875 matches
-
Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exorcizează frica de moarte. Cenzurii nu îi convine, nu e clar de ce, acest final. Într-o variantă “îmbunătățită”, Lovinescu își pune eroul să distrugă lucrarea. Tot cu cenzura are de-a face Scriitorul atacat și batjocorit de doi spărgători în Gluga pe ochi de Iosif Naghiu. Opera lui e parțial scrisă și în curs de scriere. El ajunge la cheremul unor hoți cu complicitatea unui polițist, caz tipic pentru un intelectual, ceea ce duce la interzicerea piesei. În finalul ei, scriitorul se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe metonimii: Spațiul mental-țintă ION ILIESCU Ființă umană, gen [+masculin] Spațiul mental-sursă = nivelul meta-metaformelor Persoană bipeda, cu spatele încovoiat, ochelari, baston, rochie, mesaj lingvistic "Ai?!" → bunicuța Ființă umană, [+bătrân], gen [+feminin] Cap de lup, boț alungit, gheare → lup Animal carnivor Gluga roșie, pantofi roșii → ScufițaRoșie Ființă umană ficționala [+tânăr], gen [+feminin] Spațiul mental-țintă TRAIAN BĂSESCU Ființă umană, gen [+masculin] Spațiul mental-sursă = nivelul meta-metaformelor Uniformă albastră → căpitan de vas Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Poză clădirii Primăriei → primar al Bucureștiului Ființă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Toate cele trei ocupații au avut condiții prielnice de dezvoltare în județul nostru. Albinăritul a fost favorizat de existența a numeroase plante
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
anotimpul, jegos și neras părea că dormitează cu fruntea sprijinită de un băț noduros, rupt din cine știe care gard. Cum stătea așa nemișcat, la prima vedere, părea că face și el parte din mobilierul încăperii. Cei doi își dădură pe spate glugile șiroind de apă și atunci se văzu că primul era un bătrân butucănos cu o figură comună, iar cel de-al doilea, era o femeie micuță la statură, de vreo treizeci de ani, cu cearcăne mari vineții sub ochii stinși
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vineții sub ochii stinși parcă de o suferință atroce. Vru să mulțumească, dar gura îi rămase încleștată și două lacrimi mari se rostogoliră repede pefața-i încă tânără, unindu-se sub bărbie cu bobițele de apă care se scurgeau de pe de pe gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
geacă sau o rochiță pot ajunge la prețul de 15 euro, în timp ce, pentru un câine de talie mare cum ar fi de exemplu un ciobănesc, prețul se va dubla. Piesele de rezistență ale colecției sunt o haină de blăniță cu glugă, care imită pielea de dalmațian, o rochiță care imită pielea de leopard, geaca sport cu benzi reflectorizante pentru plimbarea pe timp de ploaie, ceață sau noapte și costumele de Halloween. Pentru câini văd că s-a găsit o rezolvare, mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îl priveau din față ca pe un artefact de preț. Erau ale unei persoane ce venea din sens contrar și care se oprise în loc ca să-l privească mai bine; o doamnă nu prea înaltă, îmbrăcată într-un pardesiu cărămiziu, de sub gluga căreia ieșea un smoc grizonant în formă de buclă și doi ochi uimiți, fără cearcăne și fără pungi, pe jumătate închiși, ce îl oprise subit din mers. Deoarece nu se așteptase la o asemenea surpriză, la început tresări, apoi zâmbi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
frumoasă veste pe care puteai să ne-o transmiți! Felicitări! Să fie într-un ceas bun! Între timp, intră și mama lui Mișu. Bidaru tresări nedumerit. Se aștepta ca pe ușă să intre o persoană grăbită, îmbrăcată în trening, cu glugă de lână prevăzută cu canaf, cu patinele sau schiurile pe umăr, eventual cu un fluier în jurul gâtului ca un medalion, cum și-o amintea încă din anii când își făcea lecțiile împreună cu Mișu. Spre surprinderea lui, într-un costum impecabil
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în mănăstiri trebuie luptat în special contra acestor păcate capitale. Cartea I a Așezămintelor mănăstirești cuprinde 11 capitole și tratează despre îmbrăcămintea monahilor. Simbolismul veșmintelor capătă în viziunea lui Cassian o interpretare spirituală și duhovnicească. De exemplu, referindu-se la glugile scurte pe care le poartă călugării egipteni, Cassian spune că acestea simbolizează nevinovăția și simplitatea călugărească, dar mai ales smerenia lor monahală (cap. 3), iar în capitolul 11 vorbește de cingătoarea duhului și semnificația acesteia. Prin ea, monahul ,,își asigură
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Biblia în mîini pune o floare la masa Plutonierului; apoi pune cîte o floare la celelalte mese; personajele reacționează, fiecare în felul lor, la acest gest; în final, pune o floare și pe masa lui; ceilalți, în picioare, cu niște glugi albe trase peste față, pe care se decupează o gaură în dreptul gurii; Trimisul lui Dumnezeu vine în fața lor și, cu Biblia în mîna stîngă, iar în dreapta cu un pistol, îi dirijează; Supraveghetorul iese din postul lui de observație și împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
