738 matches
-
pe care noțiunea respectivă îl are în lumea spirituală creștină. De aceea, se poate trasa, pînă la un punct, în primul rînd pe baza datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o concepție generală despre viață, comună gîndirii indiene și celei greco-romane vechi. Într-o asemenea concepție fundamentală, comună, nu se poate stabili ușor ceea ce s-a datorat moștenirii comune indoeuropene, de unde provin grecii, romanii, indienii etc., și ceea ce s-a datorat, în schimb, unei lente influențe reciproce ce a avut loc
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unei lente influențe reciproce ce a avut loc după ce popoarele respective s-au stabilit în cadrul lor istoric. Oricum ar fi, nu credem că trebuie exclusă o anumită cunoaștere, cel puțin a cîtorva nuanțe ale gîndirii indiene vechi, de către lumea culturală greco-romană, repetăm, chiar și înainte de expediția lui Alexandru Macedon. Această cunoaștere, însă, trebuie să fi fost, ca să spunem așa, subterană. Presupunem că influența sa s-a exercitat pe căi necunoscute astăzi sau, eventual, cunoscute în mod greșit, prin mijloace lingvistice și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o poziție și mai favorabilă în ceea ce privește legăturile dintre Orient și Occident. Pe lîngă aceasta, dezvoltarea raporturilor culturale, demonstrată prin înmulțirea versiunilor celor trei cărți indiene adineauri citate, se încadrează în acea mișcare mai generală care va duce la redescoperirea umanismului greco-roman și care va avea numele de Renaștere. În această perioadă, aspectul cultural indian față de cel latin, din cauza condițiilor istorice și culturale necoapte, nu va ajunge la apogeu decît cîteva secole mai tîrziu, adică după ce umanismul greco-latin va fi devenit o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
autentică a curentului de idei, ce va deveni apoi Romantismul. Dacă Romantismul este un fel de a doua Renaștere, neapărat analogia trebuie făcută cu ultimele sale consecințe: așa cum (prima) Renaștere s-a datorat aproape în totalitate descoperirii lumii spirituale vechi greco-romane, tot astfel Romantismul (= a doua Renaștere sau Renașterea Orientală) s-a datorat aproape în întregime descoperirii lumii spirituale orientale, adică, în primul rînd, cea veche indiană. Mult apreciata frază a lui L. von Schröder (reluată de Winternitz și de alții
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
marxist, să nu se fi simțit nevoit să explice prezența diversității și de aceea să trebuiască să recurgă la teoria evoluției, care nu este altceva decît teoria devenirii, cu noi aplicații și concluzii, a gîndirii indiene, dar și a celei greco-romane (vezi, de ex. Heraclit). Eterna devenire a lumii, dar și implicit (chiar și explicit) a omului trebuia să provoace și în sufletul filozofului occidental aceeași dorință arzătoare de a se întoarce (nostalgia romantică) în sînul "păcii eterne" (ca să nu spunem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
argument în a admite că realitatea și conceptul de Üebermensch se pot căuta în influența filozofiei indiene, în care se încadrează organic. Într-adevăr, se pot stabili unele conexiuni între conceptul de supraom și conceptul de erou al lumii spirituale greco-romane antice, bazat pe premise asemănătoare celor ale lumii indiene. Aici, desigur, conceptul de supraom (se va vedea, la timpul potrivit, conceptul de om cosmic = purusa) se bazează pe identitatea amintită dintre eul individual și Spiritul Universal. Pentru gîndirea occidentală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
omul "simplu", omul sclav (omul neemancipat încă, neeliberat cu ajutorul cunoașterii identității repetate dintre sine și Spiritul Universului); dintre omul bărbat și omul femeie, ce ar fi inferior ontologic primului etc. Revenim astfel la întregul sistem de concepte ale lumii spirituale greco-romane, care însemna identitatea de vederi, contrar a ceea ce se crede uneori, cu lumea spirituală indiană: lumea spirituală creștină este, astfel, lăsată deoparte, fiind văzută ca niște "idei tradiționale depășite". Asupra acestor aspecte și a altora asemănătoare ne vom opri în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Era nevoie de o pregătire specială din punct de vedere teoretic, adică filozofic, pentru a face accesibile asemenea premise opuse gîndirii tradiționale creștine, chiar dacă ele ar fi apărut timid ici și colo, începînd cu Renașterea, ca urmare a aprofundării filozofiei greco-romane păgîne. Oricum, din sporadice și pînă atunci rămase mai degrabă la suprafață, aceste premise trebuiau să fie generalizate și ordonate în mod organizat pentru a da formă noii concepții de viață către care se tindea în acea epocă. Iată de ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a crede sau a practica în Occident. Desigur, acest contrast așa de hotărît, între Orient (India) și Occident, în antichitate nu va fi fost atît de simțitor ca acum. Nu trebuie să pierdem din vedere că spiritualitatea antică indiană și greco-romană trebuie să fi avut, în realitate, multe trăsături fundamentale comune. Dar, prin răspîndirea creștinismului cu spiritualitatea sa specifică asupra întregii lumi cunoscute din antichitate, vechea spiritualitate păgînă a fost inundată, luîndu-ni-se astfel posibilitatea de a înțelege în mod mai imediat
