1,396 matches
-
împrejurimi atrăgătoare, îmi venea să zburd ca un mânzoc scos la plimbare, după ce fusese ținut o iarnă întreagă legat la iesle. M-am simțit deodată ca acasă, liziera unei fâșii de pădure, mirosul de pământ reavăn, zborul unui cârd de grauri, întreg aspectul verii timpurii mă înnebuneau. De două lucruri trebuia să fac totuși abstracție ca să mă simt perfect: de inscripțiile scrise într-o limbă străină întâlnite pe alocuri și de faptul că Martin fluiera fără contenire Lili Marleen. Apoi a
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
cu pretenție de operă, vor fi degradați. Priviți-le teancul de foi în care ei îngrămădesc un curriculum vitae fabulistic și veți sesiza că oamenii aceștia, se află în fața unei erori cu privire la părerea despre ei! Nu sunt decât stoluri de grauri, prăbușite pe o vie și ciugulind strugurii, cu lăcomie feroce! Eu unul nu gust struguri, eu beau vin bătrân din cramele de la Cotnari, și de aceea, cu atât mai puțin aș putea iubi apa țâfnoasă a izvoarelor minerale! Mi-am
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
viața sa avea să-l privească pe frate-său, Manole, ca pe salvatorul lui deși, în această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate. Într-o dimineață senină de aprilie, 1946, când prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești, o mamă murmura pentru ultima oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
soare, Natura vrea din nou să întinerească. Au revenit turiștii migratori Tot felul de păsări cântătoare, Vom avea îndestulare de flori, Vom fi cu toții în sărbătoare. Aud gângurit de tineri guguștiuci, Alte zburătoare caută noi gazde, O nouă colonie de grauri în nuci, Ogoarele se mândresc cu noi brazde. Referință Bibliografică: PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345990_a_347319]
-
viața sa avea să-l privească pe frate-său, Manole, ca pe salvatorul lui deși, în această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate. * Într-o dimineață senină de aprilie, 1946, când prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești, o mamă murmura pentru ultima oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
După ce muncea primăvara să o cotorască, să o lege, să o sape, vara să o prășească, să o stropească de două-trei ori, toamna când strugurii dolofani de conderă, nohan, țârțără, 1001, 100... și nu mai ce soiuri se coceau apăreau graurii. Sute de grauri se instalau pe tăcute pe firele electrice de la stradă. Apăreau cercetașii, care dădeau două-trei roate pe deasupra și apoi raportau șefului. Se instala o linișite de-ți țiuiau urechile! Și brusc se declanșa un vacarm de nedescris. În
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
să o cotorască, să o lege, să o sape, vara să o prășească, să o stropească de două-trei ori, toamna când strugurii dolofani de conderă, nohan, țârțără, 1001, 100... și nu mai ce soiuri se coceau apăreau graurii. Sute de grauri se instalau pe tăcute pe firele electrice de la stradă. Apăreau cercetașii, care dădeau două-trei roate pe deasupra și apoi raportau șefului. Se instala o linișite de-ți țiuiau urechile! Și brusc se declanșa un vacarm de nedescris. În câteva minute, tata
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
struguri. Fără o boabă. Tata îi aștepta pregătit. Avea semenele lui. Când sosea ziua, toată suflarea era pregătită. Așteptam liniștea! Iar în momentul coborârii stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă, câinii lătrau, pisicile o zbugheau care încotro, iar graurii, ei bine graurii aproape că se izbeau de pământ și nu știau cum să părăsească mai iute terenul. Tata știa că e timpul culesului! Nu mai întârzia nicio zi! Popoarele migratoare ne-au călcat frecvent vetrele strămoșești începând cu secolul
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
boabă. Tata îi aștepta pregătit. Avea semenele lui. Când sosea ziua, toată suflarea era pregătită. Așteptam liniștea! Iar în momentul coborârii stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă, câinii lătrau, pisicile o zbugheau care încotro, iar graurii, ei bine graurii aproape că se izbeau de pământ și nu știau cum să părăsească mai iute terenul. Tata știa că e timpul culesului! Nu mai întârzia nicio zi! Popoarele migratoare ne-au călcat frecvent vetrele strămoșești începând cu secolul al III-lea
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
o scurge-agale Pe-obrazul supt, pe buze simte-i sarea Nectar de suflet toarnă în pocale Și-apoi să ne-mbătăm cu neuitarea ... (17) Ion VANGHELE: ÎN AGONIA VORBELOR RĂZLEȚE În agonia vorbelor răzlețe Te strâng iubind, ca zborul unui graur Trec în argint pe lângă ochi de plaur Dorințele cu măștile pe fețe Doar visele-mi cotrobăie prin taină Restituind din umbra lor femeia Foșnind mătasea, i-am zărit scânteia În ochii mari și nasturii la haină Și pielea ei, cea
