10,847 matches
-
celule eucariote, membrana osteoclastelor și a unor celule tubulare renale la om. 5.7.2. Transportul activ secundar Fenomenele de transport activ primar realizează și mențin diferențe de potențial electrochimic. Transportul activ secundar reprezintă baza transportului activ pentru numeroși ioni, glucoză, aminoacizi, etc. (fig. 35). Acest proces este posibil întrucât odată cu ionul transportat pasiv (Na+), un alt solvit se poate cupla la transportor. Astfel, pe baza gradientului de Na+ (“secundar” transportului activ de Na+) se transportă spre interior glucoză, aminoacizi (sinport
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
numeroși ioni, glucoză, aminoacizi, etc. (fig. 35). Acest proces este posibil întrucât odată cu ionul transportat pasiv (Na+), un alt solvit se poate cupla la transportor. Astfel, pe baza gradientului de Na+ (“secundar” transportului activ de Na+) se transportă spre interior glucoză, aminoacizi (sinport), iar ionii de calciu și protonii sunt îndepărtați din citosol (antiport). Transportorul de glucoză SGluT 1 funcționează în această manieră. Schimbul electrogen 3Na+/Ca2+, ce se găsește la nivelul celulelor cardiac și care folosește la relaxarea inimii, reducând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Na+), un alt solvit se poate cupla la transportor. Astfel, pe baza gradientului de Na+ (“secundar” transportului activ de Na+) se transportă spre interior glucoză, aminoacizi (sinport), iar ionii de calciu și protonii sunt îndepărtați din citosol (antiport). Transportorul de glucoză SGluT 1 funcționează în această manieră. Schimbul electrogen 3Na+/Ca2+, ce se găsește la nivelul celulelor cardiac și care folosește la relaxarea inimii, reducând calciul citosolic. De obicei antiporterii schimbă molecule similare, de exemplu antiportul Na+/H+ din rinichi, intestin
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
domenii omologe cu cele identificate inițial în proto oncogena c-Src și numite SH2 și SH3. Domeniul citoplasmic cu activitate tirozin-kinazică este foarte asemănător pentru diverșii receptori, dar recunoaște substraturi diferite pentru a induce răspunul biologic specific, de exemplu stimularea captării glucozei de către receptorul pentru insulină sau stimularea proliferării de către receptorul pentru EGF. De ambele părți ale domeniului catalitic propriu-zis se găsesc domenii variabile (uneori fiind prezente și inserturi în domeniul kinazic respectiv) care furnizează situsuri reglatoare, pentru modularea activității TK de către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate la respirație anaerobă și fibre de tip II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină ca surse de energie suplimentare pe lângă acizii grași. In timpul unei contracții susținute, ATP poate fi utilizat mai rapid decât producția acestuia. Fibrele musculare se pot clasifica în funcție de viteza de contracție (timpul până la atingerea tensiunii maxime) în fibre rapide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acțiune. Oboseala din timpul exercițiilor moderate cu contracții ritmice se produce datorită faptului că fibrele lente nu mai au rezerve de glicogen. In aceasta situație sunt recrutate din ce în ce mai multe fibre rapide. Acestea obținând energia necesară prin metabolism anaerob, prin conversia glucozei în acid lactic, scade pH-ul intracelular. Aceste efecte la rândul lor inhibă activitatea unor enzime glicolitice cheie, astfel încât rata de producere a ATP este redusă. Scăderea ATP duce la oboseală din cauza interferenței cu cuplul excitație-contracție (cu cantități insuficiente de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
căreia se dispun elementele figurate), protrombina și alți factori ai coagulării. 8.5. Compoziția chimică a plasmei sanguine Plasma este o soluție apoasă în care sunt dizolvate variate substanțe, atât anorganice (electroliți), cât și organice: proteine, lipide, glucide (în special, glucoză), hormoni, produși de catabolism (uree, acid uric), etc. Ionii cu concentrații mari (în special cei de sodiu) determină practic osmolaritatea plasmatică (280 300 mOsm/l). Constituienții ionici mențin în limite fiziologice pH-ul plasmatic<footenoteid="3">Logaritmul cu semn schimbat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se elimină pe cale renală; concentrația plasmatică normală de uree este de 0,2 0,4 g/l. Acidul uric este un produs de catabolism al bazelor purinice; se elimină pe cale renală și intestinală; concentrația plasmatică este 2 5 mg/dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
g/l. Acidul uric este un produs de catabolism al bazelor purinice; se elimină pe cale renală și intestinală; concentrația plasmatică este 2 5 mg/dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
renală și intestinală; concentrația plasmatică este 2 5 mg/dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se numește hiperglicemie și este caracteristică diabetului zaharat. Hipoglicemia reprezintă scăderea glucozei plasmatice sub valorile normale și poate să apară după eforturi musculare exagerate, post sau subnutriție
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se numește hiperglicemie și este caracteristică diabetului zaharat. Hipoglicemia reprezintă scăderea glucozei plasmatice sub valorile normale și poate să apară după eforturi musculare exagerate, post sau subnutriție prelungită. Corpii cetonici sunt produși intermediari ai metabolismului glucidic (acid
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se numește hiperglicemie și este caracteristică diabetului zaharat. Hipoglicemia reprezintă scăderea glucozei plasmatice sub valorile normale și poate să apară după eforturi musculare exagerate, post sau subnutriție prelungită. Corpii cetonici sunt produși intermediari ai metabolismului glucidic (acid acetilacetic și acid β-oxibutiric); apar în plasmă ca urmare a catabolismului lipidic exagerat în formele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
enzime: ATP aza Na+-K+ (care menține concentrații mari de K+ intracelular și concentrații mici de Na+ extracelular), ATP-aza de Ca++ (care scoate calciul din celulă împotriva unui gradient de concentrație de 50 de ori mai mare), un transportor de glucoză spre interiorul celulei (GLUT1), protein kinaze. Majoritatea enzimelor se găsesc pe suprafața citoplasmatică a membranei: acetilcolinesteraza, glicozidaze și acid fosfataze cu funcții necunoscute. 10.2. Hemoglobina Producția de hemoglobină este un proces complex care necesită sinteza coordonată a diferitelor lanțuri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extrem de importante la om deoarece nu sunt influențate cele două funcții importante ale bilei: transportul de acizi biliari în intestinul subțire și excreția de colesterol, acizi biliari și bilirubină. Absorbția ductală a unor substanțe din plasmă are rol foarte important. Glucoza și aminoacizii, care pătrund pasiv în canaliculul biliar sunt absorbite eficient; nu este cunoscută utilitatea acestei absorbții în organism deoarece aceste substanțe ar putea fi absorbite eficient și la nivelul intestinului subțire. O explicație a acestei absorbții ar fi că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arginaza, ce acționează asupra argininei scindând-o în uree și creatină; polinucleotidaza, ce acționează asupra acizilor nucleici rezultați din degradarea nucleoproteinelor. Enzimele glicolitice sunt dizaharidazele, care acționează asupra dizaharidelor transformându le în monozaharide. Maltaza descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
uree și creatină; polinucleotidaza, ce acționează asupra acizilor nucleici rezultați din degradarea nucleoproteinelor. Enzimele glicolitice sunt dizaharidazele, care acționează asupra dizaharidelor transformându le în monozaharide. Maltaza descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nucleoproteinelor. Enzimele glicolitice sunt dizaharidazele, care acționează asupra dizaharidelor transformându le în monozaharide. Maltaza descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte hexoze (galactoză, fructoză, sorbitol). Galactoza este prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte hexoze (galactoză, fructoză, sorbitol). Galactoza este prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]