1,645 matches
-
sunt fruntaș la locul meu de muncă? Sau nu-ți mai place cum gătesc și cauți motive pentru o strâmbă? Adică ce, dacă tu poți să fii soția mea și încă una model, eu de ce n-aș putea să fiu gospodina ta și încă una model? Sau mă consideri și tu un fel de... parazit? Fac alergie ori de câte ori aud cuvântul ăsta. Parazit social. DOAMNA CUCU: Cuculeț, nu mai suferi dragule, că la urma urmei sunt și paraziți absolut necesari și de
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
rime noi la refrenele din sezonul iarnă-primăvară 2012, reluate la unison în plină arșită. Cca 60 de grade diferență. E clar! Suntem masochiști. Mass media lucrează tare la capitolele Zvonuri și Manipulare. În funcție de grupurile de interese. Zap! Brusc apar trei gospodine, care au stat concomitent sub apartamentul lui Antonescu. Și, mamă, ce făcea și dregea! Zap! Domnișoara procuror se jeluie că președintelui i s-a furat Justiția. Aia legată la ochi. CXorect. Dacă ar fi fost dezlegată, fugea de rupea pământul
TABLETA DE WEEKEND (8): ASTĂ SEARĂ MAREA FINALĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355953_a_357282]
-
și încercând să-i descopăr formele de acum 20 de ani! Are un apartament aranjat cu gust, o bibliotecă elegantă în care observ numai cărți de colecție. Curățenie și ordine, impecabile. Îmi zic că unguroaicele sunt niște femei foarte bune gospodine și nu numai. Îmi vine să râd, când mă gândesc la un banc. ''Cică, dacă vrei o femeie bună la pat, dar și gospodină e bine să te însori cu o unguroaică. Dar dacă vrei una credincioasă e bine să
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
cărți de colecție. Curățenie și ordine, impecabile. Îmi zic că unguroaicele sunt niște femei foarte bune gospodine și nu numai. Îmi vine să râd, când mă gândesc la un banc. ''Cică, dacă vrei o femeie bună la pat, dar și gospodină e bine să te însori cu o unguroaică. Dar dacă vrei una credincioasă e bine să-ți iei de nevastă o moldoveancă. Face moldoveanca niște pomeniri!'' Îi spun și ei de ce zâmbeam. Râdem împreună, cu subînțeles. E blondă originală, numai
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
de rușinea nisipului gol de pe maluri. Măduva spinării mă furnica de atâta sare s-au mai degrabă de meduzele cu ochelari de soare ce mă încolăciseră sufocând respirația poemului scris pe plaja goală într-o dimineață alungând cu frigul ei gospodinele la piață. Iubitele mele se bronzează de-atunci la aragazul ce coace plăcinta cu nuci pentru întoarcerea mea venind de departe. Eu am rămas de mult înveșnicit în carte. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Privind prin ochelarii imaginației / Al Florin
PRIVIND PRIN OCHELARII IMAGINAŢIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356873_a_358202]
-
să fie răutăcioasă, așa că asculta destinsă poveștile de amor, care țineau cîte o lună, două, și apoi explodau scandalurile acelea mici, șoptite, cu miros de sarmale și gust de salată de beof, pentru că damele erau mai întîi și mai întîi gospodine și abia apoi putea fi luată în vizor și disponibilitatea lor de femei moderne, care părăsesc bucătăria și se transformă ca broasca rîioasă în zîne fermecătoare ... Ba chiar așa este povestea asta, pentru că în celelalte povești și basme broscoiul rîios
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
din urzeala atâtor trăsături, iar uneori, pe fețele unor copii, puteam desluși conturul omului în devenire, viitorii oameni harnici, ori comozi, sau întreprinzători, viitoarele profesii - doctor veterinar, învățătoare, agronom, ori întrezăream etapele din viața lor de maximă înflorire, pe buna gospodină, pe mama devotată. ori bunica cu vocație. Mi-l amintesc pe Bodo, la catalog era Marin Bogdan din clasa a X-a D la unul din liceele bucureștene, absentând ca să-și asculte chemarea de a deveni solist de muzică ușoară
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
El își iubea nevasta, așa cum era ea. Și avea nevastă frumoasă, nimic de zis. Era cuminte și vrednică. „Ce‑am eu cu ea, dacă asta ne e soarta? Femeie care să mă îndrăgească mai mult și să fie mai bună gospodină, nu găsesc eu”, bombănea el înciudat și se apuca de făcut ceva treabă, numai ca să uite. Când i‑a spus femeia că a lăsat‑o grea, Vasile s‑a îmbătat criță pentru prima oară în viața lui. Era cel mai