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai imediat însăși spiritualitatea indiană. De aceea, ni se pare mai folositor a se face efort pentru cunoașterea spiritualității indiene, transmisă peste secole și milenii, adesea fără modificări esențiale, cu scopul de a clarifica mai bine și unele idei antice greco-romane, rămase fosile izolate și deci mai puțin înțelese numai în cadrul culturii greco-romane, decît efortul contrar, care, din frînturile monumentalei construcții greco-romane, reușește cu mari dificultăți să ne sugereze superbul edificiu, în mare măsură prăbușit, al spiritualității comune indo-europene. 1) Speranța
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a se face efort pentru cunoașterea spiritualității indiene, transmisă peste secole și milenii, adesea fără modificări esențiale, cu scopul de a clarifica mai bine și unele idei antice greco-romane, rămase fosile izolate și deci mai puțin înțelese numai în cadrul culturii greco-romane, decît efortul contrar, care, din frînturile monumentalei construcții greco-romane, reușește cu mari dificultăți să ne sugereze superbul edificiu, în mare măsură prăbușit, al spiritualității comune indo-europene. 1) Speranța Theognis din Megara (1135), din sec. VI a.Hr., celebrá speranța ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
peste secole și milenii, adesea fără modificări esențiale, cu scopul de a clarifica mai bine și unele idei antice greco-romane, rămase fosile izolate și deci mai puțin înțelese numai în cadrul culturii greco-romane, decît efortul contrar, care, din frînturile monumentalei construcții greco-romane, reușește cu mari dificultăți să ne sugereze superbul edificiu, în mare măsură prăbușit, al spiritualității comune indo-europene. 1) Speranța Theognis din Megara (1135), din sec. VI a.Hr., celebrá speranța ca "unica zeitate rămasă pe pămînt să conforteze pe oameni
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Pr. Prof. Ioan Rămureanu, „Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol,(381)”, în Studii Teologice, Nr. 3-5, 1959, p. 373. footnote>.Străduindu-se să înlăture orice idee sau formulă străină de spiritul adevăratei credințe creștine, ca cele din filosofia profană greco-romană, Părinții Sinodului au exprimat pregnant dumnezeirea, egalitatea, deoființimea și unitatea persoanelor Sfintei Treimi, Tatăl,Fiul și Sfântul Duh.Dumnezeu Cel Unul în ființă este arătat ca Tatăl, Creatorul atoate, în primul articol, apoi în șase articole se vorbește despre Dum
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cronică românească a jocului de fotbal este aceea dintre două echipe bucureștene, cronică publicată sub titlul „Matchul de foot-ball de la șosea” în numărul 6, din 4 decembrie 1907, al revistei „Din lumea sporturilor”, publicație apărută sub conducerea cunoscutului campion de „greco-romane”, Mitică Dona. Pentru valoarea sa de document, cât și pentru savoarea stilului în care este redactat, redăm integral și fără modificări ortografice textul acestei cronici sportive: „Duminică, 2 Decembrie a avut loc pe platoul din fața rondului al doilea, o interesantă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
221. Ignoranța nu este o simplă „lipsă de cunoștințe”. A nu studia limbile clasice nu înseamnă doar a nu cunoaște latina și greaca veche; înseamnă a nu putea aprecia valorile clasicismului, cu marile sale modele morale și cu elevațiile civilizației greco-romane. Mai mult, null curriculum este întotdeauna însoțit de prejudecata că tot ceea ce nu se predă (nefiind specificat în written curriculum) nu merită să fie învățat. Ignoranța dă întotdeauna naștere disprețului față de ceea ce este ignorat. O zicală românească susține îndreptățit că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii lui Cantemir cu Antichitatea, autorul identifică în umanismul învățatului moldovean un aspect inedit, determinat de contactele lui livrești cu stoicismul și mai ales cu neoaristotelismul renascentist, pe care îl susține cu analize nuanțate ale textelor cantemirene. Cultul civilizației antice greco-romane - observă V. - se leagă la Cantemir de problema originii latine a românilor și de cea a romanității limbii, problemă nodală în întregul umanism românesc. Un merit aparte al lucrării este examinarea încercării programatice a lui Cantemir de a alcătui o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
