491 matches
-
25-80 µm . Au forme foarte variate, neregulate, adesea cu prelungiri citoplasmatice (Cotuțiu C., 1984Ă. Macrofagele activate au număr sporit de lizozomi, mitocondrii și vezicule de pinocitoză. Au viața mai lungă decât granulocitele neutrofile și funcții fagocitare mai limitate decât ale granulocitelor neutrofile. Există astfel o serie de bacterii (îndeosebi Mycobacterium spp.Ă, care înglobate (fagocitateă de macrofage, nu sunt procesate până la nivelul de antigen, ci dimpotrivă macrofagele le oferă o nișă ecologică favorabilă supraviețuirii și chiar multiplicării. Materialul capsular de B.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
elementelor tromboplachetare cu punerea în circulație a unor factori biologic activi. Eliberarea de ADP, tromboxan A2 și alți stimuli adiționali, duce la formarea unor agregate plachetare, respectiv trombocitare, ce sub acțiunea unor molecule de adeziune (fibrinogenul, selectina PA vor lega granulocitele neutrofile și alte celule atrase la sediul focarului inflamator, constituind miezul acestuia, pe care îl vor amplifica și orienta în diferite direcții funcționale. Moleculele biologic active Cuprindem sub denumirea de „molecule biologic active” o multitudine de proteine și glicoproteine sintetizate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ÎL-1 alfa/ ÎL-1F1Ă; (ÎL-1 beta/ ILF-1F2Ă; (ÎL-1RA/ÎL- 1F3Ă și ÎL-18 (ÎL-1F4Ă cu funcții bine definite și alți 6 membri (ÎL-1F5.....ÎL-1F10Ă bine identificați, dar cu funcții încă insuficient clarificate. ÎL-1 alfa sau ILF-1F1 acționează asupra celulelor Ț, B, NK, granulocitelor neutrofile și eozinofile, celulelor dendritice, fibroblastelor, celulelor endoteliale și hepatocitelor . ÎL-1 beta sau ILF- 1F2 este sinonima cu caspaza 1, care trebuie clivată pentru a fi activată. În familia ÎL-1 au fost identificați și 9 receptori, dintre care cei mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
activarea, proliferarea și diferențierea celulelor B, în secreția de limfokine de către celulele Ț activate și de către fibroblaste, în degradarea matricei condroarticulare, în creșterea producerii de condrocite și sinovialocite, în liberarea de PGE2, colagenaze și proteine de faza acută; activează chemotaxia granulocitelor neutrofile, macrofagelor și a limfocitelor, etc. IOAN PAUL100 Interleukina - 2 ÎL-2 este sinonima cu factorul de creștere derivat din celulele Ț (TCGFĂ, factorul de maturare /stimulare al celulelor Ț (TMF/TSFĂ, factorul de înlocuire a celulelor Ț (TRFĂ etc. Este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
B stimulate antigenic (BCGF-1Ă; factorul p-1 de stimulare a limfocitelor B (BSFp-1Ă; factorul de fuziune al macrofagelor (MFFĂ; factorul de activare a macrofagelor (MAFĂ; factorul de creștere a mastocitelor (MCGF2Ă, etc. Este produsă de celulele TL2 activate, mastocite și granulocitele bazofile activate. Acționează asupra celulelor B și Ț, macrofagelor, celulelor endoteliale, fibroblastelor și mastocitelor determinând: stimularea creșterii și diferențierii celulelor B; producerea de către celulele B a IgE, ceea ce este de importanță majoră în reacțiile alergice. Are efecte complexe asupra macrofagelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și IFN gamma sporesc expresarea de către macrofage a moleculelor complexului de histocompatibilitate (CMHĂ clasa a II-a. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 101 Interleukina - 5 ÎL- 5 este sinonima cu factorul de substituire al celulelor Ț (TRFĂ; cu factorul de diferențiere al granulocitelor eozinofile (EDFĂ; cu factorul de stimulare al granulocitelor eozinofile (ESFĂ; cu factorul ÎI de stimulare al celulelor B activate (BCGF IIĂ, etc. Este produsă de celulele Th 2, mastocite și eozinofile activate. Induce sinteză de Ig E stimulată de către ÎL
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
moleculelor complexului de histocompatibilitate (CMHĂ clasa a II-a. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 101 Interleukina - 5 ÎL- 5 este sinonima cu factorul de substituire al celulelor Ț (TRFĂ; cu factorul de diferențiere al granulocitelor eozinofile (EDFĂ; cu factorul de stimulare al granulocitelor eozinofile (ESFĂ; cu factorul ÎI de stimulare al celulelor B activate (BCGF IIĂ, etc. Este produsă de celulele Th 2, mastocite și eozinofile activate. Induce sinteză de Ig E stimulată de către ÎL - 4; produce proliferarea celulelor B activate cât și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ÎI de stimulare al celulelor B activate (BCGF IIĂ, etc. Este produsă de celulele Th 2, mastocite și eozinofile activate. Induce sinteză de Ig E stimulată de către ÎL - 4; produce proliferarea celulelor B activate cât și proliferarea, maturarea și activarea granulocitelor eozinofile. Este cofactor cu ÎL-6 la sinteză de Ig A. Interleukina - 6 ÎL-6 este cunoscută și ca factor de creștere al plasmocitomului (PCT-GFĂ; interferon beta 2 (IFN beta 2Ă; factor de stimulare al celulelor B (BSF-2Ă; factor de diferențiere al
