1,696 matches
-
a primit personalitate juridică și a lucrat în Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Francmasoneria fiind interzisă în perioada comunistă, între 1948 și 1990, Marea Lojă Națională Română și-a deschis atelierele în exil, fiind primită de Marea Lojă a Franței (Grande Loge de France), rue Puteaux, la Paris. Condusă de Suveranul Mare Comandor Mare Maestru Marcel Schapira, aceasta a fost singură reprezentantă a Masoneriei Române în exil. Pe 7 mai 1993 Supremul Consiliu pentru România și Marea Lojă Națională din România
Marea Lojă Națională Română 1880 () [Corola-website/Science/326415_a_327744]
-
Palatul venețian Pisani Gritti este situat în sestiere Sân Marco, cu vedere la Canal Grande, vizavi de Bazilica Santa Maria della Salute. Partea laterală stânga da înspre Campo del Traghetto, pe unde se ajunge la biserică Santa Maria del Giglio. Palatul datează din secolul al XIV-lea, când a fost proiectat că o clădire cu
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]
-
1929 participă la Salonul oficial de pictură și sculptură, unde expune "Nud de fată" și la Salonul artiștilor francezi. În 1930, obținând o bursă de studii pentru Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, pleacă la Paris și se înscrie la "Académie de la Grande Chaumière", unde lucrează sub îndrumarea profesorului Joseph Bernard, fiind în special influențat de sculptura lui Antoine Bourdelle. În 1932 i se acordă Mențiunea de onoare a Societății artiștilor francezi, pentru lucrarea "Autoportret", expusă la Salonul de primăvară de la Paris. La
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
() este o regiune umedă de păduri tropicale și subtropicale, păduri tropicale uscate, savane tropicale și păduri de mangrove care se întind de-a lungul coastei atlantice din Brazilia, de la Rio Grande do Norte în partea de nord, până la Rio Grande do Sul în sud, iar în interiorul Braziliei pe suprafața dintre Paraguay și provincia argentiniană Misiones. Regiunea pădurii atlantice include păduri de mai multe tipuri: Pădurea atlantică este neobișnuita prin faptul că
Pădurea Atlantică () [Corola-website/Science/314653_a_315982]
-
() este o regiune umedă de păduri tropicale și subtropicale, păduri tropicale uscate, savane tropicale și păduri de mangrove care se întind de-a lungul coastei atlantice din Brazilia, de la Rio Grande do Norte în partea de nord, până la Rio Grande do Sul în sud, iar în interiorul Braziliei pe suprafața dintre Paraguay și provincia argentiniană Misiones. Regiunea pădurii atlantice include păduri de mai multe tipuri: Pădurea atlantică este neobișnuita prin faptul că aceasta se extinde ca o adevărată pădure tropicala la
Pădurea Atlantică () [Corola-website/Science/314653_a_315982]
-
km de coasta Braziliei. Insula principală are o suprafață de 18.4 km² și a avut o populație de 3012 în anul 2010. Zona este o municipalitate specială ("distrito estadual") din statul brazilian Pernambuco (chiar dacă este mai aproape de statul Rio Grande do Norte) și este, de asemenea, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Fusul orar al său este UTC-2 ore. Populația locală și călătorii pot ajunge la Noronha cu avionul sau croazieră de la Recife (545 km) sau cu avionul din Natal (360
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
fi menționate alte orașe importante: Londrina, Maringá, Toledo, Parana, Ponta Grossa, Foz do Iguaçu, Paranaguá, Apucarana, Umuarama, Campo Mourăo, Paranavaí, Arapongas. Conform PIB, Parana, ocupă locul 5 în clasamentul statelor după Săo Paulo, Rio de Janeiro, Minas Gerais și Rio Grande do Sul. Aproape toate apele aparțin bazinului hidrografic râului Parana. Cele mai importante râuri sunt Paranapanema, Iguaçu, Ivaí. Datorită potențialului hidroenergetic ridicat, în regiune au fost construite hidrocentrale, care furnizeasă energie, zonelor limitrofe. Clima este subtropicală umedă, temperaturilie oscilând 4
