556 matches
-
călătoriile lor astral-spirituale către acasă (akasha), către sălașul Luminii celei adevărate și promisiunea de izbăvire pe care aceste incursiuni o aduc călătorului. Spre deosebire de alte religii sau sisteme religioase, unde credința s-a transmis indirect, fără cunoașterea nemijlocită a "obiectului" credinței, gnosticismul prețuiește deci această cunoaștere directă. Acest aspect important este subliniat și astăzi de către cercetători prestigioși, precum William James sau Harold Bloom. În Povestirile mileniului, acesta din urmă arată că și primii creștini utilizau termenul de gnosis cu acest înțeles de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
existențiale a umanității. El a eradicat bolile condiției uma-ne prin răspîndirea pneumei, a spiritului către suflet și minte. Harul său tămăduitor eliberează de atașamentul obsesiv față de lucrurile materiale și mentale, oferind, în schimb, eliberarea spirituală. Ca și hinduismul sau budhismul, gnosticismul consideră că mintea omenească sălășluiește într-o lume iluzorie autocreată, din care se poate elibera prin gnosis: "Izbăvirea desă-vîrșită este perceperea însăși a măreției inefabile. Fiindcă de vreme ce greșeala s-a ivit din ignoranță... întregul sistem, ce apare din ignoranță, se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei se consideră nemuritori, copii ai vieții și biruitori ai morții, "stăpînii creațiunii și ai nimicirii" (Valentinus). Vestitorii renașterii gnosticismului în secolul al XX-lea au fost scriitorii germani și cehi, grupați în așa-zisa Școală de la Praga, ce se declarau urmași ai lui Marcion. Dintre cei mai cunoscuți, îi amintim pe Franz Kafka, Paul Adler, Max Brod și alții
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sau instituție nu poate oferi gnosisul, ci numai duhul și rîvna fiecărei persoane, mîntuirea fiind legată de relația personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Reforma protestantă, ce pune un preț atît de mare pe experiența spirituală personală, are rădăcini clare în gnosticism, chiar dacă ele sunt mai puțin recunoscute. Un important gîn-ditor gnostic cu influență în acea perioadă a fost filosoful mistic german Jacob Boehme, apoi cel francez Saint-Martin, urmat de Voltaire cu celebrul Candide, dar și cu nuvela intitulată Visul lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
relatată în celebra Fama Fraternitatis, întocmai cum nici inspiratorul Ordinului Templierilor, Sfîntul Bernard de Clairvaux, cleric cistercian, nu era departe de învățăturile gnostice, dacă ar fi să avem în vedere măcar superba sa interpretare a Cîntării Cîntărilor. Se pare că gnosticismul a avut o influență semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
psihologice, care a scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența lui Brahman în spiritul omenesc, pneuma
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan (hyletic) pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de Maică ce ocrotește și salvează lumea; gnosticismul preferă mitul faptelor. Hristos e mai curînd un arhetip, un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de Maică ce ocrotește și salvează lumea; gnosticismul preferă mitul faptelor. Hristos e mai curînd un arhetip, un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-o publicație germană editată de Jacob Taubes, Gnosis und politik, care poate ține, cred, locul unei definiții, chiar dacă mai lungă: "Cîndva credeam că gnosticismul era un fenomen bine
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-o publicație germană editată de Jacob Taubes, Gnosis und politik, care poate ține, cred, locul unei definiții, chiar dacă mai lungă: "Cîndva credeam că gnosticismul era un fenomen bine definit, ce aparținea istoriei religiilor din ultima parte a antichității. Desigur, eram pregătit să accept ideea diverselor prelungiri ale străvechiului termen gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fenomen bine definit, ce aparținea istoriei religiilor din ultima parte a antichității. Desigur, eram pregătit să accept ideea diverselor prelungiri ale străvechiului termen gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
se înscrie în orizontul adevărului și astfel conține în sine posibilitatea nelimitată a propriei traduceri. Reflecții interesante în marginea textului lui Benjamin sunt de găsit la George Steiner. În primul rând, sunt identificate sursele unei astfel de concepții: Goethe, Hölderlin, gnosticismul iudaic. Primul reper menționat este deja discutat în prologul epistemo-critic. Interesant este conceptul de fenomen originar, asimilat acum „limbii pure“ a paradisului. Dezvoltările istorice ulterioare căderii duc la pluralitatea limbilor, aflate însă nu într-o relație discontinuă, ci într-o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de istoria religiilor de factură diferită, de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase sau la imaginea evreului în folclorul românesc la analiza sensurilor magico-rituale ale „dreptei” și „stângii” sau la dialogul din 1984 cu Ioan Petru Culianu despre gnosticism, bogomilism și nihilism. Revenind în amplul studiu Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (1999) asupra unor subiecte care l-au preocupat mai demult, O. abordează în perspectivă comparatistă diferite teme magico-rituale și motive mitologico-religioase românești situate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
