607 matches
-
Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru Moruzi voievod, a urmat extinderea rețelei de distribuire a apei în Iași. Atunci se dă în folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată bucuria și durerea devenirii și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Galeria Vector, în cadrul unei expoziții - au putut observa că cei ce își fac cruce provin din diverse clase sociale, au diverse pregătiri, sunt de vârste foarte variate. În câte locații ai filmat? În fața Mitropoliei, în fața Bisericii Trei Ierarhi, în fața Bisericii Golia și nu numai. Am parcurs chiar o parte din traseele tramvaielor ieșene și am filmat oamenii făcându-și cruce. Probabil că mulți au observat că oamenii își fac cruce când trec prin fața unei biserici, deși sunt în tramvai. Uneori, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nu pare să fi influențat alegerea actualei soluții, conform părerii mai multor specialiști. Este adevărat că, de exemplu, nici Mitropolia din Iași, datând din prima jumătate a sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar și gigantismului nespecific tradiției românești, nu este în avantajul Catedralei. În ce privește latura financiară a problemei, să spunem că nici catedralele ortodoxe din Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu etc. nu au costat puțin. La mijlocul sec. al XVII-lea, Trei Ierarhii sau Golia au înghițit sume deloc neglijabile. Dar ctitorii erau oameni bogați. Așadar, finanțatorii actualei Catedrale trebuie să fie și mai bogați! Este vorba, după cele vehiculate în presă, de eforturi concertate, încât cetățeanul este îndreptățit să știe dacă și cât contribuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu pare să fi influențat alegerea actualei soluții, conform părerii mai multor specialiști. Este adevărat că, de exemplu, nici Mitropolia din Iași, datând din prima jumătate a sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar și gigantismului nespecific tradiției românești, nu este în avantajul Catedralei. În ce privește latura financiară a problemei, să spunem că nici catedralele ortodoxe din Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu etc. nu au costat puțin. La mijlocul sec. al XVII-lea, Trei Ierarhii sau Golia au înghițit sume deloc neglijabile. Dar ctitorii erau oameni bogați. Așadar, finanțatorii actualei Catedrale trebuie să fie și mai bogați! Este vorba, după cele vehiculate în presă, de eforturi concertate, încât cetățeanul este îndreptățit să știe dacă și cât contribuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
termenul a fost preluat de la populația de baștină. Însă altceva aș fi vrut să vorbesc, după dezghețul de pe la 1970, cu un basarabean, și Încă istoric. De data aceasta se părea că momentul se prezenta prielnic. Ne aflam În curtea mănăstirii Golia, Într-o zi de Început de mai, liliacul era În floare, pământul se acoperise de un verde crud, iar cerul albastru completa frumusețea primăverii. - Uite, zice Gonța, când te gândești că aproape de noi Petru cel Mare l-a ridicat În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de Carpați - nu se știe. Ba se știe - că nu au existat. Trecuse o bună bucată de vreme de când Alexandru vorbea, iar eu notam. Soarele scăpătase după dealul Galata, și crucile de pe biserică ardeau În mii de sclipiri. Din turnul Goliei se scurgeau ultimii vizitatori, cu aparatele de fotografiat atârnate În felurite chipuri. Pe retina turiștilor se vor păstra Încă multă vreme medalioane cu priveliștea orașului. Când ne-am ridicat nu promiteam să ne revedem, nici să ne scriem. Aveam de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit vorba de nefericitul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă rog frumos? --Aceea care spune că unii umblă cu capul în nori. --Oi fi umblând eu cu scăfârlia prin nouri, dar judecă și tu... --Tot în dodii vorbești, amice. Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să fie părintelui Macarie drepte ocine și moșii și să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu. --Ei? --Că biserica Armenească și mănăstirea Golia aveau “chervăsărie” proprie. --Mă, frate-miu. Multe minuni mănăstirești am întâlnit noi în drumurile făcute prin timp și răstimp, dar ca o mănăstire să aibă “chervasara” proprie nu-mi amintesc să fi pomenit. --Dacă mă lingușești crezi că nu-ți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ea știa adevărul și cum-necum îl dezvăluia?” Atunci răscolea tot <săborul> cum ar spune vreun egumen”. “N-ar fi primul și nici ultimul caz. S-a întâmplat și la case mai mari. Nu mai departe acel Isaia Vicol Dioclias, de la Golia, care l-a nefericit peee”... “Pe cine?” “Pe humuleșteanul nostru drag”... Zâna simțea că mă lupt cu nenumărate gânduri, dar pășea în tăcere. --De ce nu te-au lăsat să mi te arăți până acum? - am întrebat-o pe neașteptate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
