1,058 matches
-
se vede silit să descopere și să nimicească dedesubturile din versurile cu scîrbă citate. Le descoperă. Mergînd pe această linie, se poate găsi orice oriunde, puciul de la Moscova În poezia lui Saint John Perse, alegerile de la 20 mai În cîntul gregorian și legea privatizării În peștera Ialomicioara. Pentru acest Leonard mondial, la Început nu a fost cuvîntul, la Început a fost demascarea, cu degetul arătător Îndreptat spre Dumnezeu. Așa cum face ținînd Biblia-n mînă (va muri peste-un an secerat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În sfârșit, În fundul Încăperii și să se plaseze drept În fața mea, o femeie Îmbrăcată Într‑o rochie argintie până la pământ plutea pe podium, În mijlocul mulțimii de oameni care o priveau admirativ, iar muzica s‑a schimbat dintr‑o bizară incantație gregoriană Într‑un soi de heavy metal gălăgios. Durerea mea de cap a Început să pulseze din nou, În ritmul muzicii bubuitoare. Miranda nu a Încetat să șuiere când a ajuns lângă mine, dar a Închis, În sfârșit, celularul. Am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
schemă interpretativă, centrată pe constatarea progresivei asimilări a puterii ecleziastice în cea politică și a pro-ducerii unor plăgi provocate de o astfel de denaturare, Rosmini tra-sează etapele unei istorii a creștinismului care prinde elan în era feudală, parcurge era reformei gregoriene a luptei pentru învestituri, a absolutismului, a Reformei și Contrareformei, și culminează într-o interpretare eminamente religioasă a revoluțiilor contemporane: "Poate acea neliniște însăși a popoarelor care în manifestarea sa capătă forme cu totul materiale, căci un sentiment are nevoie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a ciupit butonul de „Show“: Scrisoarea 7. Am toate aparențele unei ființe umane: mănânc, spun glume, gătesc tarte cu portocale și scorțișoară, îmi fac cumpărăturile la Billa, urmăresc vreo treizeci și două de canale TV, ascult muzică grunge, pop, industrial, gregoriană și clismatică, merg la stadion și la Ateneu, îmi plac berea de Reghin și țuica de Baia-Mare, dorm, urlu, râd, obosesc. Înăuntru, o cutie de conservă încărcată cu circuite. Secret lacrimile din pungile de metal ale pleoapelor. Când mișc degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altă parte, eliminarea Treimii din creștinism în favoarea unui dualism sexual în echilibru e un gând prin excelență gnostic. De altfel, personajul Jacques Saunière este surprins de nepoata Sophie Neveu că practică sexul mistic în grup, evocând disputatele isprăvi ale gurului Gregorian Bivolaru din grupul MISA. Dar Dan Brown este doar unul dintre autorii care vor să schimbe creștinismul actual într-o religie feministă, spre a repara o mare "nedreptate istorică". În ultimele decenii, s-a creat o bogată literatură de exegeză
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
N. Dimitrescu (Cridim), Al. Cazaban, Ion I. Greculescu (fragmente din romanul Domnișoara Celina, semnate cu pseudonimul Popic), Radu Cosmin, Ion Dragoslav, Const. Rîuleț, Victor Eftimiu, D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, G. Bacovia, Mihail Cruceanu, N. Davidescu, Leon Feraru, George Gregorian, Ion Pillat, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Mihail Celarianu, Vladimir Corbasca, Ion I. Pavelescu, Horia Furtună, Ion Barbu ș.a. Un spațiu generos e destinat condeielor în căutarea afirmării. Un debut precoce (la vârsta de treisprezece ani) e cel al Luciei Demetrius
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de logică) lui Petru Comarnescu. Și partea literară e în 1928 mai puțin variată decât anterior. Cu versuri figurează C.I. Șiclovanu, Ioan C. Georgescu, Mihail Sebastian, Andrei Tudor și Emil Gulian (mai rar), iar din afara redacției Ștefania Zottoviceanu Rusu, George Gregorian, Radu Boureanu, Artur Enășescu, Matei Alexandrescu, Cicerone Theodorescu, Petre Strihan ș.a. Săptămânalul mai găzduiește în întregime romanul Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu, nuvele, povestiri, însemnări de călătorie trimise de Sărmanul Klopștock, Lucreția Petrescu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Dimitry, care mai trimite câteva corespondențe din Paris. Pe de altă parte, sunt reuniți vechi colaboratori și câțiva noi, reale promisiuni. Cu poezii vin, în ordinea frecvenței, Artur Enășescu, G. Talaz, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Victor Eftimiu, George Gregorian, Al. T. Stamatiad, Radu Gyr, Numa Cartianu, Gabriel Drăgan, Pavel Nedelcu, iar cu proză Mihail Lungianu, Lucreția Petrescu, Ion Agârbiceanu, Al. Văitoianu, I.C. Vissarion, Sărmanul Klopștock, Al. Cazaban, Ion Munteanu, Gala Galaction, Const. Cehan-Racoviță, N. Crevedia, D. Iov, Eugen Liteanu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
