9,490 matches
-
putere a lui Nicolae Ceaușescu. Familia lor este înrudită cu Mareșalul Ion Antonescu, cel care le-au botezat sora, alegându-i-se numele Ana, după numele principesei Ana. Copilărind în monarhie, au trecut apoi prin regimul comunist reușind să aibă glorie și liniște, prin a-și impune valoarea...! Numere de circ, dincolo de imaginabil și roluri în filme Numerele executate de Traian Cristea sau fratele său, erau și au rămas unice, depășind hotarele valabilităților perceptibile, dincolo de care începe spiritualul, minunea. Astfel, au
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fratii_tarzan_corifei_in_ar_aurel_v_zgheran_1388509391.html [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
a României (în afară de Marea Neagră). Poetul Virgil Ciucă, de origine română, cetățean american, chiar dacă se mișcă pe o teritorialitate mondială, de la Jacksonville, Florida, la Govora, Vâlcea, păstrează în suflet minunile lumii românești, ca niște nestemate care autentifică prin insesizabile mistere cosmice gloria și fundamentele unei identități de mare noblețe. Aureliu Goci Recenzie publicata si in "Oglinda literara" Anul XIV Nr 158 februarie 2015 pag10651 Referință Bibliografică: Aureliu Goci despre Virgil Ciuca si Poezia justițiară și anti-apocaliptică.. / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > DONA TUDOR - TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Perpeleală. Moșmondeală. Răfuială. Trăncăneli. Schimonoseli. Nechibzuință. Nestatornicie. Diletanți. Obtuzi. Nătângi. Atotștiutori. Atotcunoscători. Atotînțelegători. Rivalități. Dușmănii. Bogăție. Glorie! Vor dăinui amintirile. Dacă vor mai dăinui. Negustorii de grosolanii gândesc să pună pe tarabă aceleași gânduri. Când ți-ai văzut sacii în căruță, e bine să te uiți în jur, dacă vrei să întorci spatele. Cine se împiedică de
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dona_tudor_taine_talcuri_invartel_dona_tudor_1356934591.html [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
dar și un creator al unor lucrări de geniu în domeniul clasic, și adaptări în premieră mondială pentru combinația creată de dumneavoastră, Nai - Orgă. Făceți-ne cunoscute unele din cele mai îndrăgite lucrări care v-au adus satisfacții depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal-simfonic, variete și modern; dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, « Rapsodia Primăverii », Concertul Nr.
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal-simfonic, variete și modern; dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, « Rapsodia Primăverii », Concertul Nr.1 în Sol Major, « Idila Z », « Feerie », Sonata « Omagiul lui Mozart », „Gloria și Doliul Pământului”. Aceste lucrări au fost înregistrate pe discuri Philips, și au făcut de mult turul lumii. Sunt ca un balsam pentru sufletul omului atât de încercat de răul ce l-a cuprins în acest moment tragic prin care
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de alte “categorii”, cum ar fi România, limba, românul, libertatea, Oltul, “Miorița” etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori “belestemul” este rostit de cel pomenit în titlu
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1466522493.html [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României. Un popor trăiește și rămâne în istorie prin modul de gestionare, păstrare și valorificare a patrimoniului național și a dimensiunii sale de unitate, națiune, conștiință patriotică, tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare și glorie pentru neam și țară. Mai au nevoie românii de unitate și conștiință patriotică? Oare câte repere naționale ne mai fac să tresăltăm de bucurie? Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate, în special pe acestea
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
simplu cu putință mod de a exista și de a te îndepărta de semantica închisă la culoare a substantivului comun „compromis”. Cu câteva zile înainte de marea întâlnire cu spiritul lui PUCCINI, rememorându-și instantaneu traseul vieții, artista scria așa: „Celebritate, glorie, sunt ca strălucirea metalelor; se datoresc luminii din jur. Dacă s-ar putea, le-aș mai cuceri o dată...” Un destin aidoma unui cerc alb de lumină al cărui parcurs a fost de la început și până la final închinat zeului perfecțiunii creatoare