a revoluției din România" (Silviu Brucan, op. cit., p.228). Totuși, cel supranumit "Oracolul din Dămăroaia" continuă să fie sceptic asupra posibilității ca istoricii viitorului să elucideze misterul. Iată cum problema originii terorismului românesc ajunge să fie indecidabilă, precum originea religiei, gnosticismului sau șamanismului. În materie de teroriști, noi, românii, i-am depășit și pe americani, consideră Brucan. Referința sa precisă este la celebrul asasinat al președintelui Kennedy "în care toți indivizii suspecți au fost asasinați și toți martorii potențiali au murit
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
prin botez. Această forma mentis a generat un anume limbaj metaforic, În care iudaismul este asociat cecității, Întunericului și rătăcirii, iar creștinismul clarviziunii, luminii și căii drepte. Dihotomia lumină/Întuneric - idee centrală, preluată din religiile dualiste iraniene și perpetuată de gnosticism - este foarte prezentă În chiar discursul lui Isus : „Eu sunt lumina lumii ; cel care mă urmează nu va umbla În Întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8, 12 și 12, 46). Aceeași metaforă, a luminii care urmează Întunericului (post
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu anumiți eretici. Această din urmă ipoteză ne pare foarte probabilă. Așa cum ne spune Origen, gnosticul Heracleon interpretează muntele ca pe un simbol al diavolului. Dacă Irineu va fi cunoscut această interpretare - fapt aproape sigur, dat fiind interesul său pentru gnosticism -, evitarea segmentului „din munte” în acest context este motivată tocmai de intenția de a nu da „apă la moară” valentinienilor. Nimic nu confirmă însă această ipoteză, susținută, între alții, de Antonio Orbe. În ceea ce ne privește, un lucru este sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Iter in silvis. Saggi scelti sulla gnosi e altri studi și contribuția la volumul Religione e potere, realizat în colaborare cu Gianpaolo Romanato și Mario G. Lombardo, ambele volume, apărute în 1981, punând în evidență o accentuare a preocupărilor pentru gnosticism - subiectul viitoarei sale teze prin care va obține doctoratul de stat la Sorbona, în ianuarie 1987. Versiunea franceză va apărea în 1990, sub titlul Les Gnoses dualistes d’Occident. Histoire et mythes, fiind precedată de versiunea italiană, I miti dei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
un semestru la Divinity School din Chicago, ca “student postdoctoral”. La New vork, îl va cunoaște pe eans gonas (1903-1993), evreu german, format la școala lui Bultmann și eeidegger, considerat “cel mai poetic și totodată cel mai pătrunzător... interpret al gnosticismului”. Ceea ce-i apropie pe cei doi (discipolul și mentorul) este convingerea că gnosticismul este “în esență, o modalitate de gândire optimistă”, în sensul că omul se naște “liber” “într-o împărăție transcendentă” (spre deosebire de existențialiști, care afirmau că omul este în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
îl va cunoaște pe eans gonas (1903-1993), evreu german, format la școala lui Bultmann și eeidegger, considerat “cel mai poetic și totodată cel mai pătrunzător... interpret al gnosticismului”. Ceea ce-i apropie pe cei doi (discipolul și mentorul) este convingerea că gnosticismul este “în esență, o modalitate de gândire optimistă”, în sensul că omul se naște “liber” “într-o împărăție transcendentă” (spre deosebire de existențialiști, care afirmau că omul este în esență un captiv întraceastă lume). Narhaniel Deutsch este de părere că ceea ce l
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu figura gnostică centrală” cunoscută drept “Omul străin”/ “Străinul”, amândoi având parte de soarta străinului (singuri, neprotejați, neînțeleși...) Așa se explică de ce Culianu îl consideră pe mentorul său drept “FĂOăuză pentru propria sa explorare”, apreciind că eans gonas “a conferit gnosticismului antic inteligibilitate și un prestiJiu egal cu cel al unor fenomene moderne cum ar fi existențialismul”. După susținerea tezei de licență, lui Culianu i se oferă un contract pe durata a patru ani, la Milano, lucrând alături de profesorul Bianchi. în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
vechiul conținut normativ 2. Ce ne rămâne în acest caz? Un creștinism poetic - literalmente in-consistent - în care „va trebui să învățăm să ne sprijinim pe aer, miresme, pe treceri, petreceri și sufluri” 1. Doar două pagini mai jos, la critica gnosticismului 2 Patapievici adaugă o apologie aparent dochetistă a Duhului. Este un text ce respiră un aer non-confesional și care sugerează posibilitatea unei relații cu Dumnezeu în absența materialității sacramentale 3. În afara unei referințe infrapaginale la taina Euharistiei 4 - menționată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și a impurului realizată prin acest mariaj de neocolit între lumini și tenebre, ceea ce ne permite să accedem la puterea de a pătrunde într-o altă lume, a aceleia de după moarte. Surprinzător, poate, o asemenea doctrină e foarte înrudită cu gnosticismul. Cert este că cele două tendințe, atât de mult manifeste în diaspora iudaică, mistica și magia, „se reapropie și coexistă ca la început”. Ghetto-ul reflectă un fragment de mare interes în istoria evreilor. Cel mai adesea, el pare să se
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]