575 matches
-
în anumite minți deșănțare psihotică. Nu mai puțin periculoasă este și retragerea indiferentă, orbirea în fața violenței, frica de viață, de adevărul și măștile acesteia. Din mrejele ambiguității se țes și cele 6 tablouri ale piesei "Ulise în cal". Nenumărate sunt glosele, inclusiv cele dramatice, la celebrul cal troian, varianta lui Iosif Naghiu fiind una a confruntării între zelul războinic de cinic condottier al grecului Ulise și colportajul sarcastic al Ziaristului, pătruns și el în cal, purtător de mesaj pacifist. Piesa este
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
lui Sidney Geist, Serge Fauchereau, ori Radu Varia. Notele sunt și ele prea parcimonioase, referindu-se numai la drama trăită de autor în timpul regimului comunist, dar nu și la textul cărții sale, ce necesita, după atâtea decenii, o serie de glose. Foarte utilă este doar bibliografia completă a volumelor lui Petre Pandrea, de la sfârșit. O notă asupra ediției, care să explice aventura manuscrisului ce vede, în sfârșit, lumina tiparului, ar fi fost și ea necesară. Desigur - și nu ca o circumstanță
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
restituirea revistei de „metafizică și poezie” (după cum se recomanda din subtitlu) într-o ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Daniel Cristea-Enache Se mai poate spune, se mai poate scrie ceva cu adevărat nou despre Caragiale? Sau toate contribuțiile recente sunt simple glose și note de subsol la interpretări mai vechi? Ca și în cazul lui Eminescu, lista celor care și-au încercat forțele cu "ultimul ocupant fanariot", cum l-a calificat N. Davidescu, este intimidantă prin întindere și sonorități asociate: Maiorescu, Gherea
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
lui Leonardo da Vinci găsește sugestii despre "unitatea creatoare a spiritului". Nu este exclus ca din acest brainstorming juvenil să se fi întrupat, la un deceniu și ceva după, originalul Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, cu bogate "rezervații" de glose glossolalice. Cum nimic nu iese din zona de control a inteligenței asociative 6, poetul îmbracă benevol cămașă de fo(a)rță7 a pînzei de paianjen și își pune "tautofoniile" sub semnul lui Arachne. Să fie aici o revelație a unei
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
Cosma voise atunci să-i taie replica, dar nenoricitul îl rugase în genunchi să nu i-o reteze. Scenariul se modifică pe loc și asasinul zbiera acum mulțumitor: - Crapă, băăăă !" Dovada cea mai limpede a acestei metode vine din necesitatea gloselor. Pe care, am senzația, Gârbea o resimte în mai mare măsură decât cititorii săi. Captivat - și deplin conștient de o slăbiciune ca aceasta - de expresivități improvizate, autorul se grăbește să se explice. Apoi să se scuze, cu sinceritatea celui prins
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
a nu cădea în păcatul repetiției, criticul trimite din când în când la amplul studiu introductiv al amintitei ediții critice, în cazul în care cititorul/ ascultătorul nu s-ar mulțumi cu comentariile din ediția de față. Sunt foarte utile și glosele pe care le face Ion Bogdan Lefter pe seama „vocilor” dimoviene (adică a modului în care Leonid Dimov își recită poezia sau răspunde la interviu), deoarece atestă un adevăr pe care îl bănuiam: intensitatea cenzurii la Radio. Într-un fel își
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
la Snagov (1862). Monumentele și obiectele medievale, inscripțiile tumulare, hrisoavele, statuile, picturile murale ajung aici tot atîtea puncte de plecare pentru improvizații de natură literară. într-un fel, scriitorul optează pentru minima rezistență; imaginează caractere și scene sub forma unor glose literare la piesele de muzeu. Asistăm astfel la drama unei familii boierești din secolul al XVI-lea, ai cărei membri fuseseră uciși pe rînd de Mircea Ciobanul (scriitorul le contemplă mormintele și dă frîu liber imaginației sale), la asasinarea barbară
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