ridicați la rangul de figuri angelice. Creștinismul a adoptat modelul evreiesc, idealul martiriului creștin exprimând aspirația către o imitatio Christi. Pietatea populară, care atribuia martirului caracteristicile figurilor divine, eroilor și îngerilor, a influențat cele două religii. La fel și tradiția greco-romană, care a dat tonul martirologiilor evreiască și creștină. Acestea nu încearcă numai să-l întărească pe credincios în credința lui, ci și să câștige noi prozeliți pentru iudaism și creștinism. Episodul celor zece martiri se inspiră din legende mai vechi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tendință îndelungată bine individualizată încă de la origini și care se declină sub mai multe aspecte. Pentru început, este despărțirea de materialele de bază care face trecerea, în două cuvinte, de la civilizația lutului ars (asiro-babiloniană), la cea a papirusului (Egipt, Antichitatea greco-romană), apoi a pergamentului, a hîrtiei, acum a electronului și mîine a fotonului. Și asta fiindcă datorită acestor computere electro-optice care vor înlocui mîine electronul încă prea lent prin particule de lumină (semnalele electrice care circulă cu o viteză inferioară vitezei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vremuri ca pirații și pirateria. Pirații și poveștile despre ei au apărut odată cu nevoia și provocarea de a cunoaște și cuceri imensitatea de ape, în vederea asigurării existenței, a schimbului de mărfuri, a ocupării de noi teritorii. Istoria antică și mitologia greco-romană sunt pline de pirați și acțiuni de piraterie: argonauții lui Iason și furtul "lânii de aur", expedițiile lui Ulise la întoarcerea din Troia, capturarea tânărului Iulius Cesar în anul 75 î.d.H, de către pirații din Cilicia... Pirați faimoși au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la tir, Alexe Dumitru și Ismailciuc Simion la 1.000m canoe dublu. Roma, 1960 România a obținut 10 medalii (3 de aur, 1 de argint, 6 de bronz). Medalii de aur: Ion Dumitrescu, proba de talere, Dumitru Pârvulescu la lupte greco-romane, Iolanda Balaș, la săritura în înălțime - atletism. Tokyo, 1964 România a obținut 12 medalii (2 de aur, 4 de argint, 6 de bronz). Aur olimpic pentru: Mihaela Peneș (17 ani) la aruncarea suliței - atletism, inclusă în lotul olimpic pentru a
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
olimpică a traversat teritoriul României, purtată de atleți români, iar în București, în fața Cercului Militar de pe Calea Victoriei, într-o mare cupă, a fost aprinsă o flacără simbol, care a ars pe parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice. Aur olimpic pentru: Gheorghe Berceanu la lupte greco-romane, categoria 52kg, Nicolae Martinescu la lupte greco-romane, categoria 100kg, Ivan Patzaichin canoe. Montreal, 1976 România a obținut 27 medalii dintre care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
atleți români, iar în București, în fața Cercului Militar de pe Calea Victoriei, într-o mare cupă, a fost aprinsă o flacără simbol, care a ars pe parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice. Aur olimpic pentru: Gheorghe Berceanu la lupte greco-romane, categoria 52kg, Nicolae Martinescu la lupte greco-romane, categoria 100kg, Ivan Patzaichin canoe. Montreal, 1976 România a obținut 27 medalii dintre care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii de argint, de reținut reușita echipei masculine
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii de argint, de reținut reușita echipei masculine de handbal, echipei feminine de gimnastică; 14 medalii de bronz (box, canotaj, lupte greco-romane). Moscova, 1980 România a obținut 25 de medalii (6 de aur, 6 de argint, 13 de bronz). Nadia Comăneci două medalii de aur la bârnă și sol (2 medalii de argint) gimnastică; Corneliu Ion pistol viteză, Patzaichin-Simionov la canoe 2
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
25 de medalii (6 de aur, 6 de argint, 13 de bronz). Nadia Comăneci două medalii de aur la bârnă și sol (2 medalii de argint) gimnastică; Corneliu Ion pistol viteză, Patzaichin-Simionov la canoe 2 - 1.000m, Ștefan Rusu lupte greco-romane, categoria 68kg, Sanda Toma la schif simplu. Los Angeles, 1984 România a obținut 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz). Ecaterina Szabo gimnastică: 3 medalii de aur la sol, sărituri, bârnă, argint la individual compus
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
avalanșă de circumstanțe potrivnice, caută de-ți păstrează o ținută dârză și un suflet liniștit, deoarece sunt singurele care convin unui rege în cugetul său! 30 octombrie 1949 Eu, Vally, Atti și întreaga Gens Gigliana la un festival de lupte greco-romane... 31 octombrie 1949 Plimbare de toamnă pe o vreme când natura e pe moarte... Noutăți cu privire la o schimbare în rău a situației: proces. Noapte tulburată de coșmaruri. 3 noiembrie 1949 Rendez-vous cu Atti și cu Vally. Ne-am dus la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]