2,497 matches
-
a proteinelor în scop energetic nu este recomandată, deoarece în urma catabolizării acestora rezultă acid uric și alte substanțe nocive. Glucidele. Sunt folosite de către organism pentru producerea de energie, de aceea în efortul fizic rația alimentară se suplimentează în special cu glucide, care sunt oxidate până la dioxid decarbon și apă. În lipsa glucidelor sunt utilizate drept combustibil lipidele, care au ca produși finali de catabolism corpii cetonici: de aceea un regim alimentar sărac în glucide are ca rezultat apariția cetonemiei și deci a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
catabolizării acestora rezultă acid uric și alte substanțe nocive. Glucidele. Sunt folosite de către organism pentru producerea de energie, de aceea în efortul fizic rația alimentară se suplimentează în special cu glucide, care sunt oxidate până la dioxid decarbon și apă. În lipsa glucidelor sunt utilizate drept combustibil lipidele, care au ca produși finali de catabolism corpii cetonici: de aceea un regim alimentar sărac în glucide are ca rezultat apariția cetonemiei și deci a acidozei metabolice. Alimentația cu glucide rafinate, care nu conțin vitamina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fizic rația alimentară se suplimentează în special cu glucide, care sunt oxidate până la dioxid decarbon și apă. În lipsa glucidelor sunt utilizate drept combustibil lipidele, care au ca produși finali de catabolism corpii cetonici: de aceea un regim alimentar sărac în glucide are ca rezultat apariția cetonemiei și deci a acidozei metabolice. Alimentația cu glucide rafinate, care nu conțin vitamina B1 prezentă în cojile cerealelor, duce la carență în vitamina respectivă, agavată de faptul că metabolizarea glucidelor necesită prezența vitaminei B1. Lipidele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
dioxid decarbon și apă. În lipsa glucidelor sunt utilizate drept combustibil lipidele, care au ca produși finali de catabolism corpii cetonici: de aceea un regim alimentar sărac în glucide are ca rezultat apariția cetonemiei și deci a acidozei metabolice. Alimentația cu glucide rafinate, care nu conțin vitamina B1 prezentă în cojile cerealelor, duce la carență în vitamina respectivă, agavată de faptul că metabolizarea glucidelor necesită prezența vitaminei B1. Lipidele. Eliberează prin metabolizare cea mai mare cantitate de energie, dar utilizarea unei rații
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un regim alimentar sărac în glucide are ca rezultat apariția cetonemiei și deci a acidozei metabolice. Alimentația cu glucide rafinate, care nu conțin vitamina B1 prezentă în cojile cerealelor, duce la carență în vitamina respectivă, agavată de faptul că metabolizarea glucidelor necesită prezența vitaminei B1. Lipidele. Eliberează prin metabolizare cea mai mare cantitate de energie, dar utilizarea unei rații bogate în lipide în scopul creșterii produției de energie nu este de dorit, deoarece creează hipercolesterolemie cu toate consecințele ei. Vitaminele și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
duodenal doar 2% din cantitatea de beta caroten (care este foarte mare - 20 mg), în timp ce prin gătire procentul crește la 30% (provitamina, liposolubilă, nu se distruge la temperaturi ridicate). Aceleași efecte le are și tratarea termică a alimentelor. Prin fierbere glucidele, lipidele și proteinele nu își modifică valoarea nutritivă, dar se distrug parțial vitaminele hidrosolubile, în special B1 și C (ultima în proporție de până la 60%). Prăjirea are ca rezultat apariția acroleinei din glicerina conținută în grăsimi și a altor produși
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt însoțite de tratare termică, nu modifică decât foarte puțin conținutul energetic și nutitiv al alimentelor (carotenii se pierd prin uscare, în proporție de până la 80%). Murarea și fermentarea (acetică, alcoolică, lactică), datorită proceselor chimice specifice, scad conținutul alimentelor în glucide și proteine. Fermentarea alcoolică distruge majoritatea vitaminelelor - de exemplu conținutul în vitamina C al produsului final ajunge să fie zero. 6. Funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi 6.1. Funcția motorie a sistemului nervos central
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
conceptul de deficit și/sau exces (bio)energetic pentru suferința fizică/psihică din medicina alternativă. 1g de proteină aduce prin digestie/4,1 calorii ori 16,7 Jouli; 1g de lipide → 9,3 calorii ori 37,7 Jouli; 1g de glucide → 4,1 calorii; alcoolul etilic 7 calorii/g sau 29,3 Jouli/ g. Caloria nutrițională este definită prin cantitatea de căldură necesară creșterii temperaturii apei distilate de la 14,5→15,5 ◦C (căldura specifică a apei la 15 ◦C și
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
creează un sentiment de sănătate și de viață fericită. Eficacitatea fitnessului este determinată În condițiile respectării următoarelor cerințe. Crearea unui efect anabolic. În timpul antrenamentului se activizează două procese principale controlate (gestionate) de sistemul endocrin: mobilizarea principalelor resurse energetice ale organismului (glucidele intramusculare și rezervele de grăsime subcutanate) și se divizează aminoacizii și structurile de proteine din țesuturi; se inițiază procesele de sinteză, care sunt coloana vertebrală a ADNului, corectarea erorilor, de aceea se produce procesul de vindecare și Întinerire a corpului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de energie. Există câteva principii de bază ale unei alimentații raționale (adecvate). 1. Conținutul caloric al rației zilnice al unei persoane trebuie să corespundă consumului de energie. 2. Consumul zilnic de calorii trebuie să respecte următoarele proporții: 50 % proteine, 20 % glucide, 30 % grăsimi În complexul rației de vitamine, minerale și alte componente. 3. Respectarea regimului rațional de nutriție: regularitate, fragmentare, distribuirea optimă a produselor alimentare În decursul zilei și la fiecare administrare. Corelația procentuală a alimentelor consumate la micul dejun, prânz
