2,324 matches
-
că secole de-a rândul bărbați ca el Își căutaseră ușurarea În același mod. (Greșit. Piatra fusese sculptată și șlefuită ca să semene cu o vulvă.) Iar anumite părți ale pisoarului erau decorate cu un fel de graffiti. (Caracterele chinezești respective gravate În piatră erau de fapt atribuite Zeiței Organelor Genitale Femeiești, sursa tuturor viețuitoarelor, aducătoarea de vești bune femeilor sterile. „Deschideți-mi larg ușa“, era traducerea, „ca să pot primi karma bună de pretutindeni“.) Harry Își oferi karma Într-un șuvoi lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
revoluția din 1989 care să permită Libertatea? Ar trebui, să mulțumim zilnic revoluționarilor și pe lângă purcoiul de parale pe care le iau lunar de-a moaca, să li se mai facă și câte o statuie, pe care să fie gravat cu litere de aur câte un citat din acest ziar plin de înțelepciune, numit Libertatea. Și credeți-mă că ar avea de unde alege textul potrivit, fiindcă în privința asta „are balta pește”. Facem abstracție acum, de sutele de poze de femei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
bun se crede? — A Învățat tipar și gravură În Haifa și mi s-a spus la atelier că e un lucrător pe care te poți baza. Dar apoi a descoperit Arta și a Început să picteze În timpul liber și să graveze. Apoi a trimis fiecărui membru al familiei un portret copiat din fotografii. Ai văzut vreunul? Erau catastrofale, Walter. O minte bolnavă și un suflet Înfricoșător au făcut acele picturi. Nu știu cum a făcut, dar prin folosirea culorii a furat culoarea fiecărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care se Întorsese din mormânt? Cu toate astea, și În mod destul de misterios, se Întâmpla, după cum observa Sammler, să fii atras mereu, atât de puternic, atât de persuasiv, Înapoi spre condiția umană. Astfel Încât aceste mici pete dinlăuntrul substanței proprii Întotdeauna gravau punctiform cu reflecțiile lor toate spre care se Întorcea omul, tot ce curgea În jurul lui. Umbra nervilor lui Întotdeauna va lăsa dungi, ca pomii pe iarbă, ca apa pe nisip, ca plasa de lumină. Era o a doua Întâlnire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ascuțiți și pietrișul de pe mal, dar amândoi au ieșit la liman râzând. Și-au regăsit echilibrul în învârtoșarea de ape, iar Zach a ridicat brațele. Apoi bărbatul i-a oferit o scoică din care se revărsau perle. Pe scoică era gravat logo-ul în formă de stea al unei firmei de electronice. Trivialitatea imaginii a fost ceea ce-a trezit-o - simbolul pe care-l căuta de săptămâni întregi, acel detaliu, în esență neimportant, al celeilalte vieți a ei, al vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
vremii uitate. Acum, o prind în căușul mâinii, ca pe o mică nestemată, ieșită din cufărul vremii, și pentru un moment mă bucur de a ei unicitate...este a mea. Clipa, care acum s-a pierdut în tumultul timpului, rămâne gravată în imensitatea infinitului albastru, păstrează neatinsă... amintirea. Acolo în drumul de dincoace în lumina slabă de candelă ce străjuiește căi neumblate atât de pustii. Acolo, unde vuietul vântului își șuieră apriga furie, printre crestele de granit ale munților, printre florile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
gladiatorii se îmbuibau, fiindcă aceea putea fi ultima lor masă; doar puțini, siguri de victorie, nu mâncau, ca să fie mai agili și mai rapizi în atac și în apărare. Mulțimea se aduna în jurul gladiatorilor care, după ce goleau mesele, începeau să graveze pe plăcuțe de metal invocații către zeii lor sau injurii la adresa adversarului pe care urmau să-l întâlnească. Înainte de luptă, plăcuțele erau ascunse sub pământ, într-un loc oarecare din Ludus, pentru ca zeii infernali să le citească și să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și de luptă, dar în Antichitate existau mai multe tipuri de saci, precum și săli special amenajate, numite korykeion. Lachesis: una dintre cele trei Parce. Lapis Niger: literal, „Piatră Neagră“. Astfel se numeau tăblițele din piatră neagră pe care au fost gravate primele legi romane. Legitimi: gladiatorii legitimi, sau morituri, luptau cu pieptul dezgolit, pentru ca rănile, asemenea așa-numitelor banderillas înfipte de picadori în corpul taurului în coridele spaniole, să altereze starea psihică a luptătorului și să suscite compasiunea și empatia publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
