478 matches
-
a fost președinte a avut inițiativa înființării cluburilor Rotary de la Piatra Neamț și Chișinău, Republica Moldova. Mason, fondator și maestru venerabil al Lojei „Al.I.CUZA”, Iași. Gr 32 Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Autor al unor texte masonice: „Manualul Masonului” (MLNR), „Gnoza lui Hermes Trismegistos”, în „Inorogul, Caiete masonice, MLNR”, Buc. 2001 Cetățean de Onoare”, orașul Boulder, Colorado, U.S.A. (1975). Decorat in 2002 de către Președintele României cu Ordinul Național Pentru Merit, in Grad de Cavaler Danish connection
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
află și azi chilia și mormântul său. Are o operă bogată și variată. Conține tratate filosofice, dogmatice, polemice, exegetice, morale, ascetice, omiletice și imnologie. În scrierile sale a înfruntat toate ramurile teologiei. Cea mai cunoscută operă a sa este Izvorul gnozei, care are trei părți: Capitula philosophica, un fel de propedeutică a credinței, apoi Liber de haeresibus, unele informații despre erezii, și Expositio fidei; a mai scris și: Contra Jacobitas, De duabus in Christo voluntatibus, trei discursuri împotriva iconoclaștilor; scrierile exegetice
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
incognoscibilă ce încorporează binele. Pentru a se elibera de lumea inferioară materială, este nevoie de gnostic, sau cunoaștere ezoterică spirituală disponibilă prin experiență directă sau cunoaștere (gnostic) a acestui incognoscibil Dumnezeu. Printre sectele gnosticismului, totuși, numai pneumatici sau spiritualii obțin gnoză, materialiștii, deși oameni, sunt condamnați. Iisus din Nazaret este identificat de unele secte gnostice ca o încorporare a Ființei Supreme ce s-a încarnat pentru a aduce cunoașterea pe pământ. În altele (de ex. Nazarinenii și Mandeenii) el este considerat
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
fond, ei refuzau să accepte creștinismul popular, evanghelic, încercând să identifice și să urmeze această presupusă doctrină secretă. Acest sistem este o cosmologie și o teologie în același timp, o supra-doctrină menită a unifica toate noțiunile cunoscute și a justifica gnoza. Ea este în fond un amestec de învățături recognoscibile în operele lui Platon, Philos și Plotin, conținând însă și elemente ortodox creștine. În esență, ei susțineau opoziția fundamentală între spirit și materie, precum și doctrina emanației. Dumnezeu creează „emanând” acest număr
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
sau persana medie, dedicată regelui Șapur I, ce tratează originea lumii și a omului, dar și sfârșitul acestora. Se pot decela din aceste scrieri elemente de origine iraniană și creștină, dar și hinduistă și budistă. Maniheismul se prezenta ca o gnoză, sprijinită pe o cosmologie foarte elaborată și bazată pe existența a două puteri antagonice, într-o perpetuă luptă: Dumnezeu sau Lumina și Materia sau Întunericul (care reprezintă și poftele neînfrânate). În continuarea unor episoade dramatice și a unor creații succesive
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
a Logosului divin, lucrând prin aceasta la fel de bine ca și prin lege și ca prin revelația directă din Evanghelie pentru a comunica oamenilor adevărul. Clement a petrecut mult timp cu definirea pentru creștini a conceptului filozofic păgân de Logos, principiul gnozei creștine adevărate, prin care singur principiu relația lui Dumnezeu cu lumea și cu revelația sa este menținută. În mod transcedental, el îl consideră pe Dumnezeu ca fiind Ființa care nu poate fi descrisă, care nu poate fi definită într-un
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
Deși el se exprimă, în general, nefavorabil cu privire la filozofia stoică, el respectă cu adevărat acel amestec de stoicism și platonism care caracterizează gândirea religioasă și etică a clasei educate din vremea lui. Acest lucru explică valorile fixate de Clement în "gnoză". Pentru a fi sigur, el atacă în mod constant conceptul de "gnoză" așa cum este el definit de gnostici. Credința este temelia întregii "gnoze", și amândouă vin de la Hristos. Pe când credința implică o cunoaștere cuprinzătoare a lucrurilor esențiale, cunoașterea îi permite
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
cu adevărat acel amestec de stoicism și platonism care caracterizează gândirea religioasă și etică a clasei educate din vremea lui. Acest lucru explică valorile fixate de Clement în "gnoză". Pentru a fi sigur, el atacă în mod constant conceptul de "gnoză" așa cum este el definit de gnostici. Credința este temelia întregii "gnoze", și amândouă vin de la Hristos. Pe când credința implică o cunoaștere cuprinzătoare a lucrurilor esențiale, cunoașterea îi permite credinciosului să înțeleagă adânc ceea ce crede; iar aceasta duce la credința perfectă
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
religioasă și etică a clasei educate din vremea lui. Acest lucru explică valorile fixate de Clement în "gnoză". Pentru a fi sigur, el atacă în mod constant conceptul de "gnoză" așa cum este el definit de gnostici. Credința este temelia întregii "gnoze", și amândouă vin de la Hristos. Pe când credința implică o cunoaștere cuprinzătoare a lucrurilor esențiale, cunoașterea îi permite credinciosului să înțeleagă adânc ceea ce crede; iar aceasta duce la credința perfectă, completă. Pentru a ajunge la o astfel de credință, "credința cunoașterii
