571 matches
-
trimiteri la pagina din ediție, nu la fila din manuscris] CCat.1560 Coresi, Catehism. Ed. Al. Roman-Moraru, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea. I. Catehismul lui Coresi; II. Pravila lui Coresi; III. Fragmentul Todorescu; IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ed. V. Guruianu, București: Minerva, 1997 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 2), 93-98. FT.1571-5 Fragmentul Todorescu(Carte de cântece). Ed. I. Gheție, în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 336-343. GB.XVI-XVII Glosele Bogdan. Ed. M. Georgescu,în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 422-438. GCond.1762 Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, ed. D. Simonescu, București: Fundația Regele Carol I, 1939, 262-312. ÎPI.1673-705 Învățătură despre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru editarea unor cărți originale și extrem de curajoase cu trimitere la viață și moartea lui Mihai Eminescu; 43. Fanica Gheorghe, scriitor, autorul volumelor "Mihai Eminescu, analize și sinteze", "Popasuri în timp - pe urmele marilor noștri scriitori: Eminescu, Creangă, Coșbuc, Sadoveanu", "Glose eminesciene - contribuții bibliografice"; 44. Micaela Ghitescu, traducător al operei lui Mihai Eminescu; 45. Petru Mihai Gorcea, profesor universitar doctor, pentru numeroase volume de critică și istorie literară despre Mihai Eminescu; 46. Dinu Ianculescu, actor, remarcabil interpret al operei eminesciene; 47
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură, motive; organizări specifice genului liric: pastelul, elegia, meditația, oda, glosa, satiră, sonetul, rondelul); - identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerințe
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosferă), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prezentul se întâlnesc pe neașteptate în scurtcircuite norocoase.”<footnote Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 Gramar, București, 2006, p. 444 footnote> Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, observațiile și analizele, în lumina cărora evenimentele și oamenii apar în continuă schimbare, altfel spus notarea stărilor de conștiință. Se poate observa, în acest context, consecvența cu sine a lui Anton Holban, care disociază, în Testament literar, romanul dinamic de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aceleași cu ale personajului. Din punctul de vedere al organizării materialului epic, romanul se înfățișează ca un text continuu, redactat ca o depoziție, fără fragmentare în capitole. Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, obervațiile și analizele. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mod desigur polemic, P.-M. De Biasi opune destul de just fundamentele hermeneuticii clasice și știința textelor și documentelor pe care el o numește "critica genetică". Modelului implicit al hermeneuticii care rămîne cel al Cărții și al textului sacru, întemeiat pe glosă și pe comentariu, el îi opune o critică genetică: [...] decisiv mediologică, laică și antifundamentalistă. De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tribunal, instanțe, reciproace ș.c.l., ș.c.l., numai ca să am prilejul a le tălmăci și a familiariza cu dânsele pe cititori, încât, când va veni Regulamentul, să fie înțeles în oarecare chip.“ Și în celelalte gazete ale timpului glosele se revarsă ca dintr-un corn al abundenței. În 1834, cu prilejul înscăunării lui Mihail Sturza, Albina românească nu întârzie „a împărtăși detailul (cu amăruntul) primirii ce toate clasurile s-au grăbit a face m.-sale“. La intrarea în Iași
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
bună)“, „Despre vițiuri sau fapte rele și hoții“, „Despre amor sau dragoste și ură“, „Despre vizite sau cercetări“, „Despre conversații sau petreceri și glume“, „Despre amicie sau prietenie“, „Despre ipocrisie sau fățărnicie“... Să observăm în treacăt că una din aceste glose - „Despre amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-a dreptul eronată: „Despre pedanți sau copilăroși“; Anton Pann își închipuia de bună seamă că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
glume“, „Despre amicie sau prietenie“, „Despre ipocrisie sau fățărnicie“... Să observăm în treacăt că una din aceste glose - „Despre amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-a dreptul eronată: „Despre pedanți sau copilăroși“; Anton Pann își închipuia de bună seamă că vorba pedant ar deriva din grecescul pai~j, paidÒj „copil“. Cine ar putea spune că această etimologie fantezistă nu cuprinde totuși o fărâmă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cînd Occidentul se adîncește progresiv în teoria și practica postmodernității, România continuă să dezbată punct cu punct ordinea de zi formulată la 1848, ca și cum un secol și jumătate de experiență istorică nu ar fi introdus în discuția noastră publică decît glose, note de subsol și variațiuni pe aceleași teme ale întîlnirii cu modernitatea"29. Aceeași obsesie a identității leagă generații și secole, solidarizîndu-le într-un fel ce frizează anacronismul. Abia dacă se îngăduie și alte discursuri identitare, ceva mai aproape de viziunea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