brusc, îi întoarse spatele încă o dată și resemnarea puse stăpânire pe pașii ei atunci când reluă urcușul. Pentru un om aflat la sfârșitul căutării, Vultur-în-Zbor nu se simțea câtuși de puțin eroic. în piatra de deasupra ușii de la Casa Grimus erau gravate cuvintele: TOT CE ESTE îNTREG ESTE ȘI MORT. Păsările se îngrămădiră pe ramurile giganticului frasin, în timp ce Vultur-în-Zbor și Media o urmară înăuntru pe posaca Prepelicar. Casa era un fel de labirint triunghiular neregulat, iar fața care dădea spre treptele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Într-o criptă. Fără să-mi dau seama ce fac, m-am apropiat de lespedea de marmură pînă cînd am ajuns destul de aproape ca să pot Întinde mîna și s-o ating. Atunci am observat că pe cele două racle erau gravate un nume și o cruce. Praful, o mantie de cenușă, le ascundea. Încet, parcă În transă, fără să mă gîndesc ce fac, am Înlăturat cenușa ce acoperea capacul raclei. Abia se putea citi În negura roșiatică a lumînărilor. Penélope Aldaya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Roland e mort! Eu nu sunt decât fantoma rătăcitoare a acelui nefericit conte,care acum îndură chinurile iadului! Roland a răăcit toată noaptea la voia întâmplării prin pădure, în zori soarta i-a călăuzit pașii spre fântâna aceea unde Medor gravase fatala inscripție. Dând cu ochii de ea, deznădăjduitul paladin a tras sabia din teacă și a lovit în stâncă până ce a făcut-o pulbere. Nefericită grotă! De acum nu vei mai atrage cu umbra șirăcoarea ta. Bolta-ți nu va
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
aude glasul mamei... E desfăcută și cămașa... Dungată... Urmează un flanel de piele... Totuși, nu-i sigur că este Caratănase... Se caută prin buznare. În buzunarul interior al hainei s-a găsit o perie de dinți „Nivea” pe care-i gravat litera „H.” Se mai găsește un creion... Apoi o gumă de șters, un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din San Diego, arestând patru cărăuși și capturând o jumate de kil de maryjane calitatea întâi. Golanii aveau emise pe numele lor nouăsprezece mandate de arestare de la LAPD. A primit o scrisoare de felicitare din partea forurilor superioare și patru linii gravate pe patul pistolului. O altă mișcare penibilă din care ieșise ca trandafirașul. Dar cea mai tare mișcare a sa a fost cea cu fratele lui, Fud. La trei zile după ce fusese eliberat din penitenciarul de stat din Texas, Fud s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în sferele înalte ale spiritului geometria și poezia se întâlnesc. Poemele adunate aici au tăietura proprie inscripției. Scriitorul ne face favoarea de a ne invita într-un binefăcător lapidariu. Cioplite, gravate în piatră (adesea prețioasă), fericirea și durerea asigurându-se de durabilitate, prelungire a clipei -, exponatele au teme ce țin de pur și simplu profesia, chemarea de a fi om: iubirea, copilăria, natura, părinții, educația, senectutea, speranța, recunoștința, prietenia, înțelepciunea. Întruchipare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
în Anglia. A avut o ultimă noapte de distracție. Ce ciudat! Deși a trecut prin acest calvar și-a păstrat bidonul de băutură la brâu. Bobby se apleacă și-l ia din mâna mortului. Când îl întoarce, observă inițialele J.P.B. gravate pe o parte, ceea ce-l face să se simtă încă o dată vinovat, dar nu mai mult de o clipă. Portmoneul gol este lângă el. Bobby tocmai vrea să plece, simțindu-se nefiresc în preajma unui cadavru, dar ceva îl face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întotdeauna lângă Majestatea Sa în timp ce lucrează. Încăperea este de fapt zona de odihnă din capătul sălii tronului, însă acum este numită bibliotecă, datorita rafturilor cu cărți care acoperă pereții de sus până jos. Deasupra capului meu se află o tăbliță gravată cu caracterele chinezești ce înseamnă integru și cinstit. De afară e greu să-ți dai seama de adevărata dimensiune a clădirii: este mult mai mare decât mi-am imaginat-o eu. Construită în secolul al XV-lea, este situată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