seama de superstițiile care stau la baza ritualului: Cel ce se face cuc trebuie să se facă de trei ori sau de nouă ori, în nouă ani, căci altfel se crede că, murind, se va face diavol; fulgii luați de la gluga cucului sunt întrebuințați de femei pentru a-i afuma pe cei care suferă de frică; dacă cineva nu primește nicio băutură de la Cuci nu va fi sănătos peste an. Masca purtată de Cuci reprezintă scurgerea timpului calendaristic cucul fiind simbolul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Acesta este un bun observator și comentator și urma împreună cu însoțitorii "drumul cel mare din valea Siretului". Portretul fizic: "Sub mantaua-i largă de postav întunecos se gâcea un trup, deși scund, încă destul de voinic și destul de sprinten; iar de sub glugă privea o față blândă cu trăsături fine și spirituale". Provenind dintr-o familie veche franțuzească, abatele călătorea ca să propovăduiască "lumina cea adevărată" din Apus spre Răsărit. Era învățat și umblat prin lume, obișnuit cu eleganța de la curtea lui Ludovic al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scârboasă în față vă întreb: dar scrisorile lumii în/ definitiv ce reprezintă? (prezicerile și realitatea tot/ în deșertăciune dispar) //...// cui aparțin aceste scursuri mâloase? vietățile/ înotând în aceste scursuri ce sunt? de ce se îndreaptă/ spre mine? cel din față cu glugă și exploziv de/ unde iese?/ din înlăuntrul tău iese.../ din înlăuntrul tău iese..." Într-o bibliotecă îndrăgostindu-se fără de moarte). Între demonii schizotimici proveniți din hrubele labirintice ale subconștientului și himerele suav liliale ale mitologiilor culturale de dată recentă se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viziunile înspăimântătoare din real în "inima fantasticului", ca într-o peliculă de Amando de Ossorio: Copacii de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi [...]. Alte dăți, aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi [...]. Alte dăți, aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă vizuală a unei eviscerări iminente: Dar ceva era și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Xenoman, are părțile trupului astfel alcătuite (sau cel puțin așa le știam pe vremea mea): Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime cu fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului cu un piron. Membranele ca o glugă de călugăr. [urmează 73 de organe interne] (32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele șapte coaste, care depășesc măsura obișnuită la ceilalți muritori. Are degetele de la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe cei mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de făină, se îmbătau, înjurau, se purtau ca stăpânii. Costică Focșăneanu (urmașul preoților Focșăneanu) a fugit spre Necorița și s-a ascuns într o glugă de coceni; au înconjurat gluga și au înțepat maldării până l-au făcut să strige că nu mai poate, să l lase. L-au bătut crunt deși omul era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de făină, se îmbătau, înjurau, se purtau ca stăpânii. Costică Focșăneanu (urmașul preoților Focșăneanu) a fugit spre Necorița și s-a ascuns într o glugă de coceni; au înconjurat gluga și au înțepat maldării până l-au făcut să strige că nu mai poate, să l lase. L-au bătut crunt deși omul era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm cât și-a mai revenit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
sau biserici, nici terenuri, vii sau animale, case sau alte feluri de proprietăți, și nici loc unde să-și rezeme capul (Lc 9,58). Ei nu folosesc haine făcute din piei sau din in, ci doar tunici de lână cu glugă. Ei nu folosesc pelerină, mantie, nici pălării sau alt tip de vestimentație. 8. Dacă cineva îi invită la prânz, mănâncă și beau ceea ce li se pune înainte (Lc 10,7); iar dacă cineva le oferă ceva din abundență, nu își
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fel de proprietate, nu aveau locuințe stabile și umblau precum pelerinii prin orașe și sate. Însă, la acea audiență, domnul papă, i-a atenționat din cauza unor obiceiuri superstițioase: pentru că își destrămau încălțămintea astfel încât păreau că umblă aproape desculți; pentru că purtau glugă ca religioșii, însă își păstrau părul ca și laicii. Papei i s-a părut și mai gravă o altă obișnuință: umblau pe drumuri împreună, bărbați și femei, și de multe ori locuiau împreună sub același acoperiș, sau chiar de-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]