1,968 matches
-
putea articula niciun cuvânt. Condurache o lăsă să se liniștească, mângâindu-i dosul palmei sale fine, îngânând cuvinte de încurajare. După un anumit timp când femeia se mai liniști și putea să vorbească, o auzi șoptind parcă din fundul unei grote. - Sebi, m-a distrus pentru totdeauna! - Cine draga mea? Fii mai explicită dacă poți. - Ernest! - Cum așa, ce-a făcut? L-au găsit vinovat de cele spuse prin ziare sau la TV? Până se pronunță justiția va dura ani de
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
străini pe un tărâm impropriu, sunt elemente care aduc zbucium și nefericire: “Neant, eternitate, genuni de-ntunecime, / Cu zilele ce faceți, pe care le-nghițiți ? / Ne veți reda vreodată extazele sublime / Și tot ce ne răpiți? O, lac ! Stânci mute ! Grote ! Păduri întunecate, / De vreme neatinse, ba-ntinerite chiar ! / Păstrați-ne-amintirea acelor nopți curate - / (Vai, amintirea doar...)” (Lacul). Traducătorul a ales acest superb poem reprezentativ pentru lirica lui Lamartine și pentru frumusețea imaginilor lacului de o limpiditate celestă, văzut în amintire, în contrast cu starea
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
cu corturi, abandonate la mijlocul secolului / nouăsprezece, familii care, gătind și dormind sub umbrare legate de coloane, erau / vegheate / de zei”. Cu o astfel de istorie în spate, nu e de mirare că-n cetate, comunitățile existente și astăzi, descoperă în grote, urmele (uneori palpabile) ale zeilor: “Uneori un ochi mult prea alb se ivește din interiorul uneia dintre ele, ne privește cu / neîncredere, și / se pierde apoi în camera sepulcrală”. E ceva foarte straniu, dar în același timp, fascinant. Tulburătoare este
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CIUPERCĂ ALBĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului între mine și urma gândului pasul tresaltă dureros drumul prinde în răscruce talpa zdrobită au trecut așteptări prin grota minții alergarea ei a încetat a ascultat glasul acela bărbătesc profund dureros de blând au tăcut toate și oglinda tace acum în ochii tăi umbră citesc ceea ce nu este și nu va fi o singurătate două singurătăți se unesc se
CIUPERCĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363125_a_364454]
-
pământ mai așteaptă răsăritul rugile se aud dincolo de ziduri ființele cântă om și câine pe câmpul de gânduri bat cinciul într-un tropot al ierbii noi când se înalță deasupra zăpezii ca un joc al anotimpurilor așteptării trec încă deasupra grotei minții pe ele le aștepți ciupercă albă în lamelele pălăriei tale uite că tot dedesubt se întâmplă mai mult mai dens mai profund întoarce-te și tu către soare răstoarnă-te înspre lumina lui să prinzi culorile gândurilor îți este
CIUPERCĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363125_a_364454]
-
și voalu-i de rubine,/ Mă poartă-n sărbătoare, mă cheamă iar la Tine!”) și în versurile ce redau stări interioare („Ne pierdem crud adesea și întrebăm de noi,/ În rătăciri fugare ca picurii prin ploi”; „Sunt starea de stâncă din grota adâncă/ De munte surpat ca un vis uitat,/ și nemângâiat...”) și în versurile de dragoste („Dacă mă cauți / Prin foșnetul din munte/ Când cu parfumu-i te va încânta,/ Mă vei găsi/ În florile mărunte/ și-n stropii de izvor ce
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
mângâiat ușor, în noapte”, (”Ploaie de cristal”, de Cristina Cărbune”) „Frumosul foc te contura lumine Mai tânără cu o floare ca mine. Timpul era ilustrator divin Cu icoana la care mă închin. Prin toate culorile reușite M-a-mpins în grota de ispite”, („Grota de ispite” de Victor Gh. Stan”) ”Noianul vremii a crescut în noi, Dăm azi tributul zilei fiecare, Vom repeta mereu valsul în doi Acorduri dulci, răscolitoare ...” (”Un ceas măcar”, de Adriana Răducan) ” Mă prinde, uite-așa, "un
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
noapte”, (”Ploaie de cristal”, de Cristina Cărbune”) „Frumosul foc te contura lumine Mai tânără cu o floare ca mine. Timpul era ilustrator divin Cu icoana la care mă închin. Prin toate culorile reușite M-a-mpins în grota de ispite”, („Grota de ispite” de Victor Gh. Stan”) ”Noianul vremii a crescut în noi, Dăm azi tributul zilei fiecare, Vom repeta mereu valsul în doi Acorduri dulci, răscolitoare ...” (”Un ceas măcar”, de Adriana Răducan) ” Mă prinde, uite-așa, "un nu știu cine", Și -un
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
