748 matches
-
la tir, Alexe Dumitru și Ismailciuc Simion la 1.000m canoe dublu. Roma, 1960 România a obținut 10 medalii (3 de aur, 1 de argint, 6 de bronz). Medalii de aur: Ion Dumitrescu, proba de talere, Dumitru Pârvulescu la lupte greco-romane, Iolanda Balaș, la săritura în înălțime - atletism. Tokyo, 1964 România a obținut 12 medalii (2 de aur, 4 de argint, 6 de bronz). Aur olimpic pentru: Mihaela Peneș (17 ani) la aruncarea suliței - atletism, inclusă în lotul olimpic pentru a
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
olimpică a traversat teritoriul României, purtată de atleți români, iar în București, în fața Cercului Militar de pe Calea Victoriei, într-o mare cupă, a fost aprinsă o flacără simbol, care a ars pe parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice. Aur olimpic pentru: Gheorghe Berceanu la lupte greco-romane, categoria 52kg, Nicolae Martinescu la lupte greco-romane, categoria 100kg, Ivan Patzaichin canoe. Montreal, 1976 România a obținut 27 medalii dintre care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
atleți români, iar în București, în fața Cercului Militar de pe Calea Victoriei, într-o mare cupă, a fost aprinsă o flacără simbol, care a ars pe parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice. Aur olimpic pentru: Gheorghe Berceanu la lupte greco-romane, categoria 52kg, Nicolae Martinescu la lupte greco-romane, categoria 100kg, Ivan Patzaichin canoe. Montreal, 1976 România a obținut 27 medalii dintre care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii de argint, de reținut reușita echipei masculine
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
care 4 de aur. “Olimpiada Nadia Comăneci” (15 ani, 3 medalii de aur), Vasile Dâba aur la kaiac; 9 medalii de argint, de reținut reușita echipei masculine de handbal, echipei feminine de gimnastică; 14 medalii de bronz (box, canotaj, lupte greco-romane). Moscova, 1980 România a obținut 25 de medalii (6 de aur, 6 de argint, 13 de bronz). Nadia Comăneci două medalii de aur la bârnă și sol (2 medalii de argint) gimnastică; Corneliu Ion pistol viteză, Patzaichin-Simionov la canoe 2
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
25 de medalii (6 de aur, 6 de argint, 13 de bronz). Nadia Comăneci două medalii de aur la bârnă și sol (2 medalii de argint) gimnastică; Corneliu Ion pistol viteză, Patzaichin-Simionov la canoe 2 - 1.000m, Ștefan Rusu lupte greco-romane, categoria 68kg, Sanda Toma la schif simplu. Los Angeles, 1984 România a obținut 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz). Ecaterina Szabo gimnastică: 3 medalii de aur la sol, sărituri, bârnă, argint la individual compus
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
se dezvolte acest curent în a doua parte a secolului trecut. După ce și-a publicat Etica (1887), încecînd, o dată mai mult, o a treia cale între metafizică și teologie, pornind de la "sentimentul general de umanitate, așa cum l-a dezvoltat lumea greco-romană", Höffding a redactat o amplă Istorie a filosofiei moderne (1895), care a cunoscut o largă difuzare în Europa occidentală, fiind folosită și în universalitățile noastre, în perioada interbelică. A revenit apoi la problematica religioasă, tratînd-o de asemenea ca pe un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în Asia Mică (Ephes), în Africa (Timgad), în Grecia, unde biblioteca fondată de Hadrian la Atena era celebră. Importanța acestor biblioteci dovedește sărăcia moștenirii noastre clasice, textele pe care le-am păstrat fiind puțin relevante pentru activitatea literară în Antichitatea greco-romană. Nici un manuscris al unui autor antic nu ne-a parvenit; secole, uneori mai mult de un mileniu, despart cea mai veche copie păstrată de data alcătuirii textului, iar autorii vechi ne sînt cunoscuți prin copiile copiilor. Ceea ce s-a păstrat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mari savanți ai timpului său. Desigur, cercetările arheologice întreprinse de un secol au scos la iveală 30 000 de papirusuri, dar o mare parte din ele nu sînt decît documente private, de altfel prețioase pentru cunoașterea vieții cotidiene a Egiptului greco-roman. Deci nu putem aștepta de la descoperirile arheologice decît fragmente de opere literare dispărute; au existat totuși unele excepționale, ca cele ale Constituției Atenei de Aristotel, în 1891, și Manuscrisele de la Marea Moartă, în 1947-1949. CARTEA ÎN EVUL MEDIU I. Sfîrșitul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