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
Război Mondial (1939-1945). Prin 1970, hotelul era într-o stare de paragină, iar clădirea a fost cumpărată de regiunea Veneto, care a realizat renovări intense și a transformat-o în sediul consiliului regional. este situat pe malul nordic al Canal Grande în porțiunea dintre Ponte dell'Accademia și Piața San Marco, vizavi de Bazilica Santa Maria della Salute construită în secolul al XVII-lea de către arhitectul Baldassarre Longhena. Clădirea combină două clădiri adiacente în stil renascentist. Ea are aspectul clasic venețian
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
XIX-lea. După renovări interioare ample, palatul este astăzi sediul Consiliului Regional al Veneției. Construcția palatului Fini a fost începută de către Tommaso Flangini, un bogat consilier fiscal grec din insula Corfu. În 1620 el a închiriat o casă pe Canal Grande deținută de familia Contarini, care a promis să renoveze clădirea ce era într-o stare de ruină. În 1638 Flangini a cumpărat clădirea și pe cea învecinată, le-a dărâmat și a construit o nouă clădire în 1640. După ce fiica
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
Regional a fost amenajată în centrul palatului. Picturile păstrate, tavanele cu stucaturi și alte obiecte de valoare au fost curățate, iar fațada exterioară a fost curățată și restaurată pentru a evidenția elementele arhitecturale originale. De la intrarea în palat dinspre Canal Grande se trece prin Sala Armelor. Ea este decorată cu steme vechi ale localităților din regiunea Veneto și simboluri ale celor șapte provincii, precum și cu lucrări ale artiștilor contemporani din Veneto. O statuie din ghips a unui leu, simbol al Republicii
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
află în centrul camerei. Primul etaj al clădirii este "Piano nobile" cu camere de primire pentru oaspeți și delegații. Pe pereți și tavane se află picturi, decorațiuni din stuc și plafoane din lemn. Camerele au o vedere excelenta asupra Canal Grande. Al doilea etaj este folosit pentru birourile personalului de conducere al regiunii Veneto. Camerele restaurate reprezintă spațiul de locuit al seniorului venețian tipic, cu plafoane pictate, pardoseli din mozaic, tapițerie din damasc, șeminee, oglinzi, dulapuri și balcoane deasupra canalului. "Sala
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
ianuarie 1956. Botezul lui de foc: următoarea vizită a artistului la Bobino (27 ianuarie - 16 februarie). Între timp, la cererea lui René Fallet, Brassens a acceptat din prietenie pentru actorul alături de Pierre Brasseur și Dany Carrel. Românul prietenului sau, "La Grande Ceinture", este adaptat pentru ecran de René Clair. El s-a intitulat "Porte des Lilas". În acest caz, Onteniente va câștiga porecla de "Gibraltar". Găsindu-l la fel de puternic ca o stâncă atunci cand apăra interesele "protejatului" sau, regizorul se compară cu
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Bacciochi, cumnat al lui Napoleon), și foștii inamici, Prusia și Austria. În 1812, Napoleon a invadat Rusia. El încerca să-l silească pe țarul Alexandru I să rămână în cadrul Sistemului Continental și să renunțe la amenințarea unui atac împotriva Poloniei. "Grande Armée" condusă de francezi, formată din 650.000 de soldați, a traversat râul Niemen pe 23 iunie 1812. În Rusia a fost proclamat Războiul Patriotic, în vreme ce Napoleon proclama un al doilea război polonez, dar, împotriva așteptărilor polonezilor, care asiguraseră aproximativ
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
