569 matches
-
călătoriile lor astral-spirituale către acasă (akasha), către sălașul Luminii celei adevărate și promisiunea de izbăvire pe care aceste incursiuni o aduc călătorului. Spre deosebire de alte religii sau sisteme religioase, unde credința s-a transmis indirect, fără cunoașterea nemijlocită a "obiectului" credinței, gnosticismul prețuiește deci această cunoaștere directă. Acest aspect important este subliniat și astăzi de către cercetători prestigioși, precum William James sau Harold Bloom. În Povestirile mileniului, acesta din urmă arată că și primii creștini utilizau termenul de gnosis cu acest înțeles de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
existențiale a umanității. El a eradicat bolile condiției uma-ne prin răspîndirea pneumei, a spiritului către suflet și minte. Harul său tămăduitor eliberează de atașamentul obsesiv față de lucrurile materiale și mentale, oferind, în schimb, eliberarea spirituală. Ca și hinduismul sau budhismul, gnosticismul consideră că mintea omenească sălășluiește într-o lume iluzorie autocreată, din care se poate elibera prin gnosis: "Izbăvirea desă-vîrșită este perceperea însăși a măreției inefabile. Fiindcă de vreme ce greșeala s-a ivit din ignoranță... întregul sistem, ce apare din ignoranță, se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei se consideră nemuritori, copii ai vieții și biruitori ai morții, "stăpînii creațiunii și ai nimicirii" (Valentinus). Vestitorii renașterii gnosticismului în secolul al XX-lea au fost scriitorii germani și cehi, grupați în așa-zisa Școală de la Praga, ce se declarau urmași ai lui Marcion. Dintre cei mai cunoscuți, îi amintim pe Franz Kafka, Paul Adler, Max Brod și alții
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sau instituție nu poate oferi gnosisul, ci numai duhul și rîvna fiecărei persoane, mîntuirea fiind legată de relația personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Reforma protestantă, ce pune un preț atît de mare pe experiența spirituală personală, are rădăcini clare în gnosticism, chiar dacă ele sunt mai puțin recunoscute. Un important gîn-ditor gnostic cu influență în acea perioadă a fost filosoful mistic german Jacob Boehme, apoi cel francez Saint-Martin, urmat de Voltaire cu celebrul Candide, dar și cu nuvela intitulată Visul lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
relatată în celebra Fama Fraternitatis, întocmai cum nici inspiratorul Ordinului Templierilor, Sfîntul Bernard de Clairvaux, cleric cistercian, nu era departe de învățăturile gnostice, dacă ar fi să avem în vedere măcar superba sa interpretare a Cîntării Cîntărilor. Se pare că gnosticismul a avut o influență semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
psihologice, care a scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența lui Brahman în spiritul omenesc, pneuma
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan (hyletic) pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de Maică ce ocrotește și salvează lumea; gnosticismul preferă mitul faptelor. Hristos e mai curînd un arhetip, un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de Maică ce ocrotește și salvează lumea; gnosticismul preferă mitul faptelor. Hristos e mai curînd un arhetip, un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație acordată legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
legilor sau poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-o publicație germană editată de Jacob Taubes, Gnosis und politik, care poate ține, cred, locul unei definiții, chiar dacă mai lungă: "Cîndva credeam că gnosticismul era un fenomen bine
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-o publicație germană editată de Jacob Taubes, Gnosis und politik, care poate ține, cred, locul unei definiții, chiar dacă mai lungă: "Cîndva credeam că gnosticismul era un fenomen bine definit, ce aparținea istoriei religiilor din ultima parte a antichității. Desigur, eram pregătit să accept ideea diverselor prelungiri ale străvechiului termen gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fenomen bine definit, ce aparținea istoriei religiilor din ultima parte a antichității. Desigur, eram pregătit să accept ideea diverselor prelungiri ale străvechiului termen gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe care postmodernismul le oferă într-un mod aproape halucinant, cultivând diferența și prezervând diversitatea punctelor de vedere, chiar dacă acestea sunt conflictuale. Hassan observă augmentarea intervenței minții în cultură, dar și în natură, situație pe care a denumit-o "noul gnosticism". Constructivismul se remarcă și în multiplicarea ipotezelor euristice despre lume, care se depărtează de credința într-un adevăr unic sau în principii fixe care pretind că pot explica totul sau pot ghida cunoașterea către un viitor în care ele se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și a impurului realizată prin acest mariaj de neocolit între lumini și tenebre, ceea ce ne permite să accedem la puterea de a pătrunde într-o altă lume, a aceleia de după moarte. Surprinzător, poate, o asemenea doctrină e foarte înrudită cu gnosticismul. Cert este că cele două tendințe, atât de mult manifeste în diaspora iudaică, mistica și magia, „se reapropie și coexistă ca la început”. Ghetto-ul reflectă un fragment de mare interes în istoria evreilor. Cel mai adesea, el pare să se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cele din Mesopotamia și Egipt; el ar descoperi Sankara, tantrismul și pe Milarepa, Islamul, pe Gioacchino da Fiore sau pe Paracelsus, după ce ar fi meditat în ajun asupra lui Zarathustra, Gautama Buddha și a taoismului, asupra Misterelor elenistice, înfloririi creștinismului, gnosticismului, alchimiei sau mitologiei Graalului; el ar întâlni pe iluminiști și pe romanticii germani, pe Hegel, Max Miiller, Freud, Jung și Bonhoejfer, la puțin timp după ce ar fi descoperit pe Quetzalcoatl și Viracocha, cei doisprezece Alvări și Grigore Palamas, pe primii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