brodează o geneză personală, pretinzând, probabil, si o înscriere în Registrul SF al gânditorilor înaripați cu harul hipertrofiat al legendelor de care omenirea are atâta nevoie. „Glosarul de termeni străini” este rodul unor tratate de specialitate că, de altfel, si glosele despre femeie. Poate denumirea de: „textul chimic al vieții” dată Codului genetic să fie o gândire personală, proprie lui. Și de ce înscrie în eseu acest dicționar savant? Pentru propria să cunoaștere, pentru a se laudă cu cunoștințe ce țin de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
de planificare a educației copilului, al cărui principiu constă în a vedea tot, a experimenta totul, să se sature de tot și să treacă prin toate. "Să se închege, în căutarea vânei sale" repetă filosoful. Dar totul trebuie explicat, cu glosă și comentariu științific. Natura natura cu literă mare, se înțelege este o mare carte deschisă în care omul are de pus note marginale și ilustrații, semnalând uneori cu creion roșu cele mai notabile pasaje. "Creion roșu, mult creion roșu, și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
suită de reflecții asupra scrisului: întreaga poveste despre Constantin și Cristina ar fi o încercare epică de a elucida o obsesie auctorială cât se poate de vagă: problema dispariției, a volatilizării, a ieșirii din lume. De aici o pletoră de glose legate de stil: primei fraze a cărții îi este, aici, în acest interviu, reconstituită arheologia aproape muzicală. Iată o porțiune din acest „sit”: „Apoi a venit o noapte în care am scris: «El a ieșit din casă, a făcut douăzeci
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
nostru. Note: 1. Cl. Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, 1994, p. 44 2. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, București, 1972, p. 146 3. A. de Tocqueville, Despre democrație în America, Vol. I, p. 49 4. Al. Zub, Eminescu. Glose istorico-literare, Chișinău, 1994, p. 32 5. V. Nemoianu, Despărțirea de eminescianism, Astra, 7/1990, p. 8 6. Șt. Teodorescu, Eminescu și noul umanism, Mișcarea, anul II, ian. 1993, nr. 1 7. L. Blaga, Vederi și istorie, Galați, 1992, p. 42
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de acest gen ale celebrului artist. Ca un demn elev al lui Tonitza și ca un mare desenator la rîndu-i, dar și ca un la fel de competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest cuvânt germanic apare sub forma latină brunus într-o glosă a lui Isidor de Sevilla (secolele 6-7). La cele trei cuvinte nume de culori împrumutate de română din franceză, se pot adăuga: bordo „roșu închis“ < fr. bordeaux „idem“ (de la numele vinului roșu din regiunea Bordeaux), maro < fr. marron „castană“ (cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Socotesc că un bărbat nu trebuie să cheltuiască energie spre a cerși dragoste femeii, ființă subalternă, care se supune omului puternic, și experiența a arătat că toți acei care au făcut cheltuială de poezie și geniu s-au văzut disprețuiți. (Glosa lui Ioanide: "Tristă concepție despre sora noastră, femeia! Sau ne sălbăticim, sau Doru al meu e un degenerat frigid!") Oamenii cei mai puțin dotați intelectualicește au succese scandaloase la femei la care oameni excepționali n-au nici un acces. Nu pot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în înfruntarea morții: a muri în încleștare, acesta e supremul bine pe care-l oferă viața. Restul e deșertăciune. M-am exercitat atât de mult în acest sentiment, încît ideea morții plutește asupra mea și-mi dă o liniște extraordinară. (Glosă ioanidiană: "Simptome maladive grave. Nu m-am ocupat de băiatul ăsta!") Din această concepție fundamentală derivă un nou drept, pe care, de voi avea condiții prielnice, îl voi formula în calitate de jurist: dreptul corporației celei mai tari, celei mai tinere. Întemeiat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în creion: „Va răsări cândva și steaua acestui neam nenorocit”. Pe volumul lui Aurel Vasiliu, Eminescu, un mare neînțeles, Cernăuți, Tiparul Mitropolitul Silvestru, 1940, p. 40, în jurul cuprinsului, se află două însemnări făcute în creion, nedatate și fără semnătură. Iată glosele anonimului utilizator: „1. Incontestabil, Eminescu este un mare geniu al poporului român. Dar nu cel mai mare. Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Arghezi, Rebreanu, Blaga, M. Eliade, Pillat etc. sunt tot așa de mari. Pentru ce să desconsiderăm puterile creatoare din neamul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICOCULTURALE Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Eminescu : glose istoricoculturale / Alexandru Zub. Iași : Junimea, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 978-973-37-1931-1 821.135.1.09 Eminescu,M. Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat: Mihaela RĂDUCĂ Editura JUNIMEA, Strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]
-
Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICOCULTURALE Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Eminescu : glose istoricoculturale / Alexandru Zub. Iași : Junimea, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 978-973-37-1931-1 821.135.1.09 Eminescu,M. Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat: Mihaela RĂDUCĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]
-
gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Alexandru ZUB (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICO-CULTURALE Ediția a II-a întregită Editura Junimea Iași 2016 În curs de apariție: Colecția Eminesciana Valentin COȘEREANU, Pompiliu CRĂCIUNESCU, Odiseea manuscriselor Eminescu Cuvânt înainte de Eugen SIMION Colecția Eminesciana. Bibliofil Mihai EMINESCU, Răsai asupra mea.../ Spunta sopra di me, traduceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]
-
-o, respectând datele structurale ale celui ce-a imaginat totul. * * * Trăirile personajului, după cum ne-am dat seama, nu sunt reprezentate epic, ci numite, interpretate. Cu alte cuvinte, Adela nu este roman de analiză, ci unul eseistic, cu un caracter de glosă, de eseu hermeneutic epicizat. Naratorul însuși se recomandă, inexact, un analist: "Abuzul involuntar de analiză ă...î m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
autorului-narator-personaj nu îngăduiau răbdarea analizei psihologice. Ibrăileanu nu avea asemenea exercițiu. El rămâne un ideolog și un hermeneut. Iubirea fiind un pretext pentru comentariu, iar acesta un artificiu pentru mascarea abuliei fizice. Personajul, cu complicitatea naratorului-autor, refuză trăirea directă în favoarea glosei, a comentariului. Analiza este astfel principial ocolită, ceea ce se observă și la nivel lexical. Cuvântul semnificativ din acest punct de vedere este verbul a simți, folosit de nenumărate ori: "Îmi simțeam sufletul alarmat și fericit"; "Am simțit ca o catastrofă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
prezentul se întâlnesc pe neașteptate în scurtcircuite norocoase.”<footnote Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 Gramar, București, 2006, p. 444 footnote> Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, observațiile și analizele, în lumina cărora evenimentele și oamenii apar în continuă schimbare, altfel spus notarea stărilor de conștiință. Se poate observa, în acest context, consecvența cu sine a lui Anton Holban, care disociază, în Testament literar, romanul dinamic de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aceleași cu ale personajului. Din punctul de vedere al organizării materialului epic, romanul se înfățișează ca un text continuu, redactat ca o depoziție, fără fragmentare în capitole. Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, obervațiile și analizele. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
scuipi semințe și să faci praf tactica antrenorului, laolaltă cu prestația jucătorilor. Mai greu este să joci tu însuți, indiferent în ce domeniu, după regulile specifice, în condițiile din teren. Trecerea de la abstract la concret, de la teorie la practică, de la glosele ușurele la derularea unei activități propriu-zise se dovedește, adesea, prea dificilă pentru numeroasele noastre spirite contemplative. Atât de dificilă, încât nici nu mai merită încercată. Mai bine stăm la gard, răsucim o țigară și-l probozim pe vecinul care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]