "În răstimpuri, de sub zvârcolirea trupurilor încolăcite, izbutea să se smulgă câte un chip bestial, rupt și plin de glod, care, abia ținându-se pe picioare, apuca o scurtătură de lemn și căuta să dea în grămadă, dar căzând deasupra ei, era îndată acoperit de alte trupuri. Sau vreo femeie cu părul vâlvoi, numai într-o cămașă zdrențuită, se cățăra
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ochi de fosfor, ca să nu-mi scape cumva. Mă aștepta la colțul zidului; a ocolit spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
A fost atât de neașteptat, încât nu mi-am putut curma goana și am trecut prin imaterialul veșmânt". Protagonistul este doborât în mlaștină de o lovitură puternică: "Ceva s-a prăbușit în creștet, tosnindu-mi țeasta; [...] am căzut cu fața în glodul vâscos". Universul acvatic mustește de viață elementară, iar insolitul explorator se crede înveșmântat în scafandru, contemplând adâncurile pline de "viermi, crabi, moluște și toate jivinele monstruoase și fantastice". Gușatul care-l extrage din smârcuri devine, în imaginația înfierbântată a victimei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
câțiva actanți în ipostaze reflectorii, apte de a disipa enigmele țesute pe parcursul intrigii convolute). Aflăm, astfel, că de la incidentul nocturn s-au scurs nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit, în noroiul gras al mlaștinii, cadavrul în putrefacție al contesei dispărute. Se presupune că Aranka a murit înecată, însă, după atâția ani, este imposibil de stabilit dacă moartea a survenit accidental sau dacă a fost
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
POP, Mihai (18.XI.1907, Glod, j. Maramureș - 8.X.2000, București), folclorist. Este fiul Iuliei (n. Lazăr) și al lui Ștefan Pop. A absolvit Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației (1925) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1925-1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
până și o mare idee odată moartă putrezește urât", "acum că s-a dus naibii butaforia/ îmi smulg capul din umeri și mă privesc drept în față", "iarăși am ajuns în această piață fără ieșire", "gloata însă nu-i mulțumită./ Glodul însă nu-i liniștit."). Expresia eșecului este construită sorescian: "Revoluția n-a existat./ A existat această mulțime cuminte, apatică, dresată la grădiniță/ care într-o zi s-a apucat din senin să spargă paharele cu dinții..." (Artă politică). Secvența care
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
de marți, de la Padina, presedintele CJD, Adrian Țuțuianu. Lungimea totală a drumului Transcarpatica va fi de circa 60 km, din care 39 în Dâmbovița și 21 în Brașov. Traseul drumului: din DN 71 către DN 73. În Dâmbovița, Moroeni, sat Glod - Cheile Coteanu - tronson DJ 714 existent, 31 km. Cheile Coteanu - Padina, tronson de drum forestier existent, 1 km - stana Padina - Dudele Mari, tronson de drum forestier nou, 7 km. În Brașov, comuna Moeciu, de la Dudele Mari - Moeciu de Sus, tronson
Transcarpatica, mai spectaculoasă decât Transfăgărășanul, începe să prindă contur by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75865_a_77190]
-
la condiția de cloșard, dar știe că pentru el e prea tîrziu. Antoniu, la cincizeci și patru de ani, ar putea, în schimb, să încerce să-și realizeze visul de-a scrie și de-a publica o carte. Vremea trece, glodul și miasmele rămân neclintite, iar Antoniu conștientizează treptat amăgirea: nimeni nu le va schimba viața și, în plus, rătăciții din ghetou nici nu doresc acest lucru, deoarece pentru ei "libertatea mizeriei a devenit un viciu, ca băutura, de exemplu, și
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
mi-a promis Petrea că vine mîne să-l facă. Am "răsădit" două cloște și o unică curcă... numai de mai capăt o găină cloșcă, o pun pe ouă de rață - ca să se-nmulțească neamul. La noi e primăvară cu glod preste glezne și ieri s-a mai adaus și o ploaie s-apoi după ea și grindină". Cum se vede comunicări de fapte domestice ale vieții de fiecare zi. Dar relatate cu farmec și expresivitate. Tot același farmec, laolaltă cu
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
trup. Somnul, hăul de sub mine ridicîndu-se și era ca și cum aș fi alunecat de pe puntea aceea îngustă și în cădere m-aș fi prins cu mîinile. Mă ridicam, îmi restabileam cu greu echilibrul, văzîndu-mă că un animal de povară îngenunchiat în glod, eventual ca o insectă împotrivindu-se unei pale de vînt pe cale s-o arunce în foc. Mă uitam la ei cum așteptau salivînd parcă prin toți porii și deja îmi era limpede că nu mi-aș fi putut restabili echilibrul
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]