Ironside" - Irrigon - Island City Jacksonville - "Jamieson" - "Jasper" - Jefferson - "Jewell" - John Day - Johnson City - "Jordan" - Jordan Valley - Joseph - Junction City - "Juntura" "Kamela" - "Kansas City" - "Keasey" - Keizer - "Keno" - "Kent" - "Kerby" - "Kernville" - "Kimberly" - King City - "Kings Valley" - "Kinton" - "Klamath Agency" - Klamath Falls - "Knappa" La Grande - La Pine - "Lacomb" - Lafayette - Lake Oswego - "Lake Creek" - Lakeside - Lakeview - "Langlois" - "Laurelwood" - "Lawen" - "Leaburg" - Lebanon - Lexington - "Liberal" - "Lime" - "Lincoln Beach" - Lincoln City - "Logsden" - Lonerock - Long Creek - "Lookingglass" - "Lorane" - Lostine - "Low Pass" - Lowell - Lyons "Mabel" - "Macksburg" - Madras - Malin - "Manning" - Manzanita - "Mapleton
Listă de localități din statul Oregon () [Corola-website/Science/318606_a_319935]
-
TEXTULUI 9 ANEXA II A . B . CONDIȚIILE EMITERII AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ 10 A . Procter & Gamble Pharmaceuticals - Germany GmbH Dr . - Otto- Röhm- Strasse 2- 4 D- 64331 Weiterstadt Germania Procter & Gamble Pharmaceuticals Longjumeau Parc d’ activité de la Grande Brèche 5 rue Désir Prévost 91070 Bondoufle Franța B . CONDIȚIILE EMITERII AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ CONDIȚII SAU RESTRICȚII PRIVIND FURNIZAREA ȘI UTILIZAREA IMPUSE DEȚINĂTORULUI AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ Medicament cu eliberare pe bază de prescripție medicală . Nu este
Ro_596 () [Corola-website/Science/291355_a_292684]
-
8 și 24 plasturi . Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate . Procter & Gamble Pharmaceuticals - Germany GmbH Dr . - Otto- Röhm- Strasse 2- 4 D- 64331 Weiterstadt Germania Procter & Gamble Pharmaceuticals Longjumeau Parc d’ activité de la Grande Brèche 5 rue Désir Prévost 91070 Bondoufle Franța Acest prospect a fost aprobat în { LL/ AAAA } 24 Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website- ul Agenției Europene a Medicamentului ( EMEA ) : http : // www . emea . europa . eu / .
Ro_596 () [Corola-website/Science/291355_a_292684]
-
conduce colecția Ailleurs et demain a editurii Robert Laffont, considerată cea mai prestigioasă colecție de science-fiction din Franța. De asemenea, conduce colecția "science-fiction" de la Livre de Poche. Împreună cu Jacques Goimard și Demètre Ioakimidis, a coordonat între 1974 și 1985 "La Grande Anthologie de la science-fiction". este unul dintre acei scriitori contemporani intens preocupați de soarta omenirii care au ales "vehicolul" literaturii de science fiction pentru a ridica problemele posibile, a semnala tendințele majore și a avertiza asupra pericolelor ridicate de tehnologie și
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
1993 a reușit să scape la limită de o ambuscadă provocată de Cartelul Tijuana condus de Ramon Arellano Felix și asociații săi. Loera a fost capturat în Guatemala și încarcerat în 2001 într-o închisoare de maximă securitate numită Puente Grande, dar a reușit să evadeze plătind câțiva gardieni și ascunzându-se în mașina spălătoriei. Pablo Emilio Escobar Gaviria (1 decembrie 1949 - 2 decembrie 1993) a fost un lord al drogurilor columbian. Numit de multe ori "cel mai mare infractor al
Baron al drogurilor () [Corola-website/Science/327099_a_328428]
-
În anul 1902 se înscrie la Școala de Arte Decorative ("École des Arts Décoratifs") din Paris; frecventează și cursurile lui Léon Gérôme și Gabriel Ferrier la "École des Beaux-Arts", precum și cele de la Academia Julian din Montparnasse sau de la Académie de la Grande Chaumière. Din 1903 lucrează într-un atelier, pe care îl împarte cu André Mare. Se exersează în special în desen, distruge însă toate lucrările produse în acest timp. Au rămas puține opere din această perioadă, ca "Jardin de ma mère