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
se regăsesc pe case, pe ouă și pe costume. La nivel național se cunosc stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul sau se fac două găuri la ambele capete și se suflă, sunt spălate (degresate), uscate, se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Ioan care s-a ocupat în mod deosebit de înființarea acestui muzeu și a acestor festivaluri. La ediția 2012 au avut în premieră cel mai mare coș de Paști de 2,5 metri lungime și 1,5 metri lățime în care gospodinele din sat și-au expus coșărcile cu mâncăruri pascale: pască, miel făcut din aluat de cozonac, babă (cozonac mic, umplut cu nucă sau cu mac), ouă roșii, ouă încondeiate, cârnați, mușchi afumat, o sticlă de vin. Acest coș este sfințit
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
noastre. Cu capul în nisip. Ultimă oră ! Aseară am fost in excursia tematica Piața Univesității - Bd. Magheru - Piața Română - Piața Victoriei - Modrogan (Sediul PDL) și retur. Felicitări organizatorilor! La întoarcere în PUB, pe inserat, am fost interpelat vehement de o gospodina. Am înțeles că am furat ceva și nu am ce căuta acolo! O altă persoană mi-a șuiera la ureche: „Ești condamnat !" Culmea, nu am rămas șocat! Am mai trăit scene din astea. N-am știut, pana aseară, că trebuie
TABLETA DE WEEKEND (14): PILULA DE UICHENDU ACESTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355132_a_356461]
-
Culmea, nu am rămas șocat! Am mai trăit scene din astea. N-am știut, pana aseară, că trebuie să ceri voie pentru a veni în Piață Universității!?! Oameni vigilenți veghează!?! Mai întâi omul cu acel copil în brațe, acum vânjoasa gospodina... Aștept, cu interes, următoarele zile! Forwardați știrea colegilor ca să fie avertizați asupra a ceea ce li se poate întâmpla! Toate bune, - http://blogulluigabu.blogspot.ro/ VIZITAȚI Sergiu GĂBUREAC sâmbătă, 18 august 2012 Piața Universității, București Referință Bibliografica: Sergiu GĂBUREAC - TABLETĂ DE
TABLETA DE WEEKEND (14): PILULA DE UICHENDU ACESTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355132_a_356461]
-
să vină. Se mai spune în popor că femeile, care nu țineau ziua de Ignat, erau pedepsite de o ființă lacomă și rea, numită Inătoarea, în zona Teleormanului. Această reprezentare mitică a Panteonului românesc susține existența unei femei, care pedepsește gospodinele surprinse la tors, țesut, cusut sau la o altă activitate, care nu intra în procesul de pregătire a sacrificiului porcului, în ziua de 20 decembrie. Hidoasa apariție reprezenta femininul de la Ignat. Un semn al împotrivirii, dar și al pedepsei divine
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
DE TOAMNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 498 din 12 mai 2012 Toate Articolele Autorului PREGĂTIRI DE TOAMNĂ Vântul trage cu arcușul prin plopi, Frunzele unduind a toamnei simfonie, Norii negri veșnici ciclopi, Se pregătesc de pluviale sindrofii. Gospodine încearcă să ducă piața acasă, Pregătind pentru iarnă eterne borcane, Să aibă familia de toate pe masă, Orice geruri să vină, să nu avem frisoane. Referință Bibliografică: Pregătiri de toamnă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 498, Anul
PREGĂTIRI DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356230_a_357559]
-
unei bănci, fie de o cofetărie, fie de un „second hand”. Totuși, ceva a scăpat de sub incidența schimbării. Pe strada Moților, la numărul 15, mai ființează un mic bar care și-a păstrat, oarecum, profilul. Pe vremuri, purta numele de „Gospodina” și era frecventat de activiștii Raionului de partid, aflat vizavi. Printre produsele care îmi făceau cu ochiul din galantar, se numărau două feluri de prăjituri: cu mere și cu nucă. Pentru mine, acest amănunt era nesemnificativ. Rar, când primeam câte
„O PRĂJITURĂ CU UN LEU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368918_a_370247]
-
Printre produsele care îmi făceau cu ochiul din galantar, se numărau două feluri de prăjituri: cu mere și cu nucă. Pentru mine, acest amănunt era nesemnificativ. Rar, când primeam câte o bancnotă mototolită, de la tata, alergam într-un suflet la „Gospodina” și, cu nasul lipit de tejghea, îi ceream vânzătoarei: „Tanti, vă rog să-mi dați o prăjitură cu un leu!” Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „O PRĂJITURĂ CU UN LEU” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V
