KorAP: Find »[drukola/base=gnostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...36 >

888 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

Îndepărtat, nu era făcut să fie măsurat cu raționalismul rece al lui Marcion și nici cu lipsa de rafinament filozofic a acestuia. Căci, dacă ar fi fost ceva mai subtil, Marcion ar fi ajuns firește la ideea, comună În rîndul gnosticilor, că o dată ce caracteristicile unui obiect logic există În conștiință, obiectul acela trebuie să existe În dimensiunile sale; iar În acest fel, deoarece omenirea a fost În stare să pună la un loc (fragmentele din) imaginea unui Dumnezeu bun, existența acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Dumnezeul creator - se Întrec În a-i tortura pe oameni, fiecare În felul său. Pe această cale ocolită, Marcion ajunge să accepte necesitatea Legii promulgate de către Demiurg Împotriva Diavolului și a intervenției acestuia În viața omenirii. Opus punctului de vedere gnostic, care susține că omenirea este superioară lumii și creatorilor ei, datorită consubstanțialității cu un Dumnezeu mai Înalt, omul lui Marcion este creatura cea mai de jos și cea mai nefericită pe care mintea poate s-o conceapă. Antropologia lui Marcion

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
un purgatoriu (refrigerium) destinat celor drepți, În conformitate cu ideea de justiție a Demiurgului. În primul compartiment a salvat mulți oameni care erau supuși unor pedepse crude ce nu erau necesare 54. Interpretarea marcionită a Bibliei adoptă principiului exegezei inverse pe care gnosticii Îl utilizau din plin. Astfel, drepții Vechiului Testament - Abel, Avraam și Moise - n-au fost salvați de Cristos, fiindcă ei respectaseră nemiloasa lege a răzbunării („ochi pentru ochi”) dată de Demiurg. Cristos i-a salvat, În schimb, pe toți aceia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
face necesară intervenția nici unui factor extern În explicarea lui Marcion. O altă tradiție de studii, reprezentată de E.C. Blackman 62, F.M. Braun 63, Ugo Bianchi 64, Barbara Aland 65, E. Muehlenberg 66 și alții, preferă să vadă În Marcion un gnostic. Argumentele pe care le aduc acești Învățați sînt de mai multe tipuri. Singurul dintre ele Însă care pare să aibă o anumită greutate nu se referă la Marcion Însuși, ci la marcionismul de secol al V-lea din Armenia, așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-i acesteia primejdioasele Însușiri ale puterii sale malefice. Pe cînd prăbușirea Diavolului a putut avea loc fără a se recurge la o Înmulțire a entităților, Materia avea un caracter primordial și nu avea nici o origine. Știm cît s-au străduit gnosticii să explice originea Materiei. Faptul că Marcion introduce În mod nechibzuit Materia printre principii ne dezvăluie că nu era interesat de coerența sistemului său de gîndire, fiind el În primul rînd filolog raționalist și teolog. Prin „trăsături distinctive”, doctrina lui

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
dintre cele două extreme este destul de slabă. O tensiune internă explozivă sfîșie lumea inferioară, În care Demiurgului i se opune cu tărie Diavolul, față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
lumea inferioară, În care Demiurgului i se opune cu tărie Diavolul, față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie. În comparație cu ceea ce pare a fi jocul liber al imaginației gnostice (Însă este

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
liber al imaginației gnostice (Însă este, după cum am văzut, un joc logic de alegeri multiple), sistemul lui Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea sa de a nara se exprimă În prăpastia abruptă dintre cele două lumi, căci mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea sa de a nara se exprimă În prăpastia abruptă dintre cele două lumi, căci mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul este unul de care e necesar să se țină seama: omenirea este creată În totalitate de Demiurg

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
și, prin urmare, darul acestuia către oameni este absolut gratuit și nemeritat. Optimismul soteriologic nu anulează circumstanțele originilor omenirii și ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic/Sophia n-ar fi avut cunoștință de Dumnezeul Suprem, cum pare a fi cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic/Sophia n-ar fi avut cunoștință de Dumnezeul Suprem, cum pare a fi cazul Dumnezeului din Biblie. Marcion și-a Împrumutat raționamentul din ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
cum pare a fi cazul Dumnezeului din Biblie. Marcion și-a Împrumutat raționamentul din ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel Între Lege și Credință și s-a folosit de argumente extrase din Biblie pentru a-l impune. Gnosticii s-au născut din rațiune, Marcion din tradiție. O dată confirmată inferioritatea Demiurgului, căile gnosticilor și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel Între Lege și Credință și s-a folosit de argumente extrase din Biblie pentru a-l impune. Gnosticii s-au născut din rațiune, Marcion din tradiție. O dată confirmată inferioritatea Demiurgului, căile gnosticilor și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările ipotetice. Gnosticii ar fi recunoscut poate În Marcion un confrate dotat cu resurse mentale limitate; Marcion i-ar fi denunțat Însă cu siguranță pe gnostici drept scornitori de povești. 6. Discipolii lui Marcion Datorită tocmai incoerenței și contradicțiilor lui Marcion, sistemul creat

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările ipotetice. Gnosticii ar fi recunoscut poate În Marcion un confrate dotat cu resurse mentale limitate; Marcion i-ar fi denunțat Însă cu siguranță pe gnostici drept scornitori de povești. 6. Discipolii lui Marcion Datorită tocmai incoerenței și contradicțiilor lui Marcion, sistemul creat de el are multiple posibilități de dezvoltare. Discipolii lui Marcion vor exploata o serie dintre ele. Tertulian Îi obiectase lui Marcion că doctrina

