5,667 matches
-
românește) etc. Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: "sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: "sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: "în limba vorbită", care e invariabil și "chiar
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
în limba vorbită", care e invariabil și "chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune "lucrul care l-am luat" în loc de "lucrul pe care l-am luat" (p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române (Gramatica Academiei) din 1966: de aici se vor răspîndi rapid, prin școală și prin diverse lucrări normative. Pe de altă parte, așa cum se observă și din exemplele de mai sus, care în acuzativ este aproape întotdeauna dublat de
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
care e invariabil și "chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune "lucrul care l-am luat" în loc de "lucrul pe care l-am luat" (p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române (Gramatica Academiei) din 1966: de aici se vor răspîndi rapid, prin școală și prin diverse lucrări normative. Pe de altă parte, așa cum se observă și din exemplele de mai sus, care în acuzativ este aproape întotdeauna dublat de forma neaccentuată a
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
latinesc și internațional care însă nu a intrat în circulația unui public foarte larg. Am întîlnit în ultima vreme, chiar în paginile ziarelor, forma curriculă, reprezentînd transformarea - de către unii vorbitori - a pluralului latinesc neutru curricula într-un feminin singular: "lipsa gramaticii din curriculă este regretabilă" (Săptămâna Financiară, 30.07.2007); "Introducerea în curriculă a ecologiei și protecției consumatorului îi nemulțumește pe părinții elevilor" (Adevărul, 20.03.2007), "chiar dacă se introduce în curriculă, e veșnic opțional" (Adevărul, 25.07.2007) etc. Cu
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
mers pînă la a-l scoate pe Corneliu Coposu din sediu, probabil fiindcă securiștii deghizați în mineri n-au găsit nimic de tras pe nas în inspecția contondentă pe care au făcut-o. Lăsați drogurile, domnule N. M., și studiați gramatica și ortogorafia limbii române, amîndouă obligatorii chiar și pentru Noi Generația Tînără.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor sociale regularizate în piețe, ierarhii, familii, sporturi, legislaturi, alegeri și alte situații
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
școli secundare și profesori de facultăți. Copii între 8-12 ani erau obligați să urmeze cursurile învățământului primar, altfel părinții erau amendați cu amenzi între 25-100 lei, bani mulți pentru acea perioadă. Instrucția obligatorie cuprinde citirea, scrierea, catehismul, noțiuni de igienă, gramatica, geografie, istoria țării, de drept administrativ dar și cele 4 operații de aritmetică . Aceste școli erau inspectate de un revizor școlar desemnat de minister. Învățământul a continuat modernizarea și după cucerirea independenței de stat prin elaborarea unor legi școlare succesive
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
din școli. Pintre aceștia se număra I.Mongescu, proprietar în comuna Cornești care a oferit școlii mobilier necesar dar și 40 abecedare, D.S Iarcu, 10 exemplare de geografie, D.Nitulescu, 6 exemplare Istoria romanilor D.Florentin și 8 exemplare Gramatica romana D.V.Stilescu, pentru copiii care nu puteau să le procure și care voiau să învețe carte. Un rol important în reușita procesului de învățământ a revenit învățătorului sau institutorului. Aceștia aveau o situație grea, salariul lor varia de la 50
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
putem face o idee despre începuturile umanității. * Dementul este stăpânul unei realități paralele în care omul reprezintă un simplu pretext. Modelul de ființă care populează lumea dementului este o abstracțiune care privește către noi din neant și se exprimă în gramatica neantului. Dementul este singurul care ne contemplă din afara lumii, din neantul care participă astfel la viață cu adevărul lui refuzat. * „Cu absolutul nu m-am întâlnit niciodată, însă îl cunosc așa cum insomniacul cunoaște somnul, așa cum cel care privește în întuneric
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
poezie începătoare și se așază în capul unor texte despre oameni care tatonează viața, așa cum Văcăreștii tatonau literatura. Ce văd, și ce înțeleg din ce văd, se apucă, stîngaci, să scrie. Stilul este al Leancăi Văduva, amestecat, șovăind între o gramatică stăpînită cu lacune și o poveste care n-are răbdare să se spună în frază, forțînd rîndurile, curbîndu-le unele spre altele. Un soi de arendaș, la vie, Costică Dură, învăluie în vești complicate, către Coana Mare, rugămintea de a-i
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
pentru propășirea așa-zisului talent. S-a pierdut un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar dacă scrisorile nu sînt scrise de veleitari inspirați de caietul cu expresii frumoase, cum se mai găsesc pînă-n ziua de azi. Superiorii "care este", micile potlogării divulgate pe firul scurt, în scrisori "conspirative", stilul de proces verbal care nu
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
cea care i-a urmat. Și totuși, la o lectură mai atentă, constatăm că diferențele sunt mai adânci decât asemănările. Spre deosebire de "ego-prozatori" precum Cezar Paul-Bădescu, Claudia Golea ori Dragoș Bucurenci, cu un picioruș în propria viață și cu altul în gramatică, Radu Aldulescu e un romancier cu călcătura grea și un stil inconfundabil. Nimic nu poate fi extras din Amantul Colivăresei pentru a fi plasat în alte contexte și ansambluri compoziționale. Masiv și mărunt bătut în pagină, romanul, desfășurat pe spații