„O PRĂJITURĂ CU UN LEU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368918_a_370247]
-
Confecționarea lor a rămas o taină... De sus de la etaj, de unde venea miros de slănină, auzim: „Dar la mine nu veniți?” Am înhățat urgent câte-o traistă pe care am agățat-o de gât și ne-am cocoțat la „casa” gospodinei. În dimineața aceea, ca prin minune, se întârzia scoaterea la atelier. Așa încât se răspândise o atmosferă caldă, bună de intimitate”.(Dr. Galina Răduleanu, op. cit. p. 337-338) Uimitor este faptul că peste atmosfera încremenită a zidurilor și a celulelor înghețate, limbile
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
școală trecea prin parc pe lângă păduricea amintită, am dus multe tăvi cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit toate bunătățile până nu a mai rămas nimic în tăvi! Cu toate că ele erau „specializate” în căutarea și găsirea de râme și
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
nedespărțiți, mai ceva ca frații. Uite că el s-a dus și rămăsese biata maică-ta. La mine s-a dus muierea. Numai Dumnezeu știe cum și de ce le-a orânduit astfel. Am avut noroc cu Măriuca, ea a fost gospodina casei. Acuși o să se mărite și ea, atunci o să fie greu de mine. Numai să dea de un om bun, că-i păcat de ea. Cuminte, frumoasă și harnică. Mă-sa în picioare. - D-apoi, taică Grigore, eu mă încumet
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
În fiecare zi, bătrânul îi povestea câte o poveste cu tâlc încercând să îi îmblânzească inima împietrită. A venit seara de Ajun. Bătrânul a început să povestească cum erau sărbătorile de iarnă altădată. Ningea din abundență, copiii mergeau la colindat, gospodinele pregăteau anumite mâncăruri și prăjituri, specifice zonei. Tot povestind a simțit cum îi vine rău. Copilul a intrat în panică. A telefonat la salvare. Și-a sunat mama și i-a explicat despre situația unchiului. A început să plângă și
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
2-3 și care merg din casă în casă contra cost sau a câtorva kg. de carne. Aceștia dețin secretul tranșării cărnii pe anumite sortimente - mușcheți, șoldeți, spetii, costițe, iepurele, carnea trandafirilor, bărbiile pentru mațe, șunca, etc.. Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun și Anul nou, gospodinele se ocupă de conservarea cărnii porcului. Slăninile sunt tăiate bucăți, fripte și apoi puse la trușie. Aici alternează jumările cu bucățile de mușcheți, trandafir și oasele tocate. Acestea sunt acoperite cu untură și vor constituii alimentul de bază pentru anul
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
pe baze de extract din plante. Jumările rămase de la osânză sunt folosite pentru prepararea zăbicului, un aliment obținut din aceste jumări amestecate cu turtă veche sfărâmată și prăjită în tigaie pe jar. În seara ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta. Aceasta din urmă se făcea, după preferință, în spuză pe vatră sau la cuptor dospită, etc.,spoită cu ou sau nu. Tot acum se preparau sarmalele și piftiile. Un alt moment important în noaptea
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
firimiturile din fața de masă pe care mama lui Fred avea obiceiul să o scuture după ce familia termina de mâncat. La fel face și mama mea, iar eu mă gândesc că acest obicei al scuturatului feței de masă e comun tuturor gospodinelor din Transilvania. Suntem risipiți ca un fel de mălai al orbilor, dar ne adună pe toți această carte între două coperți tari. Suntem firimituri de istorie, trăită în direct. Mai este însă și un alt motiv pentru care Coșmarul din
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
acestea în „banca mea de amintiri”. Și acum, visând cu ochii deschiși la acele vremuri... am bucuria de a fi mai tânăr cu 50 de ani... retrăind în gând acele zile când s-au desfășurat aceste realități. Deseori auzisem de la gospodinele de la țară că din ouăle puse sub cloșcă o parte din pui vor muri deoarece nu reușesc, la timpul potrivit, să părăsească găoacea în care s-au conceput... Mi-am zis în mintea mea că asta ar fi o simplă
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]