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulelor B și Ț; activează celulele Tc mature. Ar avea rol major în controlul funcțiilor celulelor limfoide. Interleukina - 8 Este trecută în clasa chemokinelor că: CXCL8. Interleukina -9 ÎL-9 este sinonima cu P40 activator al celulelor Ț; proteină activatoare a granulocitelor neutrofile; factorul de creștere al mastocitelor. Este produsă de celulele Th2 la șoarece; monocitele și limfocitele activate la om. Stimulează formarea de colonii eritrocitare; proliferarea mastocitelor; potențează efectele ÎL-4 asupra producerii de Ig E și contribuie la dezvoltarea bolilor alergice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
activate, celulele dendritice, endoteliale și fibroblaste. Acționează asupra celulelor dendritice, endoteliale și fibroblaste. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 103 Acționează asupra celulelor Ț, B și NK. Induce expresarea de chemokine și receptori; sporește proliferarea celulelor Tc și Th și este chemoatractantă pentru granulocitele neutrofile, NK și limfocite la sediul inflamației. Este esențială pentru prelungirea vieții celulelor cu memorie. ÎL-15 întârzie apoptoza spontană a PMN și crește expresarea integrinelor CD11b/CD18 și ICAM-1 (CD54Ă. Ar crește de asemenea adeziunea dintre IMN și linia A549
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rol cheie în recunoașterea antigenelor endogene de către aceste celule. CD9. Glicoproteină expresată pe plachete, celulele B imature, eozinofile, bazofile și celule Ț activate. CD10. Endopeptidază (neutral endopeptidax -NEP-Ă expresată pe precursorii celulelor Ț și B. Reglează negativ răspunsul inflamator al granulocitelor neutrofile și limfopoieza B dependența de celulele stromale; reglează pozitiv producerea de ÎL-2 (Mari B., Auberger P., 1995Ă. CD11. Numit și LFA-1. Este cunoscut sub trei izoforme 11a, 11b și 11c. Joacă rol cheie în legarea leucocitelor de endoteliul vascular
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
asociază cu lanțul beta (CD61Ă și leagă fibrinogenul. CD42 a și b Glicoproteine prezente pe trombocite și granulocite neutrofile (ăă și numai pe trombocite ( ba. CD43 Numită și sialophorină sau leukosialină este o glicoproteină antiadezivă expresată de toate celulele Ț, granulocite, macrofage, celulele NK, plachete și celule B activate. CD44 Glicoproteină, de 85-90 kDa, expresată pe leucocite, celulele endoteliale și celulele epiteliale. Numeroase izoforme CD44 H, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 109 CD44 V forme majore pe leucocitele și fibroblaste de la om. Este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este receptor pentru ligandul (fasCD95L sau CD178Ă și un component semnal pentru moartea celulei. Joacă rol cheie în selecția negativă a cel. Ț self reactive. CD102 (ICAM-2Ă o glicoproteină expresată pe celulele endoteliului vascular, pe limfocite și monocite; nu pe granulocitele neutrofile. Este ligand pentru integrina CD11a / CD18. CD105 Receptor TGF-beta, expresat pe celulele endoteliale. CD106 Numit și VCAM-1 este expresat pe celulele endoteliale. Este ligand pentru CD49d / CD29 (VLA -4Ă. CD115 Receptor M-CSF este expresat pe macrofage și precursorii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acidului arahidonic, reprezentați prin: prostaglandine (PGE1 și PGE2Ă, tromboxani (TXA2 și TXB2Ă, prostacicline (PGI2Ă, leucotriene (îndeosebi LTB4Ă și endoperoxizi intermediari (PGE2 și PGG2Ă, substanțe implicate pe de o parte în sporirea permeabilității vasculare iar pe de altă parte în chemotactismul granulocitelor și al monocitelor. Aceste elemente la rândul lor se vor activa și vor pune în libertate hidrolaze lizozomale, proteaze acide și neutre, proteine cationice, prostaglandine, factori chemotaxici, H2O2 etc., substanțe care vor determina degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este o colecție purulenta intraepitelială, deci în afara membranei bazale. Această situare superficială a exsudatului, fără leziuni vizibile prin microscopia clasică incită pe unii cercetători să susțină că stratul generator și membrana bazala nu sunt modificate. Or trebuie subliniat faptul că granulocitele cât și exsudatul seros, care constituie conținutul pustulei migrează din capilarele subbazale prin diapedeza. Pustulele sunt frecvent întâlnite în epiteliile care vin în contact cu factorii traumatici (piele, mucoasa prestomacelor, dar și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
zona de exsudație leucocitara se hiperplaziază și se diferențiază în diverse direcții celulare. Privind astfel procesul inflamator în evoluția lui obișnuită vom constata inițial un cuib de granulocite în masă diferitelor țesuturi sau organe, cunoscut sub denumirea de microabces. Prezenta granulocitelor pe de o parte, a agenților piogeni pe de altă parte induc și exsudația macrofagelor care vor contribui la detersia (curățireaă focarului. Pe masura ce lupta dintre agresor și fagocite se intensifică, prin capilarele din zona limitrofa afluează noi fagocite (macro- si
