5,366 matches
-
iei notițe?” Eu am pățit-o la facultate. Cel care are curiozitatea să asculte conversația între doi copii poate avea surprize. Sunt tratate „academic” probleme spinoase chiar pentru „oameni maturi” Dese ori cu soluții pe cât de simple pe atât de gospodărești. Dar cine ia în seamă sporovăielile unor copii? Nu zic chiar că ar putea candida la președinția țării un copil. Nu at fi o utopie. Regele Mihai a domnit, și nu rău, cu mult înainte de majorat. Cine poate avea însă
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
cu gingășie în brațe și o sărută ușor parcă să nu trezească mica vietate din burtica mamei... În noaptea următoare același coșmar îl teroriză. Obsedat de misteriosul vis se trezi dis-de-dimineață și-și făcu de lucru prin curte cu treburile gospodărești. Când apărură primele raze de soare, deja își terminase activitatea și pătrunse în casă. Soția îi simți prezența și se ridică somnoroasă în șezut: - Unde pleci așa de noapte, dragul meu? - Nu plec, ci mă întorc! Vreau să te scutesc
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
n-ai să crapi de foame o jumătate de oră, continuă mama pe un ton cam răstit, storcând obosită un cearceaf. Trebuia să o înțeleg și eu că era obosită, nu se odihnise deloc de dimineață. După ce terminase cu treburile gospodărești de prin curte, datul de mâncare la vaci, la păsări sau porc, se apucase să spele o grămadă de rufe adunate din timpul săptămânii. Cu mânecile capotului de casă suflecate până peste coate, stătuse aplecată peste albie și frecase de
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
o frumoasă inițiativa cetățeneasca, în urma indicațiilor prețioase primite, evident, de la centru. Ei au propus și au fost aprobați în unanimitate, că în spațiile libere dintre blocuri, în loc să fie plantate tot felul de flori decorative, dar inutile din punct de vedere gospodăresc, să fie însămânțate sau răsădite legume comestibile spre folosul locatarilor. Și pentru a păstra și un aspect frumos plus o viitoare perspectivă, să se sădească la intervale egale, câte un copăcel, legat de un păr care să-i asigure stabilitatea
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
produse în Colinele Vâlcelelor. Odată cu trecerea zilelor cetățenii se obișnuiră cu zgomotul infernal al utilajelor și aflară cu bucurie că o parte dintre ei vor fi angajați pe un salariu frumușel. Femeile și bătrânii își văzură în continuare de treburile gospodărești și de muncile agricole. În cele din urmă sătenii își dădură seama că într-adevăr sosise și pentru ei clipa mult așteptată prin care statul se implică în interesele lor. Peste câteva zile utilaje moderne invadează ulițele satului. Pământul este
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
acesta tresări: - Micuțul a mișcat! - E obraznic și zburdalnic! Mereu mă lovește cu piciorușele. - În timpul zilei te ostenești prea tare și probabil nu-i place! Am să vorbesc cu un copil de-al lui Mandache să te ajute în treburile gospodărești. Și așa îi trebuie fân la iarnă pentru animale. Așa că îl vom recompensa cumva, că doar n-o să rămânem datori. Și așa pălăvrăgiră vrute și nevrute vreun ceas, cu lumina lămpii stinsă, deoarece prin perdelele de la geamuri răzbătea până la ei lumina lunii
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... Și totodată vrednicului propovăduitor și mărturisitor, pe care ținem să-l felicităm pentru această vrednică, neobosită, neîntreruptă și binecuvântată lucrare pastoral - misionară, cultural - spirituală și administrativ - gospodărească, și care în anul 2014 a împlinit patruzeci de ani de preoție jertfelnică și pilduitoare, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
care le are în mod firesc, calm și cu înțelepțiune. Își sprijină necondiționat soțul, este o mamă și bunică deosebit de atentă cu copiii și nepoții ei. A muncit alături de soț cot la cot la muncile câmpului și acasă la treburile gospodărești, iar cea mai împlinită se simte atunci când toată familia se adună laolaltă. Firea sa tandră și caldă îmbogățește atmosfera familială. Ea este foarte rațională, responsabilă și fidelă, făcând mult bine celor din jur. Copiii readuc speranța Iancaidul, satul unde locuiește
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
de mama sa, Luigia, torcătoare de meserie. Familia Verdi a avut doi copii: un băiat, Giuseppe (viitorul compozitor) și o fată Giuseppa, care era cu trei ani mai mică decât fratele ei. Băiatul a fost de ajutor mamei la treburile gospodărești și la îngrijirea surorii sale. Numele său la primăria din Busseto (comuna cea mai apropiată de cătunul Roncole) a fost înregistrat în limba franceză: Joseph-Fortunin-Francois Verdi, deoarece pe atunci ținutul Parma făcea parte din Imperiul lui Napoleon I. La vârsta
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
munci de când eram mici. Să ne obișnuim și să știm să folosim acele unelte folosite de atâta vreme: sapa, cazmaua, lopata, toporul, chiar târnăcopul. Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat la unele treburi gospodărești în cadrul întreprinderii unde eram salariat. Trebuia făcută o lucrare cu târnăcopul. Eram vreo treizeci de inși și...un târnăcop. Majoritatea erau mult mai tineri și mai robuști decât mine. Toți se îndemnau râzând să pună mâna pe târnăcop. Unii spuneau
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