europeană are la bază trei componente originare: creștinismul, umanismul grec și ordinea juridică romană. Ea a conservat aceste moșteniri cărora le-a adăugat noi elemente ce definesc astăzi, deopotrivă, diversitatea și structura sa unitară. Astfel, la contribuția pe care lumea greco-romană și creștinismul au adus-o la înflorirea Europei, trebuie să adăugăm construcția instituțională a regimurilor feudale și apoi parlamentare moderne, ce exprimă diversitatea de organizare funciară și culturală europeană. Cu prilejul unei conferințe susținute la Universitatea din Zürich, în noiembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
spiritului european. Spre deosebire de alte civilizații ale lumii, spiritualitatea europeană se întemeiază pe noțiunea de persoană, afirmând și dezvoltând ideea personalității și creativității umane în libera ei dezvoltare ca scop și sens al existenței noastre. Noțiunea de persoană are o origine greco-romană, care s-a corelat organic cu conținutul creștinismului evanghelic. Apoi, triburile germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cele de emancipare locală, pe de alta. Dar Roma a știut să stăpânească într-o mare diversitate de situații și să soluționeze din mers problemele apărute într-o parte sau alta a imperiului său. Constituindu-se pe fundamentele civilizației greco-romane, Europa medievală creștină se desăvârșește în jurul secolului al X-lea și-și afirmă propria identitate în lupta cu Islamul. Creștinismul a îndeplinit un rol esențial în transmiterea valorilor culturale civilizatoare romane către Occidentul și Orientul medieval. Europa occidentală conservă moștenirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
diverse părți ale Europei, universitățile capătă un adevărat caracter european, limba comună fiind latina. Odată cu afirmarea fenomenului renascentist și explorările atlantice, imaginarul european se îmbogățește, oamenii dobândind o nouă viziune asupra spațiului. Ei capătă tot mai clar conștiința vechimii lumii greco-romane și descoperă, prin durata istoriei, semnificația valorilor acesteia. Deopotrivă cu expansiunea în timp, ei dobândesc, prin călătorii, o imagine asupra lumii despre care își dau seama că este finită, confruntându-se direct cu America, Asia, Africa. Spațiul cunoscut se lărgește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca moarte, evoluția ca încremenire... Ele reprezintă un soroc irevocabil, dar la care se ajunge, întotdeauna, dintr-o profundă necesitate”. După Spengler, fiecare mare cultură are un ciclu vital de o mie de ani, cât au durat culturile babiloniană, indiană, greco-romană. Apărând în preajma anului 1000, cultura occidentală s-a transformat în civilizație în secolul al XVIII-lea și nu va depăși cu mult anul 2000, când se va apropia de încheierea ciclului său vital. Astfel, Spengler lansează ideea unui destin implacabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
al preponderenței elementului grec asupra celui barbar este bine marcat de alegerea făcută de Gyptis. 2. Formarea Galiei (secolele V-II î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea î.I.C., Galia primește o dublă influență: celtică în nord și greco-romană în sud. Ea cunoaște, în prima zonă, mai rurală, și în a doua, mai deschisă schimburilor, o oarecare prosperitate. Sosirea celților în Franța de Est și dezvoltarea coloniilor grecești în Franța de Sud: acestea sînt datele fundamentale ale anilor 500
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este legată mai întîi de oraș, paradox al Galiei dar și al altor provincii ale Imperiului roman. În lumea greco-romană, formele dominante ale puterii și ale vieții sociale și economice se afirmă în modul cel mai clar în orașe. Totuși, confruntarea sau întîlnrea între cele două culturi, galică și romană, își găsesc domeniul de predilecție în mutațiile din peisajul rural