puternic și-l abătea pe Oliver de la menirea lui. La rândul său, Bikinski, după ce dezbătuse Îndelung la Corso cu masterandul și cei aflați la masă noile idei, Încercă să propovăduiască Învățătura sa despre adevărul ultim și adevărul prim la mănăstirea Golia. Nu avu Însă nici el prea mult succes. Starețul Pafnutie, arătându-i crucea, spuse: „Aceasta-i singura cale ce duce spre lumina lui Hristos... Învățătura ta te face să orbecăiești ca o cârtiță prin bezna răspândită În lume de Îngerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un târg al lor. O dovadă în plus ar fi și faptul că ulițele Sârbească, Rusească sau Ungurească au rămas doar ulițe... După ce mi-am spus eu această părere, bătrânul mă întreabă pe neașteptate: Tu știai că armenimea și biserica Golia au chervăsăriile lor? Asta o cam știam eu, dar nu prea sunt lămurit ce este aceea o chervăsărie. Nu este altceva decât o vamă ca toate vămile. Trebuie să știi însă că prima și cea mai mare și însemnată este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mi-a venit în minte o afacere cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe Duca voievod. Afacere care nu se termină așa ușor. Întâi, la 15 iulie 1669 (7177), egumenul și soborul de la Mănăstirea Golia scriu: „Ieromonah egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns la mănăstirea Golia. După aceea „Macarie egumenul și cu tot soborul... (spun că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la aceeași judecată de care mi-am amintit și eu. La „Carte de judecată” dată de Divan, în care se spune: „S-au giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Iași cu svințiia sa părintele Nicodim egumenul mănăstirii Golia, cari au ieșit vechil (apărător) din partea egumenului de la mănăstire Bărboiu pentru un loc de casă de pe Ulița Podului Vechiu, ce-l stăpînesc armenii”. Am povestit și călugărului gândurile ce mă frământă, iar el îmi atrage atenția asupra faptului că egumenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spusa domniei mele. Scris la Brăteni, în anul 7112 (1603), septembrie 10. Domnul a spus.” Încă eram cu gândul la cele poruncite de vodă, când vocea călugărului mă zorește: „Vezi, fiule, că te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a ghicit gândul și m-a readus la realitate: „Ia seama, fiule, că tot venitul ista nu-i lucru puțin. El cuprinde venitul de la satele, moșiile, viile, prisăcile, morile, heleșteele și cine mai știe câte altele care erau ale mănăstirii Golia. Și asta nu-i puțin deloc.” Ce puteam să mai spun eu în fața acestui adevăr? Am luat aminte și am tăcut... „Să nu crezi că ai scăpat de călugării greci. Nuuu! Ei chiar vin la vodă cu mare jeluire. Mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu grabă: „Spune-mi, te rog: ai găsit ceva deosebit în acest act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești ale unui biet călugăr.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu pricina, părinte: „Iar rugătorii noștri, călugării de la...Agapia, așa s-au răspuns...că în adevăr le-a dat Vasilie voievod acel vad de moară...și și-au făcut moară cu multă cheltuială...” cum au terminat-o, însă, cei de la Golia „au trimis și au rupt moara și au stricat-o...au luat pietrele...și le-au trimis la moara lor...și au rămas ei fără moară... Deci, călugării noștri golăieni, au rămas (pierdut n.n) înaintea noastră și din toată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ei fără moară... Deci, călugării noștri golăieni, au rămas (pierdut n.n) înaintea noastră și din toată legea țării... Și altul să nu se amestece.” „Bine că vodă a făcut dreptate.” a vorbit bătrânul, vădit nemulțumit de fapta călugărilor de la Golia. Nu mai spun nimic. Îl las pe bătrân să-și rumege necazul. Eu citesc cu interes hrisovul lui Gheorghe Ștefan voievod, din 12 martie 1657 (7165), prin care dă lui Ștefan Boul, mare vornic de Țara de Jos, „Podul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ispisocul din 13 octombrie 1668 (7177).” Nu am încotro și încep să buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]