care își câștigaseră un loc important în epocă, precum Ion Pillat, V. Voiculescu, Radu Gyr, Emil Botta (cu cicluri reunite apoi în volumul Pe-o gură de rai), Dan Botta (fragmente din Comedia fantasmelor și din Alkestis), George Murnu, George Gregorian, Hortensia Papadat-Bengescu (cu un fragment din romanul Rădăcini), Ion Agârbiceanu, Victor Papilian, Ionel Teodoreanu, Sărmanul Klopștock, George Banea, Dan Petrașincu, Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri...), Vintilă Russu-Șirianu (Toamna), Radu D. Rosetti (Ocazională, dedicată „studențimii române”), Vladimir Streinu (Toamna), Sanda
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
loc unui comentariu negativ despre romanul Adela al lui G. Ibrăileanu (Ion Tudosiu, Peste bord cu „Adela” d-lui G. Ibrăileanu). Sunt prezenți cu versuri I. Peltz (Izmeneli), Al. Bilciurescu (Balada fantastică, Fata cu păr de lup, Sonet magic), Al. Gregorian (Praga, Drumurile), D. Karnabatt (Aici), Teodor Scarlat (Moment din Strawinsky), Emil Gulian (Vlad Țepeș, din volumul Duh de basm, recent apărut), iar poeme în proză dă Octavian Șireagu. Câteva schițe și nuvele aparțin lui N. D. Cocea (Coțofana - o proză
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
tuturor scriitorilor” (Bună ziua!...). Chiar de la început are colaboratori de prestigiu, cum sunt Cezar Petrescu (Romanul etern), Mihail Sebastian (cronică la Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale), Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu. Poezie semnează C.I. Șiclovanu, George Gregorian, A. Pop-Marțian, V. Ciocâlteu, Virgil Huzum, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Ion Minulescu, George Ivașcu, Ion Pogan, Mihail Dan, Ion Pillat, George Silviu, Zaharia Stancu, Al. Baiculescu, Radu Gyr, Constantin Salcia. Proza este reprezentată de Camil Petrescu (un fragment din Rapid
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Ludovic Dauș (Cerșetorul), George Murnu (În cimitir), Ion Al-George (Carmen), Zaharia Bârsan, Mihail Celarianu, Sofronie Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina, Carmen Sylva. Prozatorii, mai puțin numeroși, sunt
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Sofronie Ivanovici, Radu R. Rosetti, Toma Florescu, anecdote (la rubrica „Urzici”), maxime și cugetări (adaptate după Charles Baudelaire). O susținere reală prin prezența sporită în sumar după încheierea războiului vine din partea lui Sofronie Ivanovici, Mihai Codreanu, O. Goga și George Gregorian. În ultimele numere figurează și numele lui N. Iorga, Romulus Seișanu și Constantin C. Bacalbașa. Intențiile începutului, de a se implica în acțiuni de binefacere, se materializează și prin cedarea unei părți din profit Crucii Roșii și prin inițiativa insolită
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
ca un mijloc de apropiere a românilor de familia catolicilor de rit latin. În mod contradictoriu, În același timp În care se limita numărul sărbătorilor răsăritene, țăranilor români li se impunea obligația de a respecta și sărbătorile celebrate după calendarul gregorian, adică de a nu munci În zilele respective, la fel ca și vecinii lor de confesiune romano-catolică. În acest caz, era evident caracterul preponderent religios al ingerinței respective. În fine, completând acest evantai de cauze economice și confesionale, bătălia purtată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și alteritate. Profesorul clujean analizează În detaliu, cu minuția și exactitatea care Îi sunt caracteristice, modul În care românii uniți din dieceza de Muncaci au fost confruntați, pe parcursul secolelor XVII-XVIII, cu tentativele autorităților politice și religioase de introducere a calendarului gregorian și a listei de sărbători specifice ritului latin. Studiul evidențiază complexitatea motivațiilor care au determinat această acțiune. A prevalat factorul religios care viza apropierea românilor și rutenilor greco-catolici de ritul apusean, În vederea unei depline convertiri ulterioare, folosindu-se metoda acomodării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sărbători celebrate de conaționalii săi, asociindu-se astfel discursului oficial al