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze ale inflamației catarale sunt foarte greu de diferențiat, pe cadavru, de modificările cadaverice autolitice. Macroscopic, se poate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limfomacrofagice recrutate prin capilarele din vecinătate sau multiplicate pe plan local. Inflamațiile limfomonocitare Explozia în epoca noastră a infecțiilor virale, cu apariția în țesuturi la scurt timp după infecție a unei populații de leucocite mononucleare (limfocite și monociteă și absența granulocitelor prezente în bacterioze a condus la investigații mai ample privind originea acestor celule. S-a demonstrat astfel că atât manșoanele limfomonocitare perivasculare cât și aglomerările celulare din țesuturi provin în cea mai mare parte din circulația sanguina și numai o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de alarmă (ÎL-1 și TNF alfaă, ce mediază efectele locale și sistemice. Ele vor acționa asupra celulelor stromale locale determinând un nou val de chemokine care vor atrage mai multe fagocite în zona de infecție și vor amplifica răspunsul inflamator. Granulocitele neutrofile sunt prezente numai în primele 24 ore ale infecțiilor virale, după care sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Solcan Gh. și colab., 2003; M.V.M., 2005Ă. Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice Inflamațiile eozinocitar- eozinofilice se caracterizează prin predominantă eozinocitelor, eozinofilelor sau ale ambelor tipuri celulare în MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 137 teritoriile inflamate. Considerăm oportun să subliniem că denumirea de eozinocite se acordă granulocitelor eozinofile tisulare, iar cea de eozinofile se rezervă granulocitelor din compartimentul medulovascular. Ambele tipuri pot fi implicate în inflamații și diferențierea în secțiunile histopatologice nu este totdeauna ușoară. Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice se constată în bolile parazitare și mai ales pe traseul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inflamațiile eozinocitar- eozinofilice se caracterizează prin predominantă eozinocitelor, eozinofilelor sau ale ambelor tipuri celulare în MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 137 teritoriile inflamate. Considerăm oportun să subliniem că denumirea de eozinocite se acordă granulocitelor eozinofile tisulare, iar cea de eozinofile se rezervă granulocitelor din compartimentul medulovascular. Ambele tipuri pot fi implicate în inflamații și diferențierea în secțiunile histopatologice nu este totdeauna ușoară. Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice se constată în bolile parazitare și mai ales pe traseul de migrație al formelor larvare cât și în unele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor intoxicate în circa 24 ore punând în libertate bacilii respectivi. Informația genetică este transmisă mezenchimului local, care reacționează prin multiplicarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granulomului parazitar Atât mamiferele cât și păsările sunt invadate de numeroși paraziți, care trecând din tubul digestiv în țesuturi sau chiar în pereții tubului digestiv determina reacții mezenchimale mai mult sau mai puțin importante. Prima reacție este exsudativ - purulenta, predominând granulocitele eozinofile, cu rol deosebit în neutralizarea toxinelor. Ea va fi foarte bogată și diferențiată polimorf în jurul larvelor cestodelor (echinococci, cisticerciă și va fi predominant fibroasa cu accentuată tendința spre colagenizare în invaziile cu nematozi (strongili, ascarizi etc.Ă. Primul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care interacționează cu fragmentul C3b al complementului și fibronectina, o glicoproteină dimerică ce poate lega mai multe suprafețe. Moise și Șuțeanu (1988Ă au descris trei mecanisme ale opsonizării: - porțiunea Fc a imunoglobulinelor (IgGĂ se atașează de receptorul Fc de pe suprafață granulocitului neutrofil și se realizează astfel o punte între fagocit și bacterie; - prin intermediul caii clasice a complementului, fracțiunea C3b de pe suprafață bacteriei adera de receptorul C3 de pe suprafață neutrofilului; și MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 171 - prin intermediul caii alternative, cănd
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1971Ă. Prin unirea fagozomului cu lizozomii primari se formează fagolizozomii. În tot acest parcurs ionii de Ca2+ acționează că mesageri secunzi participând la activarea fagocitelor, respectiv emiterea pseudopodelor, mișcarea intracelulara a diferitelor organite, reducerea consistentei citosolului. Simplă perturbare a plasmalemei granulocitelor neutrofile declanșează așa-numita explozie respiratorie (respiratory burst phagocytosisă, cu generarea de produși toxici ai oxigenului. 3. Uciderea microbilor sau/și degradarea fagolizozomului În raport de conținutul străin ingerat lizozomii secundări pot fi clasificați în: a. heterolizozomi sau lizozomi cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]