egyptian religion, pp. 49 sq. 18 în Cartea Morților (cap. 17), Zeul proclamă: "Eu sunt Atum, când eram singur în Num (Oceanul Primordial). Eu sunt Ra în prima sa manifestare, când el a început să domnească asupra Creației sale". O glosă adaugă următoarea explicație: "Aceasta înseamnă că Ra începea să apară ca rege, ca cel care exista înainte ca Șu să ridice Cerul deasupra Pământului" (Frankfort, Ancient egypt. Religion, pp. 54-55). (a dezordinii) ". De asemenea verbul khay, "a străluci", este întrebuințat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
măști. Suntem mult mai puțin informați asupra Leneielor, sărbătorite în mijlocul iernii. Un citat din Heraclit precizează că cuvântul Lenai și verbul "a îndeplini Lenafse foloseau ca echivalent pentru "baccante" și "a baccantiza". Zeul era invocat printr-un daduchos. După o glosă la un vers de Aristofan, preotul eleusian, "cu o torță în mâini rostește: Chemați-1 pe zeu! Și publicul strigă: Fiu al Semelei, lacchos 8, dătător de bogăție!". Anthesteriile erau celebrate cam în februarie~martie, iar "Marile Dionysii", de instituire mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Dionysos-copil19, cu rituri celebrând "trezirea" sa - lăsând deoparte tema mitico-rituală a lui Dionysos-Zagreus, asupra căruia vom insista îndată - indică voința și speranța unei înnoiri spirituale. Copilul divin este, pretutindeni în lume, încărcat de un simbolism inițiatic revelând 17 Conform gloselor antice, termenul saboi (sau sabaioi) era echivalentul, în limba frigiană, al grecescului bacckhos; cf. Jeanmaire, Dionysos, pp. 95-97. 18 Amintim că, în timpul sărbătorii Anthesteriilor, anumite rituri erau săvârșite, în cel mai strict secret, numai de femei. 19 Cultul lui Dionysos-copil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
alții după mine. Cartea aceasta e un Bacovia en miettes, însemnări despre om și poet, și în jurul lor. N-a figurat în planurile mele nici după primul volum din Dosarul Bacovia, nici după al doilea, unde am inclus 41 de „Glose” și o parte din „Jurnal”.*) Ideea alcătuirii ei e recentă, mai exact din ziua în care am aflat că orașul își va sărbători iarăși poetul (nu expeditiv, ci cu un fast comparabil cu cel din trecutul antedecembrist), cu ocazia împlinirii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe contemporanii săi, mai mult decît alți poeți, și care e, în egală măsură, contemporanul nostru. Luat ca pretext, el dă îndemnuri de a înțelege à fond lumea în care a trăit. Pentru a o înfățișa în detalii, am scris „Glosele”. Atitudinea de glosator am păstrat-o, nu o dată, și în paginile de „Jurnal”, bineînțeles, în forme specifice, mai subiective. în unele, chiar am inversat perspectiva și am pornit de la mine. Timpul lung de cînd stărui asupra lui Bacovia mi-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
teme sau că pot stabili relații noi cu alți autori și cu alte opere. Aservindu-mă, Bacovia mă evidențiază. Sper, de aceea, ca acest exercițiu de fidelitate (remarcat deja pentru durata lui) să nu se oprească aci și astfel corpul „gloselor” și al „jurnalului” să mai crească la o viitoare ediție. Am încă datorii serioase față de cel ce a scris Plumb și Scîntei galbene. Cartea de acum nu-i (dacă e să ajung la motivele cele mai intime care m-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa. Aș fi dezolat însă să nu fie, căci asta ar afecta cursivitatea, or pentru mine fluența și claritatea sînt lucruri esențiale. Teoretic vorbind, prin varietatea și complementaritatea notelor și însemnărilor, prin afinitățile și tensiunile dintre ele, o carte de glose și jurnal ar trebui să satisfacă atît pe amatorii de lecturi rapide, cît și pe cei dedați cu popasurile, cu șartul, cu îndoielile, pasionați de amănunte, lenți de felul lor, cei ce nu se plictisesc și nu cedează în fața eventualelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frapant și că, barem cîțiva, vor fi exclamat: „Uite un poet original!” în lirica de-atunci, mai numeroși erau cei de felul lui Isis, iar gustul cititorilor stagna încă în preajma acestora. Vacanța culesului „Aleanul” lui Bacovia din poezia citată în glosa precendentă provine din contrastul dintre cele două vîrste: copilăria și maturitatea, în care tocmai intrase. Pînă aci lucrurile le înțelege oricine. Mai departe apare mirarea că, totuși, această amintire veselă a autorului (singura din copilăria sa) e legată de toamnă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
greu, îi înflori...” („Contrast”).4) Indignarea lui e mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa, fire serioasă, ușor pedantă, la data din titlu, autorul studia medicina în Franța, după ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne”, „femeii burgheze”, „cochetei”. Lecția de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în studenția mea, cînd unii dintre colegi, de mînă cu iubitele, se plimbau prin „Eternitatea” ieșeană aproape tot atît de des ca și prin parcul Copou. Tinerii din generațiile anterioare o făceau, desigur, și mai natural. Versurile citate la începutul glosei arată că Bacovia nu ocolea astfel 158 Constantin Călin de locuri „crude”, vorba lui Gourmont. Pentru el și pentru mulți dintre contemporanii săi, cimitirul (aflat atunci în afara orașului, „dincolo de barieră”) e din contra un loc de visare, de limpezire și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]