hotelierul nu era singurul localnic care susținea că abatele Saunière fusese Ali-Baba timpurilor moderne și contemporane din districtul Aude, sectorul Rennes-le-Château, cum intri din dreapta, imediat pe stânga. Prin zonă Își mai făcea veacul un martor al Întâmplărilor declanșate de zelul gospodăresc al preotului, și anume clopotarul bisericii vârâte atunci În reparație capitală. Dar ce spun eu martor? Trăgătorul de funii pretindea că avusese un rol covârșitor În minunata aventură a tezaurului, respectiv că el descoperise și ascunzătoarea, și conținutul ei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Gândul că va trebui să meargă la cimitir ca să dezgroape cadavrul bătrânului nu o încânta absolut de loc. Era însă conștientă că dacă vor să stăpânească vâlva atunci le trebuia toiagul. Femeia se ocupă mai departe în liniște de treburile gospodărești. Mă duc la cimitir, îi spusese el Ilenei, vreau să găsesc mormântul pe lumină ca să nu să orbecăim la noapte, căutându-l cu lanternele. Nu lipsise mult de acasă, orășelul nu era mare și drumul până la cimitir și înapoi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a) așezări deschise și b) așezări întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
superioară a unei case, lemnul care constituia acoperișul. Este unul dintre cuvintele moștenite în limba română din fondul preroman, dacic, întâlnit astăzi în nume de râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e instalată stâna și dependințele ei (strunga, celariul, terenurile, bordeiele). Termenul „stână” este folosit de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
durata de 7 ani (4 clase primare și 3 clase complementare sau supraprimare). În cele 3 clase complementare, programa școlară prevedea, în funcție de specificul localității, profilul agricol, industrial sau comercial. Pentru fete erau prevăzute în program cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. De asemenea, legea prevedea alfabetizarea celor care, la vârsta școlarității, au rămasă în afara școlii. Numărul celor care au făcut școala „la adulți” a crescut de 4 ori în perioada 1920-1939, completând numărul știutorilor de carte, care au putut ocupa unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza atunci când era nevoie ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie, o căsătorie, o nuntă. Beneficiarii clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă în Parlament o lege prin care preoții să fie plătiți de la buget, despovărând comunele de această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
depășească 500 m2. Ziua de muncă era de 10 ore pe zi, cel puțin. Organul de conducere al CAP-ului era Adunarea Generală care desemna un Consiliu de Conducere. Funcționau și două comisii: comisia de revizie, care făcea verificarea activității gospodărești și gestiunea financiară și comisia de judecat care analiza plângerile făcute împotriva hotărârilor de Consiliul de Conducere, prin care se aplicau sancțiuni disciplinare. În anul 1980, CAP Lunca - Filipeni se unifică cu CAP Mărăști, formând unul singur sub denumirea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mic. O virilitate flegmatică și un calm visător - iată stările, viu contrastante cu pragmatismul ei, În care Își găsea refugiu Clara. Putea să se dedice celor mai banale Îndeletniciri (deși era suficient de inteligentă ca să nu se tâmpească prin „arte gospodărești“ ca broderia sau tricotatul), dar la scurt timp după aceea lua În mână o carte și-și lăsa imaginația să zboare, ca un nor neformat, suflat de vânt. Calitatea cea mai puternică a personalității ei era aerul radios pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... Și totodată vrednicului propovăduitor și mărturisitor, pe care ținem să-l felicităm pentru această vrednică, neobosită, neîntreruptă și binecuvântată lucrare pastoral - misionară, cultural - spirituală și administrativ - gospodărească, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea tinerețea spirituală cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe devotatul și iubitul Său fiu
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
adînc într-însul, Nastă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit Și să-și vadă la picioare Acest dar neprețuit .* Copilăria și-a petrecut-o în satul natal ,într-o vale închisă de dealuri împădurite, în locuința părintească modestă , dar încăpătoare și gospodărească, care nu era lipsită de o anume eleganță rustică. Căsuța de la Ipotești, avea o arhitectură pur românească cu un pridvor care îpărțea umbra și lumina pe din două creându-i lui Eminescu când era copil, un spațiu mental, * încât codrul
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
din același areal. La insulari s-au observat și influențe accidentale, de la Viena în special primite în urmă intensificării comerțului pe Dunăre . Ele s-au materializat prin europenizarea mai grabnica a costumului tradițional și prin utilizarea unor obiecte de uz gospodăresc de proveniență vieneza mai ales instalații de iluminat, sfeșnice, porțelanuri etc. Femeile purtau rochii brodate cu fir de aur, se fardau și își vopseau unghiile cu roșu iar unele dintre acestea au renunțat chiar la portul feregelei sau a baticului
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
50 grădinița funcționa în locațiile Bunescu și Anastase cu program prelungit, copiii luând masa de prânz și desertul în cantina grădiniței, având program obligatoriu de somn după amiază, pentru ca mamele copiilor să aibă grijă de lucrările câmpului și de cele gospodărești. Cotă parte din alimentele de bază erau livrate de părinții preșcolarilor (cartofi, legume fructe, produse lactate, din carne,etc.). În anul apariției monografie de față (2005), principala grădiniță din Rucăr nu dispune de un local propriu-zis, perspectivele imediate nefiind optimiste
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361104_a_362433]