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
pitiți- valuri întregi de spice în lanul de grâu. Chitoveanu Victoria` 9 Chilipir ratat: Grecia de vânzare și eu n-am un cent 10 Am doi poli de-un șnaps - topirea ghețarilor mă lasă rece Petru-Ioan Gardă` 11 Paradis pierdut - graurii privesc mâhniți culesul viei 12 Crucea uitată - doar sălcia bătrână plânge lângă ea 13 Noapte de toamnă - parfumul iasomiei într-o sticluța Fratila Genovel-Florentin` 14 mâna în mână pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori albi
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
am ajuns pe creste Și că deasupra lumii Eram numai noi doi, Plutea parfumu-n aer, Cânta iubirea-n noi... Și vrajă era totul Și-n jur era iubire Îți mângâiam obrajii Și plin de nesimțire Mușcam din sânu-ți alb Ca graurul din mere... Cu cât mușcam mai mult Cu-atât simțeam plăcere. Trupul tău iubito Dacă aș fi putut L-aș fi ascuns într-un sălbatic Și nesfârșit sărut Și-o viață-ntreagă L-aș fi ținut pe buză, Să-mi
CÂND POMII-ŞI CERNEAU FLOAREA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348262_a_349591]
-
punem imediat în aplicare, zise Zâna Bună. Zis și făcut! Pitulicea în fiecare noapte strângea câte o picătură de apă vie și o vărsa în coaja de nucă și la zece zile, coaja de nucă era plină ochi. Atunci un graur punea capacul cu cealaltă coajă de nucă și zbura cu nuca plină la Zâna Bună care o deșerta într-un pahar de cristal. Īn trei luni de zile paharul era plin ochi. Atunci Zâna Bună l-a luat binișor să
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
și vânătorii până noaptea târziu, apoi venea Gârla Brăilei ce nu seca niciodată, aici acostau dubele pescarilor lipoveni, pline de pește, apoi în dreapta era pădurea de sălcii înalte și drepte ca lumânarea în care -și făceau cuibare tocmai spre vărfuri - graurii - pădurea Bou-Roșu cu luminișurile încărcate de ruguri în care se vedeau de la distanță murele negre- alburii. Lăsase în urmă Vadul Racului , acolo unde îi plăcea lui să mângâie bujorii și nuferii trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
caldă dezmierdare și dulci fiori/ Și o-ngemănare de culori în doi.// (Te-aștept, iubire, pag. 25). În continuare domnul Emil Boroghină a declamat versuri din volumul „Sunt versul rătăcit” de Mircea Trifu - Trubadurul Infinitului - cum l-a numit doamna Valentina Graur Lazarencu în prefața volumului. Să nu plictisesc, recurg la un vicleșug. Nu redau tot recitalul. Cărțile pot fi comandate. Sunt parte din ceva divin, acum confuz, nu știu,/ Nu sunt nimic în ochii ei, dar jur că am să fiu
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu Curator: Igor Mocanu Organizator: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României În anii '50, în RPR personalitatea lui Constantin Brâncuși era una indezirabilă, opera catalogată decadentă și aproape degenerată de către minți luminate precum Călinescu sau Graur. În 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteana a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
și eu la treaba mea departe, Împreună cu părinții mei, Oricum în viața asta nu se poate Să te naști pe lume unde vrei! Ard strugurii în vie-ce lumină! Și la tine lăcrimează-n gând, Bu-nicule, ai grijă să nu vină Graurii cu gândul cel flămând... Și ei ca mine vor să se hrănească, Să vii la noi la iarnă, vreau să gust Cu o poftă supraomenească Din bucuria ta arzând în must... Și totuși mă întreb trecând prin țară Cu glasul
SE TERMINĂ ORICUM ORICE CONCEDIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376464_a_377793]
-
are până în prezent peste 500 de poeme publicate și înmănunchiate între coperte de carte. Primul volum al autorului este intitulat „Balada Sufletului” apărut în anul 2013. Al doilea volum Sunt versul rătăcit cu prefața Trubadurul infinitului semnantă de poeta Valentina Graur Lazarencu, are 152 de pagini și a apărut la Chișinău un an mai târziu. Chiar dacă este plecat de mulți ani din țară, poetul nu se ascunde după paravanul neologismelor sau cuvintelor de împrumut, exprimându-se într-o limbă pur românească
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
să simți cum plămânii ți se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui... Apoi, destul de repede, îți dai seama că nu acest mod de exprimare este singurul argument al adevăratei fascinații emanate
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui... Apoi, destul de repede, îți dai seama că nu acest mod de exprimare este singurul argument al adevăratei fascinații emanate
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui...Apoi, destul de repede, îți dai seama că nu acest mod de exprimare este singurul argument al adevăratei fascinații emanate
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]