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
recupera Lumina risipită În Lume și de a o transporta pînă la Nave, aruncînd concomitent În părțile cele mai de jos ale universului resturile Arhonților cerești. Un proces similar, bazat pe o concepție maniheistă, l-am Întîlnit descris În tratatul gnostic (de la sfîrșitul secolului al III-lea sau al IV-lea) Pistis Sophia. Sistemul, al cărui scop este de a recupera a treia parte a Luminii, ținută Încă În Întuneric, este Încredințat ființelor din A Treia Creație, care știu cum să

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
cu lanțuri de Zodiac (care nu sînt altceva decît cele cinci planete, respectiv cele șapte minus Soarele și Luna) sub supravegherea unui apaitetes (un supraveghetor, literal: „cel care strînge dările” - cuvîntul fiind sinonim cu termenul de paralemptes, utilizat În tratatul gnostic Pistis Sophia, puternic influențat de maniheism). Cei cinci Arhonți sînt Stăpînii Întunecați ai celor cinci elemente: Jupiter domnește peste Fum, Venus peste Foc (ceea ce este ironic, din perspectiva astrologiei tradiționale)103, Marte peste VÎnt, Mercur peste Apă, Saturn peste Întuneric

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ființele omenești sînt totodată și chintesența spiritului contrafăcut. După cum bine știm, numărul cinci slujește drept bază constantă de clasificare În sistemul maniheist: avem aici cinci Arbori, cinci Arhonți, cinci Elemente, cinci Planete etc. Toate acestea reprezintă expresia sistematică a ceea ce gnosticii numeau antimimon pneuma, influența negativă a planetelor. Astfel cele cinci planete capătă un rol central În sistemul maniheist, impunîndu-și cifra asupra altor zone ale realității care nu erau clasificate, În mod obișnuit, după o schemă pentadică, de pildă cele patru

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
decurge nu numai din evicțiunea finală a Întunericului, ci și, mai ales, din experiența imediată a lumii, care este departe de a fi traumatică, În ciuda numeroaselor interdicții și abțineri. Maniheanul nu cultivă acea lipsă de respect dovedită de unii dintre gnostici În fața creației. Există o parte a naturii care reprezintă epifania Luminii și care constituie pentru manihean un mister, obiectul unei nesfîrșite uimiri. Această conștiință maniheistă a miracolului naturii se află descrisă admirabil Într-un text pahlavi: „Cei Înțelepți și cei

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
nemărginit al Iadului”139. În privința principiului antropic, maniheismul este o formă de gnosticism. Ființelor omenești li se atribuie numai trup și suflet, nu trup, suflet și spirit. Ca și În gnosticism, omul maniheenilor este superior creatorilor săi. Optimismul antropologic al gnosticilor pare să-și atingă În maniheism expresia cea mai democratică și mai triumfătoare: fiecare om În parte este Înzestrat cu un suflet care va avea În cele din urmă parte de salvare. Totuși Mani admite că și după Judecata de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
să camufleze enormele diferențe care există Între Mani și Marcion. Pentru Marcion, cele două Împărății sînt prin definiție separate; pentru Mani, ele sînt prin definiție amestecate. În măsura În care a utilizat materiale biblice, Mani le-a aplicat acestora exegeza inversă a sistemului gnostic; e posibil s-o fi făcut uneori cu oarecare originalitate. El preia din gnosticism idei cum ar fi aceea că Saklas este Dumnezeul din Vechiul Testament, că este tatăl lui Adam și al Evei, că se Împreunează cu propria lui fiică

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
781 Dodge. 46. Acta Arch. VIII.1 p. 11 Beeson. 47. Puech, Sur le Manichéisme, p.43. 48. Idem, ibidem, În temeiul lui Alexandru din Lycopolis. 49. Contra Man. 29. 50. Cumont, Recherches, I, p. 27. 51. Hans Jonas, The Gnostic Religion: the Message of the Alien God and the Beginnings of Christianity, Beacon Press, Boston, 19632, p. 224. 52. „Splenditenentem ponderatorem dicis capita elementorum tenere mundumque suspendere” (Aug., C. Faust. XV. 5; cf. XX.9). Vezi Cumont, Recherches I, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
I, p. 48. 78. Acta Arch. XI.1, p. 18.18 Beeson. 79. Fihrist, 784-786 trad. Dodge. 80. Kephalaia I, p. 12.9 Polotsky și 57, p. 144.13-47.20 Böhlig. 81. Vezi Gedaliahu A. G. Stroumsa, Another Seed: Studies in Gnostic Mythology (NHS 24), 1984, pp. 147 sq. 82. Idem, p. 148. 83. Vezi Aug., De Haer. 46, PL 42 col. 37-38. 84. Stroumsa, op.cit., p. 146. 85. CMC 50.8-52.7. Codicele Mani de la Köln este un codice minuscul dar

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Îngeri, cum sînt și sufletele noastre, numai că nu s-au aflat prizonieri ai unor trupuri. Și ce poate fi mai congruent cu concepțiunea și cu nașterea angelică decît urechea? Identificarea Diavolului cu Dumnezeul din Vechiul Testament are un pronunțat iz gnostic. Însă bogomilii dovedesc că nu e vorba de o simplă reminiscență livrescă, prin faptul că aplică Într-un mod totalmente creator principiul exegezei inverse la Cartea Genezei, activînd posibilități logice la care gnosticii nu se gîndiseră. Astfel, Satan este În

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]