27,020 matches
-
De vei lua aminte la greșeli de ANDREA BAJANI Uneori literatura modernă ne pune În fața unei imposibilități de a face o alegere clară pentru a discerne valoarea sau lipsa de valoare a volumului pe care tocmai l-ai parcurs. Această indecizie nu va ține de incapacitatea
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
a ajuns se pare, din puct de vedere estetic, la o fază În care formula aleasă pentru desfășurarea materialului narativ este aproape cel mai semnificativ indiciu despre calitatea volumului. Din acest punct de vedere, romanul De vei lua aminte la greșeli al lui Andrea Bajani se configurează lin și dă cititorului posibilitatea de a se situa ușor și confortabil Încă de la Început În interiorul universului narativ. Atât acțiunea, cât și finalitatea ei sunt ușor de Întrevăzut Încă din primele pagini care conturează
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
care Îi conferă un aer cinematografic. Cititorul poate avea senzatia accesului atât din afară, cât și din Înăuntru, creându-se o permanentă falie Între ceeea ce este și ceea ce se percepe. În cele din urmă, De vei lua aminte la greșeli apare ca un melanj interesant de tehnică și tematică, pe fundalul a două lumi opuse din atâtea puncte de vedere. Influențele culturale, percepția lor și viziunea asumată asupra vieții construiesc un personaj complex, interesant, Întro interacțiune perpetuă și vie cu
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 77, În PSB, vol. 29, p. 159. footnote>. O armă foarte puternică Împotriva păcatului sădită În fire de Dumnezeu este sfiala care nu numai că ne Întoarce de la rele, dar o ia și Înaintea greșelilor, făcându-l pe om să nu cadă rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume sădită În fire de Dumnezeu pentru ca
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care urmează după mustrările făcute În urma greșelii, este În stare ea singură, să Întoarcă pe cel ce a păcătuit, ca să nu ajungă iarăși În situația de a fi mustrat. Deosebirea dintre rușine Și sfială se poate defini Și descrie așa: rușinea este o sfială mai tare, iar
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
roșeață, căci Și trupul este afectat Împreună cu sufletul, printr-o predispoziție naturală, comună atât sufletului cât Și trupului. Când cineva simte sfială, căldura din jurul inimii i se ridică În obraji Și devine vizibilă. Dar cel ce se rușinează pentru vădirea greșelii sale devine palid cu puțină roșeață. Căci paloarea fricii se amestecă cu roșeața. Deci un simțământ de acest fel poate s-o ia Înaintea greșelilor, ca să nu mai cadă În acele fapte, a căror mustrare ar produce omului rușine. Dacă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
i se ridică În obraji Și devine vizibilă. Dar cel ce se rușinează pentru vădirea greșelii sale devine palid cu puțină roșeață. Căci paloarea fricii se amestecă cu roșeața. Deci un simțământ de acest fel poate s-o ia Înaintea greșelilor, ca să nu mai cadă În acele fapte, a căror mustrare ar produce omului rușine. Dacă lucrurile stau astfel și dacă cuvântul exprimă adevărul, patima rușinii a fost pusă În fire ca să ne păzească de greșeli”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
poate s-o ia Înaintea greșelilor, ca să nu mai cadă În acele fapte, a căror mustrare ar produce omului rușine. Dacă lucrurile stau astfel și dacă cuvântul exprimă adevărul, patima rușinii a fost pusă În fire ca să ne păzească de greșeli”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
este disprețuită de cei ce păcătuiesc ca Și cum nu ar fi făcut nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește Psalmistul greșelile nimicnicie, căci În chip firesc cel ce face rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește Psalmistul greșelile nimicnicie, căci În chip firesc cel ce face rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este bine ca propria Învățătură a Bisericii să ducă la virtute prin mărturisirea greșelilor. Căci prin mărturisire ne putem pune În siguranță propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie, face o indigestie Și, ajungând la inflamații, trebuie să fie vindecat prin operație sau cauterizare, cel vindecat va considera boala ca pe
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții... greșeala necredinței a Început să se-nfiripe prin mijlocirea acelora care Învățau «altceva»” (Eusebiu, Istoria bisericească 3,32,7-8). Iudaismul antic nu socotea drept importantă unitatea Învățăturii, ci mai degrabă felul de a trăi În particular și În societate. Cu toate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote> care înseamnă îndepărtarea de la scop; în limba greacă întâlnim cuvântul αμαρτια cu același sens; în limba latină găsim de asemenea termenul peccatum, care are un sens foarte larg, putând însemna orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul moral-religios. Astfel, potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române”, păcatul este „o încălcare a unei legi sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