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
următoarele pasaje din "Stromateis", care îi refuză în mod clar lui Hristos umanitatea deplin: În schimb, Hristosul lui Clement este un doctor supranatural; El nu este supus trupului omenesc plin de durere. Vindecarea pe care El o oferă este transmiterea "gnozei" mântuitoare, care conduce oamenii de la păgânism către credință și de la credință către cea mai înaltă stare de înțelepciune. Această filozofie a adevărului conține în ea însăși eliberarea de păcat și realizarea virtuților. Așa cum orice păcat își are originea în ignoranță
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
nu fac parte din filozofie sau nu sunt de cultură generală nu sunt altceva decât o „propedeutică” (pregătire) a filozofiei care, la rândul ei, este o propedeutică a credinței. Doar credința ne oferă adevărata cunoaștere, numită și „înțelepciune” (sophìa) și gnoză (înțeleasă ca o cunoaștere obținută cu ajutorul credinței, și nicidecum un privilegiu acordat de Dumnezeu doar unor inițiați, cum pretindeau gnosticii). Scrie Gilson: „După cum științele liberale sau enciclopedice, cum li se mai spune, slujesc filozofia care le e stăpână, filozofia la
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
spiritual negativ" (redactată final în 1982), "LIGURDA" (1975), "Sensul celor trei munți" (1976) și lucrarea sa de vârf, "Nunțile Necesare" (1980), apoi " În căutarea sensului vieții"- autobiografică. De asemenea compune mai multe volume de poezii: "Cântecul singurătății albastre", "Imnuri", "Poemele Gnozei", "Canon la crin". În 1969 e chemat de Patriarhul Justinian și lucrează aproape 8 ani ca arhitect titular al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor, unde activează din plin, restaurând integral Mănăstirile Pasărea (unde figurează pe placa votivă de la intrare) și Suzan
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
1976) "Nunțile Necesare" (1980), Solteris, Piatra Neamț " În căutarea sensului vieții", autobiografică, Solteris, Piatra Neamț "Cercetări în lumea nevăzută", Solteris, Piatra Neamț, 2001 "Imnul acatist la Rugul Aprins, cu o introducere de George Văsii", 2002 Volume de poezii: "Cântecul singurătății albastre", "Imnuri", "Poemele Gnozei", "Canon la crin", "Surghiunul miresei".
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
titlul unui eseu-pamflet pe care îl scrie, pînă a nu înfunda pușcăria sub o acuzație lipsită de temei real, bazată însă pe suspiciunea generalizată și pe semidoctismul torționarilor. Nu aflăm prea multe despre acest text, cum nici despre acela dedicat gnozei, dar tocmai în lipsa acestui text din corpul romanului constă marea victorie morală a naratorului oare reușește să ne sugereze printr-o suită de scene realist/simbolice, fără să eșueze în pamflet, substanța acestei perioade. Este vorba, printre altele, de ședința
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
loveau mai puțin conștiința cuiva decît o mare ședință, spiritul intra mai ușor în criză în astfel de înfruntări decît în fața pămîhtului căscat în care unul dintre noi trebuie să dispară" (240/II). Proiectată și scrisă în parte, lucrarea despre gnoză a lui Pétrini ar fi trebuit să demonstreze „caracterul unitar al conștiinței umane" "și necesitatea „reintegrării ei într-un univers în care spiritul este prezent în mod egal în tot ce există, într-un om ca și într-un cărăbuș
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
necesitatea „reintegrării ei într-un univers în care spiritul este prezent în mod egal în tot ce există, într-un om ca și într-un cărăbuș" (83/ 1). Pe de altă parte „abia azi ■— crede Petrini — e posibilă o nouă gnoză, Care ,ar putea deveni o nouă religie, ai căror preoți —■ și asta n-ar. avea nimic de-a face cu o nouă biserică — ar fi savanți" (444/1). Căci„ „Orice religie [...] își propune o mântuire., a omului. O nouă gnoză
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
gnoză, Care ,ar putea deveni o nouă religie, ai căror preoți —■ și asta n-ar. avea nimic de-a face cu o nouă biserică — ar fi savanți" (444/1). Căci„ „Orice religie [...] își propune o mântuire., a omului. O nouă gnoză, pornind de la descoperirile științifice, ar elibera omul de teama, de neliniștea cosmică, într-q lume în care Dumnezeul îmbătrînit nu-i- .mai poate alunga singurătatea înspăimîntătoare în fața unui univers de-- catran, care pare absurd." Și în continuare: „înțelegînd că- universul . sîntem
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
și orientarea intelectuală care se impune tuturor variantelor vieții contemplative; în ceea ce privește iubirea ea se naște aproape pretutindeni, unde Realitatea divină este simțită sau contemplata. Aceasta chemare la perceperea unității este exprimată într-un poem de Kuhi din Șiraz Cunoașterea reală, gnoza, nu implică în niciun fel o afirmare a mentalului în detrimentul atitudinii afective; organul sau interior fiind inima (Qalb), centrul secret și insesizabil al ființei, astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a reușit realizarea
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
Pecetea sfințeniei") în care dezvoltă terminologia sufita, așa cum e cunoscută până astăzi. Tirmidhi vorbește despre "Polul"(Qutb) ierarhiei sufite și despre walaya ("prietenia" divină, intimitatea spirituală cu Dumnezeu) al carei ciclu durează până la sfârșitul veacurilor. Autorul acorda o mare importanță gnozei.