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
Anca Murgoci În cadrul comandamentului pentru situații de urgență, Liviu Dragnea și-a arătat indignarea față de exprimarea greșită a autorităților locale în ceea ce privește inundațiile din țară. Vicepremierul nu a ratat ocazia să le țină o lecție de gramatică. Liviu Dragnea le-a explicat că trebuie să folosească locuțiunea "din cauza", și nu prepoziția "datorită" atunci când se referă la evenimente cu caracter negativ. "Vă aud pe toți folosind "datorită", ca și cum astea ar fi vești bune și lucruri bune. Astea sunt
Liviu Dragnea ține lecții de gramatică la Guvern by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77464_a_78789]
-
George Pruteanu, într-o tabletă mai veche, plină de umor prin imitarea procedeului ("stil berc") și reducerea sa la absurd: "Văzut timp urmă docoment oficial Cotroceni antet ŤCabinet președinteť. Pus întrebare de ce cabinet președinte și nu Ťcabinetul președinteluiť, cum pretind gramatică logică stil. Răspuns nu primit, dar bănuit Cotroceni realizat economie litere buget austeritate. Văzut apoi document oficial ieșit Palat Victorie cu antet: ŤCabinet ministruť. Nu mai întrebat de ce cabinet ministru, și nu cabinetul ministrului, știut răspuns: milă consum litere" (Telegrafismul
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
mă batjocurești, să mă pui la Alfavita pre mine, care știu grecește mai mult decît oricare tînăr de vrîsta mea, și care scriu franțuzește sous la dictée fără a face mai mult decît șepte-opt greșeli pe față! Dă-mi o gramatică, arată-mi construcția verburilor, ortografia. (Cum am învățat românește) încă din primele pagini publicate, abundența referirilor la mari scriitori ai lumii pare făcută să epateze: în O alergare de cai, a doua sa nuvelă, numele lui Rousseau, Petrarca, Schiller, Balzac
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
uscat, apoi științific întins pe laméle (Mythistorime II. Salvarea pare a veni din atitudinea culturală, acea "singurătate înconjurată de cărți", ce se opune universului feroce al materialității ("Piețe de capital, matematică aplicată și limba marilor corporații/ Scăldate în tăcerea unei gramatici feniciene" - Einsamkeit). Politica, economia sălbatică sunt instantanee din ciclul istoriei, rotitor la infinit: "Rotire, rotire,/ Pământ, ape, țări și orașe/ Înapoi totul curge/ Di-nainte rotind/ Într-un cerc fără scăpare./ A fost ce va fi,/ Un om supt în
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
sinceră. Cum poți să fii astăzi teolog? Firește, mi se va spune că e vorba de chemare, dar chemare unde? Într-o lume secularizată al cărei regim de existență nu este compatibil cu adevărurile în care un teolog crede? Citind Gramatica ortodoxiei și văzînd acribia cu care Mihail Neamțu vorbește despre Dumitru Stăniloae, Andrew Louth, John Milbank sau Michel Henry, nu poți să nu te întrebi ce înseamnă de fapt să fii teolog. Iar ceea ce urmărești prin întrebare nu este atît
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
Mihail Neamțu pune accentul în această carte. În schimb aici, în această lume, teologul e un stingher privit cu suspiciune sau cu complezență. Oricît și-ar schimba lexicul și oricît s-ar strădui să-și modeleze limbajul după calapodul vremurilor, gramatica subiacentă tutoror acestor jargoane e una singură. E vorba de gramatica tradiției descinse din cuvîntul lui Dumnezeu, după cum chiar autorul scrie "Nimeni nu își poate face adevărata educație teologică fiind rupt de tradiția pneumatică, liturgică și doxologică a Bisericii care
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
această lume, teologul e un stingher privit cu suspiciune sau cu complezență. Oricît și-ar schimba lexicul și oricît s-ar strădui să-și modeleze limbajul după calapodul vremurilor, gramatica subiacentă tutoror acestor jargoane e una singură. E vorba de gramatica tradiției descinse din cuvîntul lui Dumnezeu, după cum chiar autorul scrie "Nimeni nu își poate face adevărata educație teologică fiind rupt de tradiția pneumatică, liturgică și doxologică a Bisericii care ne in-formează ochiul minții în exercițiul martiric al confesiunii lui Hristos
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
Constantin Țoiu Venind și ziua aceasta, e bine să ne aducem aminte... A fost mai întâi o grevă de operetă. Sticle de șampanie roz pitite prin tufișuri, discursuri, rățoieli făloase... Pe măsura "poetului", fără gramatică, dar cu lămpaș de cowboy subteran, ce conduse operația, în echipamentul său culoarea vișinei putrede. Manevrat? Nu se știe de cine. Adică, știm noi, dar degeaba o spunem. Oricum, este genul de putere a inșilor duri, înapoiați, neînvățați, - învățați numai
Eliberarea șefului vișiniu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9682_a_11007]
-
special (semnul exclamării). Într-adevăr, în vechiul DOOM (din 1982), în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în care chestiunile normative sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica diferența de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1 pl. și 2 pl. normele limbii
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
-răți, cât și pe cele cu desinențele -m, -ți (fără -ră), dar dau preferință celor dintîi, față de care formele fără -ră- sunt simțite ca învechite. La 3 pl. limba literară actuală a reținut însă exclusiv forma cu -ră" (M. Avram, Gramatica pentru toți, ed. a II-a, 1997, p. 230). În continuarea paragrafului, autoarea explica această diferență prin nevoia de a evita omonimii, dar mai ales "prin impresia de dezacord în număr pe care o dă persoana a III-a pl.
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]