model floral. Fujin e încântată. Ea îmi dă la rândul ei o pipă din cupru. N-am mai văzut nicicând ceva asemănător. Pe micuța pipă e reprezentată o scenă sofisticată de bătălie, cu nave, soldați și valuri. Micile siluete sunt gravate cu precizie, iar suprafața e lustruită la fel de fin ca porțelanul. Fujin îmi spune că a fost confecționată cu ajutorul unei mașini inventate de un englez. A fost un dar de la un angajat de-al prințului Kung, un britanic pe nume Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fetiță. Îmi aminteam răceala apei și cât de nespus de liberă mă simțeam alergând după rațele sălbatice. Acum eram cea mai puternică femeie din China, și totuși spiritul meu era închis în acel sicriu gol cu numele și titlul meu gravate în piatra rece. Simțămintele mele erau împărtășite de un alt suflet. Am băgat de seamă că Yung Lu mă observa dintr-un colț al sălii. În ultima vreme, fusesem prea ocupată cu umbra lui Su Shun pentru a permite gândurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
n‐ ar fi fost atâta lume, Mă aplecam, să le sărut! DOAMNEI M. Recunoștința‐mi înfiripă Al mulțumirii sentiment, Căci tu, mi‐ ai oferit o clipă, Când soțul tău era absent. EI Mi‐a reproșat, astăzi, soția Că boala‐ mi gravă, e prostia. Deși, jignit, mi‐ am ținut firea Eu i‐am răspuns: ba e iubirea! Dimitrie Petrino ( 1838‐ 1878) „În buna cutumă a vremii, Dimitrie Petrino dedi că mai multe poeme unor persoane din protipendada ieșeană” cum este „o recent
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am ciopli râvnitul țel, ni-l dăltuiește-o pronie... zise el plin de veselie. Cel puțin Wilt s-a scutit de cheltuiala pentru piatra de mormânt. E suficient să o rezeme cioclii pe femeie acolo, la cimitir, și să-i graveze pe piept „Aici zace Eva Wilt, născută așa și așa, ucisă sâmbăta trecută”. Monumentală în viață, monument în moarte. — Board, trebuie să spun că simțul umorului pe care-l etalezi mi se pare extrem de nepotrivit pentru momentul de față. — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Mai grav, se părea că aveau și ceva scris pe ele. Mesajul se vedea clar, chiar dacă era ininteligibil. Scria SOROTA. Părintele St John Froude lăsă binoclul de la ochi, se întinse spre sticla de whisky și medită la semnificația unui SOROTA gravat ectoplasmic pe cer. Tocmai își terminase al treilea pahar dat peste cap și decisese că, la urma urmei, spiritismul ar putea să conțină și ceva asupra căruia se putea medita, deși era greu de înțeles de ce intrai întotdeauna în contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de reanimare. Se opri, lipit de ușă. Zori cenușii, vineții. Lumina abia se ridica, noaptea mai lenevea, sarcastică, peste orașul avariat. Scările abia se distingeau. Aprinse un chibrit, să coboare. Dar se întoarse să citească numele de pe ușă. Numele era gravat pe o plăcuță de bronz. „Francisca Pop“, scria pe ușa alcovului. Chibritul se stinse, aprinse altul. „Francisca Pop. Balerină“, scria, clar, pe ușa capcanei. Citi, reciti, memoră, reciti. „Irina, auzi! Poarta! Gura, poarta roșie, irlandeză. Irlandeză! Setter irlandez, auzi. Canibala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
carte mare, limpede, deși o carte cu enigme și sugestii.“ (JUERGEN VERDOFSKY, Frankfurter Rundschau, Germania, 23 septembrie 1996) * „Plicul negru al lui Norman Manea: o capodoperă tumultuoasă și tulburătoare.“ (ENZO DI MAURO, Corriere della Sera, 22 septembrie 1999) „O scriere gravată de dictatură pe pielea și pagina unui mare scriitor și care devine un fel de hieroglifă a Leviathanului, o enormă cicatrice.“ (CLAUDIO MAGRIS, Corriere della Sera, 31 octombrie 1999) * „Norman Manea nu descrie închisorile, deportările, tortura, ci imensa groază care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un agent de circulație, când văd o tăbliță. King Street. O clipă, rămân uitându‑mă la ea alb, întrebându‑mă de ce simt un vag semnal de alarmă. Apoi, cu o tresărire, îmi aduc aminte. King Street numărul 17. Alicia. Numărul gravat pe ușa de sticlă din apropierea mea este 23. Ceea ce înseamnă... că tocmai am trecut pe lângă 17. Acum mi s‑a stârnit de‑a binelea curiozitatea. Ce naiba se întâmplă la numărul 17 de pe King Street? De ce zicea Alicia să se întâlnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dintr‑o ascunzătoare de pe raftul de sus. Una după alta, ies la lumină. O izbesc pe Suze în cap, aterizând pe podea, revărsându‑se și dezvăluind același conținut în fiecare dintre ele. Cutii gri strălucitoare, cu inițialele S C‑S gravate cu argintiu în partea din față. Cam patruzeci. — Ce... Suze își trage un tricou de pe cap și se holbează la ele, cu gura căscată. De unde naiba le‑ai... Scotocește printre hainele de pe jos, ridică una dintre cutii, o deschide și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]