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
o proporție optimă În lapte, carne, pește, ouă. Carnea slabă conține mai multe proteine decât cea grasă. Sunt multe proteine În carnea de pasăre, ficat, telemea, brânză tare, cașcaval. Proteina se regăsește și În alimentele vegetale: soia, fasole, mazăre. Carbohidrații (glucidele) Carbohidrații pot fi simpli și compuși. Carbohidrații simpli se dizolvă ușor În apă, se descompun rapid În intestin, se asimilează ușor, au un gust dulce pronunțat. Acestea sunt glucoza, galactoza, fructoza, maltoza, lactoza, zaharoza. Ei se Întâlnesc sub formă de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
că excesul de colesterol În dietă este factorul principal În dezvoltarea aterosclerozei. De aceea, se recomanda excluderea din dietă a produselor care conțin colesterol. În prezent, s-a dovedit faptul că dezvoltarea aterosclerozei se datorează unui consum excesiv de grăsimi animale, glucide simple și ca urmare, are loc o Încălcare a metabolismului. În multe produse colesterolul este favorabil echilibrat cu lecitina, vitaminele, oligoelementele (microelemente). Aceste alimente sunt: brânză, ouă, pește oceanic, fructe de mare. Colesterolul lipsește din uleiurile vegetale. Trans-izomerii acizilor grași
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Alexe, 2002, p. 127). * Calitatea substanțelor energetice și a proceselor metabolice din mușchi Deoarece eforturile de forță sunt, în general, de intensitate mare, ele vor solicita preponderent metabolismul anaerob, bazat pe utilizarea acidului adenozin trifosforic (ATP), a fosfocreatinei și a glucidelor. Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993, p. 62) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. După epuizarea ATP-ului este
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de Apostol, 1998, p. 131), cantitate care asigură susținerea contracții maxime pe durata a încă 10-15 secunde. Atunci când efortul se prelungește, este nevoie de metabolizarea altor substraturi energetice. Dacă efortul are durata de 45-60 secunde sursa energetică este reprezentată de glucide, care sunt degradate pe cale anaerobă fie prin glicoliză (în cazul glucozei), fie prin glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut (Paulet
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este strâns legată de involuția uterină și procesele de regenerare. Odată cu involuția uterului, cavitatea uterului se reduce în dimensiuni
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de mulți autori faptul că, în cursul perioadei puerperale și de lactație timpurie la vaci bilanțul energetic este negativ, glicemia înregistrând frecvent scăderi ale valorilor, uneori sub nivelul considerat fiziologic. Vacile cu producții mari de lapte înregistrează pierderi masive de glucide sub formă de lactoză în cursul procesului de lactogeneză. Capacitatea de neoglucogeneză în lactația timpurie fiind limitată, balanța energetică înregistrează un deficit, care constitue un factor de risc în apariția stărilor de cetonemie. Diverși autori indică faptul că în această
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin intermediul unor mediatori specifici sistemului imun sau neuroendocrin. vârsta animalelor, reprezintă un factor de variație important al răspunsului imun, animalele foarte tinere și cele bâtrâne prezentând deficiențe ale sistemului imun. Factorii exogeni factori alimentari prin deficiențe în diferiți nutrienți: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, E, B,C, D), oligoelemente (Se, Cu, Zn, Fe, Co, Li),(MICHAL J. 1994, OLINESCU A. 1995, TRIF R., VIOR C. 1996, POLITIS T. și col. 1996). stresul acționează prin numeroși factori imunosupresori, cum ar fi: frigul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta animalelor (primiparele fac boala mai rar), producția mare de lapte factori determinanți modificări umorale (hipocalcemie, hipofosforemie, hiperkalemie, variații ale sodiului (ELDON J. 1991, GHERGARIU,S.și col. 1990, SEICIU FL
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
G.A., RISCO,C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996). reducerea apetitului în deplasarea cheagului, reticulita traumatică, metrite, mastite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și lactația sunt stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU S.,1990). În cadrul homeostaziei generale a organismului animal menținerea concentrațiilor serice a glucidelor în limite fiziologice prezintă un rol major pentru buna desfășurare a proceselor metabolice în care acestea sunt implicate. Homeostazia glucidică se realizează prin reglare metabolică celulară (enzimatică) și neuroendocrină. Principalii hormoni glucoreglatori sunt cei pancreatici, insulina și glucagonul. Insulina este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactației cu rații sărace în principii energetice. Totuși s-a constatat că, retenția anexelor fetale este mult mai frecventă în situațiile unei mobilizări intense energetice, cum ar fi: număr de lactații, producții mari de lapte, fătări multiple. Pierderea masivă de glucide sub formă de lactoză și o capacitate limitată de neoglucogeneză duce la apariția stărilor de cetonemie, urmate de dereglări hormonale. Deficitul energetic la sfârșitul gestației și începutul lactației provoacă o stagnare tranzitorie a activității ovariene, îndeosebi a maturizării foliculilor de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]