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
cei mai proeminenți gânditori contemporani specializați în filosofia islamică și șiism. Este cunoscut pentru realizarea exegezei coranice "Tafsir al-Mizan". S-a născut în Tabriz, Azerbaijan, în nord-vestul Iranului.A studiat la Najaf sub îndrumarea unor maeștrii precum Mirza 'Ali Qadhi (gnoză), Mirza Muhammad Husain Na'ini, Shaykh Muhammad Husain Isfahani ("fiqh" și jurisprudență), Sayyid Abu'l-Qasim Khwansari (în matematică). De asemenea, a aprofundat textile clasice, precum "Șifa" a lui Avicenna, "Asfar" a lui Sadr al-Din Shirazi și "Tamhid al-qawa'id" a
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
și o sursă de inspirație pentru discipolii săi. În ultimii ani ai vieții a susținut adesea sesiuni de studii cu Henry Corbin și Sayyid Hossein Nasr, în timpul cărora au dezbătut texte clasice ale înțelepciunii divine și gnosticismului, precum și probleme de gnoză comparată (cum au fost denumite mai târziu de Nasr). În cazul fiecărei sesiuni, textele sacre ale marilor religii care conțin învățături mistice și gnostice, cum ar fi "Dao de Jing" , "Upanișadele" și "Evanghelia lui Ioan", iar , în general, au fost
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
propusă de Corbin este mai mult o corespondență de forme decât o istorie, o corespondență în care preeminența profetologiei determină sensul esoteric. Toate ideile sale sunt un amestec de neoplatonism, profetologie, cristologie docetistă, imamologie, iudaism, islam și creștinism gnostic. Așadar gnoza este mai mult decât un act de cunoaștere, este un act inițiatic destinat adeptului care trebuie să parcurgă anumite trepte pentru a depăși stadiul de neofit și a renaște din punct de vedere spiritual, trepte reprezentate de cunoașterea esoterică ( "ʻilm
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
revelatoare, așa cum însuși Hossein Ziai concluzionează : ,The only requirement is that an essence perceives itself” În articolul ,Hyle , Psyché et pneuma ou les trois types d’hommes ʼʼ François Favré , conturează o antropologie ternară care, potrivit teoriei sale este caracteristică gnozei universale, așa cum și Henry Corbin teoretizează. Astfel dimensiunile ontologice sunt: carnală (hylique), spirituală (psychique) și morală (pneumatique) fiecare dintre aceasta având corespondent în planul corpului (ğism). Așadar această triplă realitate, cum el însuși o denumește, s-ar regăsi, și la
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
Corbin relatează în ,Omul și îngerul săuʼʼ la începutul perioade safavide (secolul XVI) gândirea suhrawardiană s-a reflectat în lucrările unor maeștri spirituali ai Școlii din Ispahan, precum Mīr Damad și Molla Șadră. Totodată de remarcat este atât influența asupra gnozei de influență șiită duodecimană, în special la gânditori precum Ibn Abī Jomhūr sau Ḥaidar Ămolī, cât și apariția în spațiul irakian a ordinului Suhrawardiyya înființat de Shihăb al-Dīn al-Suhrawardī, născut la Bagdad și mort în 1168. Acest ordin s-ar
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
fenomenul de posedare a unei persoane de către o ființă supranaturală malefică (sau demon). Descrieri ale posesiunilor demonice includ adesea amintiri șterse sau personalități, convulsii, „crize” și leșin ca și cum persoana ar fi pe moarte. Alte descrieri includ accesul la cunoștințe ascunse (gnoza) și limbi străine (xenoglosia), schimbări drastice în intonația vocală și a structurii faciale, apariția bruscă de leziuni (zgârieturi, urme de mușcături etc.), și putere supraomenească. Spre deosebire de mediumi, subiectul nu are nici un control asupra entității care îl posedă și astfel va
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]