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
fost de la început și până la final închinat zeului perfecțiunii creatoare în arta spectacolului liric. Căci aura individuală a neegalatei noastre interprete de operă s-a statuat întotdeauna pe principiul evidențiat cu multă exactitate de către MIRCEA ELIADE, și anume: “Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul.”, un geniu pe care DARCLÉE, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin... P.S. Un mormânt trist și încremenit într-o
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice, deja cunoscute. Ceea ce avea să-i reunească se configura sub forma gravă a unei necesități imperioase de a găsi un răspuns la dezlănțuirea „celei mai grave crize pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
poveste este o scriere fără esență și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare. La Virgil Stan există o poveste, în acest caz o furtunoasa idila dintre Cupidon (Ștefan) și Afrodita (Dalia), ce se petrece sub privirile insidioase ale Herei (Gloria). Dragostea are multiple fațete - părți constitutive ale unui tempo cvasi-armonic - „creionate” cu suficientă măiestrie de către autor și presărate în momentele cheie ale eposului sau (uneori, încărcat de lirism). Citind „Zborul spre stele”, ne amintim de protaza formulată de Gabriel Jose
– „ZBORUL SPRE STELE” (ROMAN) DE VIRGIL STAN (MANGALIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353065880.html [Corola-blog/BlogPost/364895_a_366224]
-
nu, viața. Într-un timp, Casa cu Lei a adăpostit iubiri vinovate, a ascuns întunecate povești de amor și a fost martora multor jurăminte de dragoste, deziluzii și despărțiri. Mai târziu, grele timpuri de jale i-au umbrit momentele de glorie, căci, uitată și abandonată, Casa cu lei a stat îndelung închisă, părăsită și goală, cu ușile și ferestrele ferecate, cu treptele scării de la intrare descompuse, cu interiorul devastat. Destinul Casei cu lei a fost unul schimbător și poate, prea umil
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1464095649.html [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
așa ceva. Cred că avem nevoie de o societate sănătoasă și corectă în ansamblu ei. Filozoful englez Thomas Hobbes(1588-1679) care a scris și despre filozofia politică, vorbea de trei cauze principale de ceartă întâlnite în natura omului: concurența, neîncrederea și gloria. „Prima face pe om să dea năvală pentru câștig, a doua pentru siguranță, a treia pentru reputație. În atare război fiecare om e împotriva celuilalt, căci războiul nu constă numai în lupte sau în actul de a lupta, dar și
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
inamicul fiecărui om. Noțiunile de dreptate și nedreptate, justiție și injustiție nu au acolo nici un loc. Unde nu este putere conducătoare, nu există lege, unde nu e lege nu există nedreptate. Forța și frauda sunt în timp de război (pentru gloria personală) cele două virtuți principale.” Mă întreb de ce unii dintre noi vor să fie complet altfel și forțează schimbarea, dar nu în bine, ci în rău, conștient sau inconștient? De ce vor cu tot dinadinsul să fie „originali”? E de înțeles
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
l-au pus pe degete, acum cincizeci de ani, jurându-și unul altuia iubire veșnică. Protagonistul se lasă însă atras de jocul ,, bărbatului care iubește în același timp două femei''.Destinul n-a fost unul îngăduitor față de el. De la marea glorie pe tărâm literar și de om fericit timp de cincizeci de ani, a trecut la starea de ,, degradare rizibilă''. Divorțează de Maria și ajunge ,,om al străzii''. Personajele trăiesc intens timpul ,,actual'',adică al narațiunii propriu-zise și chiar și cel
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
