1,000 matches
-
hirotonit preot pentru parohia Chilioara unde păstorește 38 de ani, un timp fiind și protopop de Oarța de Jos. În timpul păstoririi sale în localitatea Chilioara, conform recensământului din Trasilvania, în anul 1850 localitatea avea 609 suflete din care 603 erau greco-catolici, 6 reformați, iar ortodocși nici unul. Pr. Alexandru Barboloviciu a avut 4 feciori și 3 fete : Alexandru, mare proprietar în Chilioara, decedat în vârstă de 62 de ani; Alimpiu, viitor Vicar foraneu de Simleu ; Isidor, preot în Vârsolt, decedat în 1872
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
aveau o conștiință socială mai dezvoltată decât cei aflați sub dominația rusă în Basarabia și erau conduși de o elită politică experimentată și activă, formată din reprezentanți ai clasei de mijloc a orașelor și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea ucraineană era favorizată la nivelul administrației locale. În aceeași perioadă opțiunile politice ucrainene se îndreptau spre 3 curente politice: "Bătrânii ruteni", "Tinerii ruteni" și "Radicalii". Din 1896 activa în Bucovina
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,05%). Pentru 3,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,97%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (5,08%) și greco-catolici (3,5%). Pentru 3,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Vadu Izei, Maramureș () [Corola-website/Science/310645_a_311974]
-
regim special misionar-pastoral, care are rolul de a coordona viața spirituală a credincioșilor greco-catolici ucraineni din România în cadrul Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș. În prezent, își are sediul în orașul Rădăuți. Vicariatul este condus de preotul vicar episcopal Mihai Dubovici. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. În anul 1806, mitropolitul greco-catolicilor ucraineni din Liov, Antonie Angelovici, a cerut împăratului austriac înființarea în Bucovina a unui episcopat al rutenilor uniți cu Roma, el susținând că majoritatea enoriașilor Episcopiei ortodoxe a Bucovinei ar fi de fapt galițieni greco-catolici. Începând din 1812, împăratul Francisc
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Până în anul 1918 aceste parohii s-au aflat sub jurisdicția Eparhiei de Stanislav (azi Ivano-Frankivsk). După Unirea Bucovinei cu România (1918) greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. Ca urmare a acestei situații, nunțiul apostolic Francesco Marmaggi, venit în România la 17 octombrie 1920, a dus tratative cu regele Ferdinand I prin duhovnicul acestuia, mons. Ulderic Cipolloni, pentru înființarea unei administraturi
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Suceava). Administratura era subordonată direct Nunțiaturii Apostolice din București , iar funcția de administrator apostolic a fost îndeplinită de preotul Clemente Zlepko din Siret (1923-1930). În negocierile pentru încheierea Concordatului din 1927, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În proiectul de concordat între Vatican și Regatul României era prevăzută la art. 10 înființarea unei mitropolii la Blaj, având eparhii sufragane la Lugoj, Oradea Mare, Baia Mare și Cluj, cu mențiunea "„I cattolici uniati (ruteni) della Bucovina avranno un
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
abrogarea actului de desființare a Bisericii Române Unite cu Roma, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean a fost reînființat în 1996, cu sediul la Rădăuți. El a fost plasat în jurisdicția Episcopiei române unite a Maramureșului, cu sediul la Baia Mare. Vicari generali ai greco-catolicilor ucraineni din România au fost preoții Vasile Popovics din Siret (1996-2000), Ioan Voloșciuc din Rădăuți (2000-2012) și Mihai Dubovici (din 2012). În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima sa vizită canonică
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie de investitori importanți. Cele
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
06%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de reformați (5,98%), penticostali (3,99%), martori ai lui Iehova (2,36%) și greco-catolici (1,52%). Pentru 7,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 centru administrativ, respectiv sediu de plasă (una din din cele 6 plase ale județului Turda). Conform
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (22 de persoane), armeni (4 persoane) și ruși (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,37%), dar existau și mozaici (3,12%), romano-catolici (3,58%), greco-catolici (1,23%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (16 persoane) și armeano-catolici (4 persoane).
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Nagydobos avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de greco-catolici (%), persoane fără religie (%) și romano-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nagydobos, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332316_a_333645]
-
audiența publică, în care Papa se interesează de soarta lui și îi fixează audiență particulară pentru 22 februarie. Audiența a durat 45 de minute. El l-a rugat stăruitor pe Papă ca sub nici un motiv să nu-i uite pe greco-catolicii din România și Biserica lor, căci ar fi o gravă eroare istorică pentru care posteritatea ar acuza Sfântul Scaun cu mare asprime. Totodată l-a rugat, ca recompensă și încurajare, să-i promoveze pe episcopul Iuliu Hossu din Biserica Greco-Catolică
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Szakáld avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), greco-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szakáld, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332143_a_333472]
-
minorități sunt cele de maghiari (16,37%) și romi (3,5%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,49%), dar există și minorități de reformați (13,42%), greco-catolici (5,06%), romano-catolici (3,2%) și penticostali (2,16%). Pentru 4,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: " Hărți " " Street
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
2011). Conform recensământului din 2011, satul Szamosszeg avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de persoane fără religie (%), greco-catolici (%) și romano-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szamosszeg, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332324_a_333653]
-
Bábahalma, sau Babahalma. Biserica de lemn cu hramul ,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, care în prezent nu mai servește pentru oficierea de slujbe, potrivit tradiției ,...s-ar fi ridicat pe la 1840-1850, de către ortodcși și ar fi fost donată pe la 1860 greco-catolicilor din sat”, donația fiind motivată prin faptul că la 1850 comunitatea ortodoxă a început ridicarea unei noi biserici, din piatră. Potrivit Ioanei Cristache-Panait, biserica de lemn deținută de ortodocșii din localitate, este înlocuită în anul 1850 cu alta de zid
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
de Propaganda Fide. La Roma a studiat timp de 6 ani, la sfârșitul cărora a obținut titlul de doctor în teologie. În anul 1885 a fost hirotonit preot la Roma. După hirotonire a plecat la București în calitate de paroh al românilor greco-catolici de acolo. La București a fost numit de către arhiepiscopul romano-catolic Paul Iosif Palma în funcția de profesor la Seminarul Teologic de la Cioplea, iar apoi director al Seminarului Arhiepiscopal de la București, care fusese de curând creat, precum și econom general. În două
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
cu o minoritate de maghiari (2,41%). Pentru 5,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,21%), dar există și minorități de penticostali (9,33%), romano-catolici (4,27%) și greco-catolici (1,43%). Pentru 5,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). În anul 1934, numărul catolicilor din Rădăuți era de 5.896. La 22 octombrie 1940 a fost semnată
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
de maghiari (8,18%) și romi (5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Gadna () [Corola-website/Science/313961_a_315290]
-
români (86,75%), cu o minoritate de romi (11,48%). Pentru 1,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,3%), dar există și minorități de penticostali (3,05%) și greco-catolici (2,91%). Pentru 1,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia comunei este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Fondul forestier ocupă cca. 26% din suprafața totală a comunei, situație care a făcut posibilă
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]