DA DOAMNE TOAMNĂ Autor: Borchin Ovidiu Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Vara asta am scădat-o-n lacrimi Am iubit și mi-aș fi dorit iubire Dar am primit pumn de amintire Scoasă de prin grote și dusă-n înălțimi, ... Te rog, Da Doamne toamnă, să treacă vară. Și-am primit din plin trăire pură Cu ochii privind în ai mei ochi Nimic n-a-fost lăsat deoparte Până am simțit că-s în genunchi Și trupul transformat
DĂ DOAMNE TOAMNĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367977_a_369306]
-
ornamente, în liniște cad, spărgând-o-n bucăți... Gândul meu vinovat de sub tâmple asudă, apa în Munți clocotește de ciudă, stă nepăsarea ruginită sub porți- Hercule, tu, până când ne suporți? Simt cum îmi curge prin vine un sânge haiduc, în grota cea mută aș vrea să mă duc, și liniștea acolo întreagă să-mi fie, să mă ascund în ea o Veșnicie... La Herculane și prin alte părți, guri de rai prăbușite în iad, cad ornamente, în liniște cad, spărgând-o
CAD ORNAMENTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367381_a_368710]
-
a făcut acea rugăciune în timpul căreia Părintele Paulin, sub epitrahil, se ruga lui Dumnezeu să-i trimită suferința. Cu binecuvântarea duhovnicului a plecat apoi la o peșteră și acolo a stat cam vreo trei luni de zile. Nu știm dacă grota era pe lângă Mănăstirea Frăsinei sau mai degrabă era pe lângă Mănăstirea Arnota... poate lângă Mănăstirea Bistrița... Părintele cunoștea bine împrejurimile multor mănăstiri fiindcă a umblat și a viețuit prin multe așezări monastice, a fost exarh mănăstiresc și la București, și în
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
LA CAVA * Traducere în limba română de Gabriela Căluțiu Sonnenberg Tăiată-n peretele muntelui: la Cava neîntrerupt e-mproșcatul aglomerarea de ape la orizont dispare-ntre munte și Mare riduri în urmă lăsând tăcută întrebare a timpului. * Cava (cuvânt italian pentru grota). Loc în apropiere de lacul Como în care autorul, Germaine Droogenbroodt a compus aceste versuri) 3. LA CAVA * Translated în English by Germain Droogenbroodt Chiselled în the abdominal wall of the mountain: la Cava continuously sloshing the urging of the
LA CAVA (POEM MULTILIGV DEDICAT LUI ADO FRANCHINI) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367616_a_368945]
-
câteva zile sub vraja acesteia... Izbucniră cu toții în râs. Între timp slujitorii trecură prin fața lor oferindu-le fructe pe niște tăvi imense. -Privitor la sclavi, îmi aduc aminte de unul din dialogurile lui Platon, spuse Simbinacus. Acela al peșterii...sau grotei, care e un model desigur, unde oamenii, de la naștere încă, stau așezați pe niște scaune și sunt legați cu sfori încât ei nu pot întoarce nici măcar capul. Acești oameni, conform modelului oferit de Platon, privesc spre un perete unde se
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Dany, când puteau să-i dea tot felul de pedepse dacă pierdea la “pitulacu”, jocul preferat de ei seara, sau pe platforma de la Lacuri. I se spunea așa locului, deoarece, pe vremuri, aici existau niște lacuri, acum rămânând doar niște grote, unde se ascundeau copii când jucau pitulacu. Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe "Luncă", unde văcuțele se lăfăiau la umbra copacilor crescuți sporadic pe platformă, mișcându-și urechile clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
tarnavschi, Op. cit., p. 97 și Pr. Prof. Dr. Grigorie T. Marcu, Mediul de apariție al cărților Noului Testament, în revista „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, nr. 4 - 6, 1976, p. 256 [66] O mare parte dintre răsculați s-au adăpostit chiar în grotele din Wadi Murabba”at și în alte locuri ascunse din deșertul Iudeii. În anul 1950 au fost găsite într-adevăr două scrisori de la Bar Kochba în Wadi Murabba”at, iar în anul 1960 au fost descoperite alte 15 asemenea scrisori
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Murabba”at și în alte locuri ascunse din deșertul Iudeii. În anul 1950 au fost găsite într-adevăr două scrisori de la Bar Kochba în Wadi Murabba”at, iar în anul 1960 au fost descoperite alte 15 asemenea scrisori într-o grotă situată mai spre sud, aproape de Marea Moartă (cf. Stelian Tofană, Op. cit., p. 295). [67] Grigorie T. Marcu, Op. cit., p. 257 și Eusebiu, Op. cit., cartea a IV - a, p. 148 [68] Eusebiu de Cezareea, Op. cit., p. 148 iar pentru mai multe
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
izvorului. Aceasta e ,,Biserica Vestirii''. Doi pictori români au zugrăvit interiorul bisericii. La intrare în curte este un mozaic pe care stă scris,,Buna Vestire''. În tradiția catolică, Buna Vestire a avut loc chiar în casa Mariei, în timpul nopții. Peste grota Mariei s-a ridicat o biserică încă în sec.al IV-lea, apoi a fost refăcutî în sec.XVIII. A fost distrusă de perși și reconstruită în anul 1968. Pe frontispiciul porții stă scris un citat din Evanghelie ,, Și Cuvântul