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aceleași caractere (respectiv același elemente) sau caractere diferite (elemente, mulțimi). Menționăm că cuvintele “pătrat” și “dreptunghi” nu au Înțelesul obișnuit din geometrie: dacă un tabel “pătrat” (sau “latin”) este Întotdeauna și un pătrat geometric, În schimb un tabel “dreptunghiular” (sau “greco-roman”) nu este neaparat un dreptunghi geometric. Analiza criterială folosește pentru ordonarea criteriilor tabele pătrate care pun În corespondență două “mulțimi” identice numite grile, iar pentru scopuri decizionale tabele dreptunghiulare (matricea consecințelor, de exemplu). Pe grilă se compară N elemente (criterii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aceleași caractere (respectiv același elemente) sau caractere diferite (elemente, mulțimi). Menționăm că cuvintele “pătrat” și “dreptunghi” nu au Înțelesul obișnuit din geometrie: dacă un tabel “pătrat” (sau “latin”) este Întotdeauna și un pătrat geometric, În schimb un tabel “dreptunghiular” (sau “greco-roman”) nu este neaparat un dreptunghi geometric. Analiza criterială folosește pentru ordonarea criteriilor tabele pătrate care pun În corespondență două “mulțimi” identice numite grile, iar pentru scopuri decizionale tabele dreptunghiulare (matricea consecințelor, de exemplu). Pe grilă se compară N elemente (criterii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ci al adevăratului Dumnezeu bănuit de conștiința umană dincolo de insuficiența politeistă, creată de fantezia poetică. în orice caz, antropomorfismul poetic-religios al Olimpului, intuire genială a unui plan de existență dincolo de timp și spațiu, e locul ideal după care suspină sufletul greco-roman. Fruct al libertății haotizate de păcat, Olimpul e imaginea foarte aproximativă a veșniciei, dibuită de geniul antic deasupra lumii noastre, dar nu mai puțin o imagine frumoasă de sub a cărei boltă eterică se puteau înțelege mai limpede, prin contrast, proporțiile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
32. 421 Deși Cenușăreasa și-a câștigat celebritatea mondială mai ales datorită basmelor scrise de Giambattista Basile, Charles Perrault, respectiv Jacob și Wilhelm Grimm, versiuni folclorice și culte ale acestei povești se întâlnesc încă din Antichitate, atât în spațiul cultural greco-roman, cât și în cel iudaic (v. Graham Anderson, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000, pp. 24-42). 422 În ultimă instanță, o atare "disonanță" rămâne o proprietate constitutivă a dialogului in general. V. în acest sens considerațiile edificatoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
complet de dezvoltare a imaginii să se fi realizat. Cel pe care îl descriem în acest capitol își are apogeul în secolele XVI-XVII și începe împreună cu cenzura realizată în jurul secolului al V-lea, odată cu sintetizarea teologiei creștine și decăderea culturii greco-romane din imperiul roman de răsărit. Ca urmarea a acestui final s-a realizat o formă simplă de imaginar care putea juca rolul unui început pentru construcția ce va urma. Cenzura care a determinat acest nou început a fost de două
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
plasare biblică a acestuia, iar interpretările privind poziționarea sa sunt cumulate și cu descrierea purgatoriului ca zonă intermediară de ispășire a pedepsei. De aceea, pentru identificarea și poziționarea spațială a Infernului s-a realizat o sinteză dintre tradiția creștină, cea greco-romană și cea populară. Cu toate dificultățile de ordin teologic au existat momente în care s-a realizat și o spațializare a acestuia. Astfel, în secolul al VIII-lea Sfântul Willibald a identificat infernul într-o zonă din regiunea Calabria 15
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat de oricare dintre imaginarurile inițiale. În dezvoltarea filosofică a imaginarului un impact deosebit l-a avut reinterpretarea miturilor greco-romane sub influența noilor imagini. Am amintit deja despre mitul insulei fericiților care s-a concretizat în utopii. Dincolo de aceste forme se realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost trecute la științele poetice, chiar dacă acum sunt considerate arte, pentru că Bacon urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la științele poetice, deoarece îndeplinesc principala lor cerință: aceea de a crea lumi fantastice în care omul să se retragă. Dar Bacon era un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
susținute la primul congres francez de științe istorice, Les influences arméniennes dans l'architecture religieuse du Bas- Danube. În schimb, Victor N. Popescu 13 oferă două studii substanțiale, unul referitor la dezacordul dintre concepțiile sociale ale lui Tertulian și societatea greco-romană (Le désaccord entre les conceptions sociales de Tertullien et la société gréco-romaine), o contribuție din teza sa de doctorat în teologie, Cauzele conflictului politic între Biserica Creștină și Statul roman sub împărații Severi (193-235), teză susținută în 1929, iar al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]