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
lui Louis David la muzeul ""Orangerie"" din Paris. Cu foarte mult realism tratează personajele din altă operă la fel de monumentală, intitulată "Les constructeurs" ("Constructorii", 1950). Chipurile sunt individualizate și elaborate mult mai detailat, realismul fețelor este opus schematismului schelelor. Tabloul "La Grande Parade" ("Marea Paradă") fusese conceput inițial în 1953 ca proiect de mozaic pentru Opera din Săo Paulo, împreună cu arhitectul Oscar Niemeyer. În versiunea finală a acestei opere - realizată în 1954 - care se află în prezent la New York, ca și în
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
Austin a început crearea unor colonii de familii de anglo-americani de-a lungul a Brazos River, având aprobarea guvernatorului mexican de atunci, Antonio María Martínez. Totodată, din ce in ce mai mulți Tejanos (imigranți de descendentă mixtă spaniolă și nativă-americană de la sud de Rio Grande) se alăturau americanilor în colonizarea zonei. "Convențiile" din anii 1832 și 1833, ținute de locuitorii ce colonizaseră Texasul erau răspunsul acestora față de continuă restrângere a permisiunilor de stabilire în Texas practicate de guvernele mexicane aflate în perpetuu tumult. În 1835
Listă de state ale SUA care nu au fost niciodată teritorii () [Corola-website/Science/307821_a_309150]
-
demarării vreunei operațiuni militare. Plictiseala s-a stabilit ocazional printre trupe, dar Napoleon a făcut multe vizite și a organizat parade pompoase pentru a ridica moralul. Oamenii de la Boulogne au format nucleul a ceea ce Napoleon va numi mai târziu "la Grande Armée" (română: "Marea Armată"). La început, această armată franceză avea aproximativ 200.000 de oameni organizați în șapte corpuri, care erau mari unități terestre conținând între 36 și 40 de tunuri fiecare și capabile de acțiuni independente până ce alte corpuri
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
unități terestre conținând între 36 și 40 de tunuri fiecare și capabile de acțiuni independente până ce alte corpuri puteau sosi în ajutor. Un singur corp (situat într-o puternică poziție defensivă) putea supraviețui cel puțin o zi fără suport, oferind Grande Armée nenumărate opțiuni strategice și tactice în fiecare campanie. Deasupra acestor forțe, Napoleon a creat o rezervă de cavalerie de 22.000 organizată în două divizii de cuirasieri, două divizii călări de dragoni și două divizii de dragoni și cavalerie
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
Napoleon a creat o rezervă de cavalerie de 22.000 organizată în două divizii de cuirasieri, două divizii călări de dragoni și două divizii de dragoni și cavalerie ușoară pedestre, toate sprijinite de 24 de piese de artilerie. Până în 1805, "Grande Armée" crescuse până la o forță de 350.000, bine echipată, bine antrenată și condusă de ofițeri competenți. Armata rusă din 1805 avea multe caracteristici de organizare Ancien Régime: nu exista o formație permanentă deasupra nivelului de regiment, ofițerii majori erau
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
au intrat pe scena mondială prin arhitectura funcționalistă pe care au promovat-o cu mult succes. Aceasta, la rândul său, a evoluat către opere recunoscute de dată mai recentă, între care se numără Opera din Sydney de Jørn Utzon și Grande Arche de la Défense din Paris, al lui Johann Otto von Spreckelsen, care au deschis calea mai multor designeri contemporani danezi, cum ar fi Bjarke Ingels. Bucătăria daneză, ca și cea din alte țări nordice și ca cea din nordul Germaniei
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]