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
făcut trup și a locuit peste noi''(Ioan 1:4). Interiorul bisericii e ornat cu zeci de icoane. Un portal măreț reprezintă în basorelief principalele scene din istoria mântuirii. Clădirea bisericii catolice are două niveluri. La primul nivel se află grota Mariei-o casă veche cu oameni simpli. În fața acesteia este capela. 4 La nivelul al doilea se află sala de cult care e dominată de un tablou în dreptul altarului. Vitraliile sunt din sticlă colorată roșii, portocalii și violet, ceea ce dau
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
dominată de un tablou în dreptul altarului. Vitraliile sunt din sticlă colorată roșii, portocalii și violet, ceea ce dau un farmec deosebit. Biserica,,Sfântul Iosif'' se află în cadrul complexului religios, la câțiva metrii distanță de ,,Buna Vestire''. Este construită tot pe o grotă. Se presupune că pe acest loc a fost casa și atelierul de tâmplărie a lui Iosif-bărbatul lui Maria. În sec.al V-lea , a fost construită o biserică bizantină. Pe acelaș loc s-a construit un bazin de botez. ,,Familia
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
Dorinte > LACĂTE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Și-am râs și plâns ferestrele spre cer Când s-au închis și urmele spre tine Cu lacătul tristeții efemer- Au cheia numai grotele saline. Sub pleoapele surâsului din vis Sunt flaute și lăcrimări așteaptă Să caute versetul ieri rescris De talpa ta pe ultima mea treaptă. Împrumutăm iscoadă și genune Schimbându-l nordul cu toridul sud Cât mai dansăm pe mișcătoare dune În
LACĂTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364690_a_366019]
-
Ioppe cum îi spuneau romanii sau Yaffo cum îl denumeau evreii. Conjurația lor trăia în locuri pustii, în peșteri săpate uneori chiar de ei in rocile moi ale versanților arizi, verticali, aproape lipsiți de vegetație și de apă. Intrările în grote lor erau strâmte, însă odată depășit acest prag se deschideau încăperi largi unde stăteau cu toții acolo împreună cu vitele, cu oile, grânele ori proviziile lor. Tot în aceste grote care înaintau mult sub versanții abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
versanților arizi, verticali, aproape lipsiți de vegetație și de apă. Intrările în grote lor erau strâmte, însă odată depășit acest prag se deschideau încăperi largi unde stăteau cu toții acolo împreună cu vitele, cu oile, grânele ori proviziile lor. Tot în aceste grote care înaintau mult sub versanții abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze de apă subterane și aveau deci mici izvoare captate în mici cuvete care le asigurau apa atât lor cât și animalelor. Puteau deci sta în aceste ascunzători mai
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
lui adoptiv. Stând izolat în vila Jupiter din insula Caprae situată în estul insulei și îndeletnicindu-se uneori cu activități obișnuite precum cultivarea florilor și legumelor, ori cu plimbări pe înălțimile stâncoase ale insulei, sau vâslind cu bărcile pe sub imensele grote pe jumătate inundate de la baza uriașelor stânci calcaroase, împăratul credea că Roma și pericolele ei mortale nu îl puteau atinge. Și în mare parte avea dreptate. Despre imperiu și despre demnitatea de împărat, Tiberius spunea câteodată că mai ușor i-
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
nu ar fi putut s-o identifice nicicum. A mers de-a lungul acestuia, ca vrăjită, a trecut din nou pe lângă arteziana ce facilita călătoria în timp (cel puțin prin intermediul imaginilor), pentru ca în cele din urmă să ajungă într-o grotă la intrarea căreia stătea de pază un centaur... însă nu viu, ci sculptat, în întregime din piatră. Acolo și-a făcut apariția o făptură ciudată, înspăimântătoare, cu trup de fiară și șase capete demonice, ce scotea sunete lugubre. Aiko a
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
propunere”, răspunse, cu la fel de multă diplomație. ”Așa, deci”, rosti demonul, și lăsă să îi scape un șuierat de furie. Atunci înseamnă că a venit vremea să îmi dezvălui adevărata identitate”. Atunci Aiko privi, uluită, cum pământul întreg se cutremură, pereții grotei vibrează și, în locul celor șase capete ale demonului, apar șase capete identice, mult prea bine cunoscute... un chip alungit, în continuă schimbare, alb ca marmura, cu doi ochi roșii, aprinși... Chipul zeității benefice! Te-am supus acestor încercări pentru a
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]