din ce găsea prin frigider, în general produse aduse de la firma familiei, prânzul și cina, le servea de regulă la vreun bistro sau fast food. Avea un cont financiar pe card suficient pentru a-și permite acest lucru. Acum, mama Gloria pregătea micul dejun, apoi plecau cu toții la locurile fiecăruia de muncă, părinții spre sediul firmei, ea la redacția ziarului. Începuse să se acomodeze cu ce trebuia făcut la ziar. Cât de curând îi va apărea și primul articol. Ideea de
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
rămas însărcinată. Multe speranțe pentru viitorul lor erau legate de această reîntâlnire. Numai ei doi singuri-singurei, nu au fost decât două-trei ore în noaptea când au făcut dragoste. Restul s-au aflat numai sub atenta și vigilenta observare a mamei Gloria. Parcă era o copilă care se pregătea să facă cine știe ce pocinog, nicidecum să se iubească cu cel pe care inima îi spunea că-i este alesul. Era destul de mare să-și poarte singură de grijă. Nu înțelegea prea bine grija
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
de deșert “. Despre aceste cărți au vorbit: Vasile George Dâncu , directorul Editurii EIKON, Ligya Diaconescu, Al.Florin Țene, Elena Buică, Ion Nălbitorul, Tudosia Lazăr, Trifan Elena, Olimpia Sava, Emilia Dabu și Titina Nica Țene. În încheiere a urmat recitalul poetic “Gloria Limbii Române “, poezii de Ligya Diaconescu și Al. Florin Țene, în interpretarea autorilorilor. Al. Florin Țene . Referință Bibliografică: Sărbătoarea ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE pe litoral / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie
SĂRBĂTOAREA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE PE LITORAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409841595.html [Corola-blog/BlogPost/376134_a_377463]
-
specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care i-au stat alături în dăruirea sa neobosită pentru folosul țării. Timpul a fost oprit în cele două săli deschise publicului însetat de istorie curată. Prima sală, a fost amenajată cu lucrări
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452741765.html [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
fior înviorător în ritmul unui marș de slavă socialismului biruitor. Eram admirați de moscoviții care se adunaseră în Piața Roșie dis-de-dimineață pentru întâmpinarea trupelor țărilor aliate din Pactul de la Varșovia, și eram mândri că vom defila alături de „frații sovietici” spre gloria nepieritoare a victoriei finale asupra capitalismului imperialist. Pentru testarea capacității de luptă pe care vom dau-o cu dușmanul care pândește ca o hienă să ne atace „pământul strămoșesc”, va trebui să ne dovedim măiestria în mânuirea tehnicii militare de
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
Acasa > Poeme > Antologie > LOGOS ȘI EROS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului toamnele... muzici funebre în surdina ploilor gloria serii e strânsă-n vitralii albastre cromatica lor stinsă încă arde solitar la balcoane sau pe prispe de aur din legendele cavalerului alb aripi de foșnet de păsări ori tălăngi de mioare mi-amintesc de dorul de pământ din vechea
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
oasele domurilor funerare e verde frigul iernii dincolo de tine femeie o ceață moale ne-afundă-n uitare flori virgine mor peste amintirile noastre sub blândul adio ne facem și noi seară ne facem noapte și iluzie cornul nostru mai suna-va peste glorii peste timp lunecă spre abatoare trandafirii dați în floare ce odată-ți erau ție vrajă dulce de petale aruncate în drumul vieții un covor în a ta cale plângi cu fruntea-n perna albă și cu lacrimile-n ochi singură
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
din mine Ca pe un diamant, Stăpâne, ce a sporit harul puterii, Căci înmiit va să răsfrângă lumina ce-a cuprins în sine.” În sfârșit, grație jertfei lui Isus, omul, asociat simbolul dragostei dumnezeiești, a devenit o piatră nestemată a gloriei celeste: „Ca pe un diamant, Stăpâne, m-ai pus în crucea stemei Tale Și-n aurul iubirii sfinte,-deasupra urii- Să licăresc în noaptea vrerii, când stele n-or mai fi pe cale, Ca un surguci al slavei Tale pe larga
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]