capitole, menționând lucrările apărute în 1977 și la începutul lui 1978. Bibliografiile sunt de lungimi inegale, căci am ținut să sporesc numărul informațiilor privind probleme mai puțin familiare nespecialiștilor (e. G. religiile protoistorice ale Chinei, ale celților, germanilor, tracilor; alchimia; apocaliptica, gnosticismul etc.). Pentru a nu spori prea mult dimensiunile cărții, am transferat în volumul următor secțiunile despre religiile din Tibet, Japonia, Asia Centrală și Septentrională. Ca urmare, a trebuit să împărțim volumul al treilea în două tomuri, fiecare având înjur de 350
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a revoluției din România" (Silviu Brucan, op. cit., p.228). Totuși, cel supranumit "Oracolul din Dămăroaia" continuă să fie sceptic asupra posibilității ca istoricii viitorului să elucideze misterul. Iată cum problema originii terorismului românesc ajunge să fie indecidabilă, precum originea religiei, gnosticismului sau șamanismului. În materie de teroriști, noi, românii, i-am depășit și pe americani, consideră Brucan. Referința sa precisă este la celebrul asasinat al președintelui Kennedy "în care toți indivizii suspecți au fost asasinați și toți martorii potențiali au murit
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
noua masonerie speculativă a unor practici druidice în ceremonial, în rituri, în sărbătorile echinocțiale și solstițiale, iată unul dintre elementele gândirii protoistorice a masoneriei. Chiar dacă forma modernă îmbracă vechile surse druidice, ale breslelor constructorilor de catedrale, îmbogățită de învățătura și gnosticismul rosicrucian, de aspirațiile cavalerismului, simțim azi reunirea tuturor elementelor cosmice și telurice ale trandafirului și crucii, ale vulturului și pelicanului, păsări care simbolizează cele două fețe ideatice cristice. Ca din senin o altă lume se deschise În calea ucenicului profet
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din scrierea alfabetică interferează cu o valoare numerică, iar lumea zeilor este determinantă printrun sistem numeric 57; și aceasta se extinde la un întreg panteon. Simbolismul numeral a fost promovat în timpurile mai recente de sistemul esoteric dualistic elen, de gnosticism și cel mistic esoteric din Kabbala 58. Pitagora fundamentează esența prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Divinitatea lui Pitagora 59 era monada sau Cel Singur, care este Tothul. El este mintea supremă distribuită în univers, cauza tuturor lucrurilor, inteligența și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să fie în care văd prescurtarea ideală a destinului valah ” (scrisoare către Arșavir Acterian, 1977). Dincolo, sau dincoace de Vede, și la Eminescu și la Cioran (mult mai discret la Eliade) se simte o rebeliune permanentă și tragică, pentru care gnosticismul ca erezie este emblematic. De fapt, Cioran împrumută de la Gnoză mai mult decît majoritatea temelor, mai mult decît tonalitatea. El trăiește în același spațiu de referință, structural sfîșiat, condamnat de conștiința lipsei, a separării, a zidirii, sentiment de care nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
cea mai mare pacoste dăruită de divinitate, liberul arbitru, condamnîndu-l însă la o soartă mediocră. Sentința din Poimandrès-ul ermetic e fără echivoc:„[Omul] s-a născut deasupra destinului astral, dar a devenit sclavul acestuia.”. Nu știu dacă Cioran a descoperit gnosticismul în textele lui Eminescu, cert e că și acesta considera lumea nefastă, iar distrugerea ei îi apărea ca un summum bonum; în plus, e singurul idol cultural care a scăpat de valul demolator din Schimbarea la față a României:
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
forțe vitale importante. Aversiunea față de corporealitate și reprimarea sexualității au o istorie lungă, pe care teologia manualelor o evită, ignorând rezultatele exegezei critice și a istoriei dogmelor. Acest fapt se reflectă în unele curente antice, mai ales în maniheism și gnosticism. Dar fusese enorm facilitată în Occident prin invenția la care deja am făcut referire unui păcat originar transmis prin actul sexual, concept care nu se află nici în relatările, despre paradisul terestru din Geneză, nici în scrierile apostolului Pavel și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
conținutului de idei pe care îl pune în mișcare: "...poetul nu prea credea în vreun fel de mistagogie. Posedând însușiri care ar fi putut face din el un gnostic, Eminescu n-a fost în cele din urmă unul dintre ei. Gnosticismul său (oarecum naiv) este unul profund sceptic, de unde rezervele și îndoielile sale cu privire la puterea spirituală a poeziei, mai ales în "veacul cel de fier". Structura sufletească i-a predeterminat destinul de poet și modul de a-l înțelege, nu ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]