autorităților austriece, care promovau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o politică tenace de limitare a acestora. Acum nu mai era vorba, decât prea puțin, de introducerea calendarului gregorian sau a sărbătorilor „latine” ca măsură de propagandă catolică, așa cum fusese cazul la Începutul veacului, În timpul lui Carol al VI-lea XE "Carol al VI-lea" , ci de o acțiune de subordonare a Bisericii În raport cu obiectivele statului, În acord cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu Iașul, peste cincizeci sunt dedicate unor marcante personalități ale vieții politice, științifice, cultural-artistice, foștilor elevi sau slujitorilor școlii ieșene, cel puțin zece reproduc impozante edificii ieșene: Palatul Universității, Institutul de Anatomie, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, vechea clădire a Institutului Gregorian, din strada Cuza Vodă, Palatul Sturdza, sediul Studioului de Radio Iași, Palatul Mitropolitan, Trei Ierarhi, vechea și noua Catedrală romano-catolică, Palatul Cuza, din strada Lăpușneanu și altele. Vom remarca faptul că fondul medalistic ieșean este departe de a acoperi multitudinea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă, medalia Institutului Gregorian, respectiv, Spitalul „Maternitatea” de pe strada Cuza Voda din Iași, (fig. 66av). ALEXANDRU IOAN CUZA Prezența medalistică a lui Al.I.Cuza este semnalată pe două categorii de medalii. O primă categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii pe baza unor proiecte a căror originalitate este de necontestat precum cea a prof. Vasile Dobrovici, ocazionată de aniversarea Institutului Gregorian, cea a profesorului doctor Nicolae Hortolomei, sau cea a aniversării Clinicii de Neurologie și Recuperare Neurologică. Ca realizare tehnologică unele sunt medalii proof caracterizate prin finețe derivată din dimensiunea redusă în raport cu medalia clasică, înălțimea reliefului sub 1 mm și combinarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă de nimb), având în partea de jos BUCUREȘTI 1992. Medalia îl omagiază pe G. E. Palade cu mijloacele clasice obișnuite (portret, legendă și două motive simbolice). VASILE DOBROVICI Proiectul medaliei Institutului Gregorian, conceput de prof. univ. dr. Dragoș Dragomir și conf. univ. dr. Mircea Onofriescu, ordonează sugestiv elementele aversului (fig. 135av), pe verticală (inscripția arcuită INSTITUTUL GREGORIAN, anii 1852-2002, bustul domnitorului fondator așezat în inscripția semicirculară GRIGORE GHICA VODĂ, vechea clădire a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu mijloacele clasice obișnuite (portret, legendă și două motive simbolice). VASILE DOBROVICI Proiectul medaliei Institutului Gregorian, conceput de prof. univ. dr. Dragoș Dragomir și conf. univ. dr. Mircea Onofriescu, ordonează sugestiv elementele aversului (fig. 135av), pe verticală (inscripția arcuită INSTITUTUL GREGORIAN, anii 1852-2002, bustul domnitorului fondator așezat în inscripția semicirculară GRIGORE GHICA VODĂ, vechea clădire a instituției având dedesubt inscripție pe trei rânduri 150 ANI / IAȘI / MATERNITATEA CUZA VODĂ. Pe revers (fig. 135rv) este valorificat un desen realizat de Dragoș Pătrașcu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Dragoș Pătrașcu, după o fotografie a profesorului Dobrovici. Desenul este folosit la „Zilele Medicale Vasile Dobrovici”, manifestare științifică organizată o dată la doi ani și ajunsă, în anul 2009, la a unsprezecea ediție. În legătură cu prezența profesorului Dobrovici pe reversul medaliei Institutului Gregorian vom preciza, pentru cititorul neavizat, că acesta a lucrat neîntrerupt în această instituție medicală peste patru decenii, că tot atâtea promoții s-au pregătit la renumita școală de obstetrică și ginecologie creată de el în vechea capitală a Moldovei, că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cauză Calendarul iulian. În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea, acceptând un calcul astronomic care corecta niște erori în calcularea 182 timpului, a introdus în biserică reforma calendarului, înlocuind vechiul calendar iulian. Noul calendar a primit numele de Calendar gregorian. În situația aceasta, ziua de 1 noiembrie stil vechi (iulian) a devenit 14 noiembrie stil nou (gregorian). Mai devreme sau mai târziu, mai toată omenirea a adoptat calendarul gregorian, considerând pe de o parte că, aceasta nu aduce atingere credinței
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]