20,979 matches
-
avea vreo relevanță. Nu i s-a mai întâmplat așa ceva, dar nu e alarmat, nici măcar surprins, pentru că mișcarea e foarte lină, îi provoacă o senzație plăcută în membre și își simte spatele și picioarele neobișnuit de puternice. Stă lângă pat, gol - întotdeauna doarme gol - rămâne acolo cât e de mare, aude respirația regulată a soției lui și simte pe piele aerul rece din dormitor. Și asta e o senzație plăcută. Ceasul de la capul patului arată 3.40. Habar n-are de ce
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
a făcut-o la Mărțișor lui Arghezi. "Eu și Arghezi, i-ar fi spus Blaga intermediarului, sîntem doi poli ai poeziei românești dintre cele două războaie. Reprezentăm fiecare lumea noastră proprie, avem matrici stilistice diferite. între noi există un mare gol. Aștept să vină un nou poet care să umple acest gol și care să reprezinte o linie mediană între noi". Propoziții verosimile. Animozitățile însă nu întîrzie a se manifesta, în pofida firitiselilor mutuale. Nu fără temei, Ovidiu Papadima e de părere
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
ar fi spus Blaga intermediarului, sîntem doi poli ai poeziei românești dintre cele două războaie. Reprezentăm fiecare lumea noastră proprie, avem matrici stilistice diferite. între noi există un mare gol. Aștept să vină un nou poet care să umple acest gol și care să reprezinte o linie mediană între noi". Propoziții verosimile. Animozitățile însă nu întîrzie a se manifesta, în pofida firitiselilor mutuale. Nu fără temei, Ovidiu Papadima e de părere că un măr al discordiei l-a putut reprezenta atracția comună
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
tautologic". Năzuința sa merge exclusiv către "înclinația teoretică" ce "depășește sensibilitatea literară" (atenție: nu consună cu ea, n-o înglobează, ci "o depășește"), "înclinație" pe care a încercat a o sluji nu fără simțămîntul dezolant de-a lucra într-un "gol" lipsit de orice suport, repere, înțelegere, în înapoiatul mediu autohton: "Lucrînd în această direcție, încerc (sau poate mă iluzionez) eliminarea, măcar în parte, a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
a încercat a o sluji nu fără simțămîntul dezolant de-a lucra într-un "gol" lipsit de orice suport, repere, înțelegere, în înapoiatul mediu autohton: "Lucrînd în această direcție, încerc (sau poate mă iluzionez) eliminarea, măcar în parte, a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă nu definitiv, în cultura română. în ea domină, și de departe, poezia, imaginea, intuiția, gustul, nu reflexia
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
m-am molipsit de la personajul meu, m-am prins în jocul său, i-am preluat metoda, am produs ficțiune în felul său și în locul său, am avut vedenii ca și el, am trăit istorii fantasmagorice ca și el, am umplut golurile lumii lui, am devenit o prelungire a sa. încât e firesc să mă întreb, iarăși, nedumerit: cine este autorul? Cine este acest autor care a intenționat să scrie povestea unui cuplu de îndrăgostiți ce au o legătură secretă și neortodoxă
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prelinsa în vorbe adun se clatină timpul tremura drumul... flacăra dorului în privire țin un strop din pădurea de brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îndrumări precise. Copil aproape, când am dat peste seria de articole ale lui Emile Faguet din Revue bleue (Renan, Balzac, Taine, Maupassant etc., ce aveau să formeze mai târziu materia celor cinci volume de Propos littéraires), am simțit vertigiul unui gol luminat de o bruscă ploaie siderală. Violența impresiei a fost atât de puternică încât mi-a anulat toate facultățile începânde ale spiritului critic" (din Memorii, I, cap. X). Ceea ce l-a cucerit pe tânărul critic aflat în primele faze ale
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
respectiva acțiune. În momentul în care iau decizii, oamenii au motivații personale care adesea rămîn necunoscute celor din jur. Or, în momentul în care cineva vede efectele unei acțiuni fără să îi cunoască motivațiile profunde, are toate șansele să umple golurile de informatie cu rodul imaginației proprii și să ajungă la concluzii fără nici o legătură cu realitatea. Cinci nori colorați pe cerul de răsărit este, în fond, un român al fragilității relațiilor umane, dar și al impasului comunicării. Limbajul poate trasă
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sunt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prelinsa în vorbe adun se clatină timpul tremura drumul... flacăra dorului în privire țin un strop din pădurea de brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
diavolul pune înainte nu un lucru vădit rău, ci un lucru care pare bun și adevărat, căci răul nu poate cuceri prin el însuși. Privitor la aceasta, Părintele Stăniloae prezintă acel fruct ca fiind amestecat, pentru că răul nu se arată gol de sine, după natura sa. Altfel, răutatea ar fi ineficace dacă nu s-ar colora în nici un bine prin care să atragă spre poftirea ei pe cel amăgit. Deci firea răului este amestecată, având în adânc pierzania, ca pe un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul comis, i se mai dă o altă șansă: Cine ți-a spus că ești gol? (v. 11), adică de unde știi acest lucru. Această întrebare pe care Dumnezeu o adresează lui Adam este de fapt o invitație la mărturisirea păcatului săvârșit, la o veritabilă întoarcere spre El. Dumnezeu l-a căutat pe Adam, care s-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că noi am fi rezistat tentației. Vedem în jur atâtea suferințe de pe urma păcatului, cunoaștem din experiență amărăciunea și golul din suflet pe care urmează păcatului, și totuși îl săvârșim. Sfântul Grigorie Palama subliniază faptul că, mulți îl învinuiesc pe Adam fiindcă lăsându-se cu ușurință înduplecat de sfătuitorul cel rău a călcat porunca dumnezeiască și prin această călcare ne-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care s-au împotrivit rânduielii divine. Femeile avortoare preschimbă satele și orașele în mormane, fac să dispară neamurile, căci se cunoaște că și Roma și-a pierdut puterea, strălucirea și stăpânirea ei uriașă, pe urma descreșterii numărului nașterilor
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]