foarte larg, putând însemna orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul moral-religios. Astfel, potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române”, păcatul este „o încălcare a unei legi sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Or, ființa umană are vocația de a urca pe culmile perfecțiunii, nu de a se prăbuși în abisul fărădelegilor. II. Nașterea sau geneza păcatelor Păcatul, în începutul său, ca și în toate urmările și înfățișările lui, este fructul libertății morale, greșeala neascultării, călcarea legii (I Ioan 3, 4), răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El. Păcatul este aproape, pentru că își are existența în noi. El are un mod specific de a se strecura și a se amesteca în
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că este de la Dumnezeu. În legătură cu aceasta, scriitorul filocalic Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim la plânsul pentru greșeli. Noi însă, fraților, să nu uităm de greșelile noastre chiar dacă ni se pare că prin pocăință ni s-au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim la plânsul pentru greșeli. Noi însă, fraților, să nu uităm de greșelile noastre chiar dacă ni se pare că prin pocăință ni s-au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
considerate de noi mici, acestea fiind foarte periculoase pentru că prin ele, diavolul ne conduce spre cele mari. Referitor la aceasta, dumnezeiescul Ioan Gură de Aur ne previne astfel : „Dacă ești atent și te asiguri în amănunte, nu vei cădea în greșeli mari, nici nu vei fi ipitit deloc în acestea. Iar, nefiind atent în cele mici, te vei primejdui să cazi încet-încet în cele mari”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice”, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 3
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să ajung mai repede la această plăcere și desfătare. Ce sensibilitate în orchestră! Ce precizie! Ce acustică! Ce minune de Teatru! Închipuiește-ți o execuție în care nu s-a comis nici pe scenă, nici în orchestră, toată seara, nici o singură greșeală, nici măcar cea mai mică? A fost într-adevăr perfect, așa cum nu mi s-a întîmplat pînă acum în viață. Secretul marilor dirijori acum mi s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut așa: Serafin, oarecum îmbătrânit, l’a auzit și a rămas impresionat de fraza, muzicalitatea lui, angajându-l pe loc, însă din mare greșeală, pentru Traviata, 4 recite. Contractul era iscălit așa degeaba l-aș fi sfătuit să nu cânte. Băiatul ajunge până la repetiția generală și dovedind o totală insuficiență vocală, pentru că rolul era mult prea tare pentru el, a fost protestat și nu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu nerăbdare rânduri lungi de la tine. Te-aș ruga să arăți lui Alfred, sau să-i citești pasagiile din această scrisoare pe care ar putea să-l intereseze, sau dacă crezi, să o citească. Las aceasta la judecata ta! Scuză greșelile mele de scris și chiar de românească, dar cum sunt obligat să scriu în cea mai mare viteză nu mai am răbdare să mă gândesc prea mult de a găsi fraze impecabile. Cu dragoste și pe curând Ionel P.S. În
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
un profesor. Cum să atragi un profesor de română în „cercul autorilor dispăruți" (a se citi „încă neincluși" în programa școlară)? Cum să-l convingi că un profesor de literatură nu e un arbitru care trebuie să fluiere la fiecare greșeală de exprimare și la fiecare virgulă. Nimeni nu dă niciun ban pe virgule în România de azi. Pe idei inovative, cu siguranță! Cum să scoți un profesor de română din sala de clasă și să-l aduci la o prezentare
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
rămână exact ceea ce suntamintiri. Nu puteam să-mi permit să alunec din nou în vremurile acelea în care mintea îmi plutea pe ape tulburi, stăpânite de sentimentul acela, cam înșelător - dragostea. De la început mi-am promis că n-o să fac greșeala să mă îndrăgostesc. Prea multe povești auzite. Încă de la prima privire mi-am semnat condamnarea. De ce oare am crezut că am ceva mai special decât toți ceilalți? Totul s-a petrecut prea repede, s-a consumat prea dintr-o dată, iar
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]