1,124 matches
-
se dădu porecla de «zeii aspri». Sub numele lor lycienii pun toate imprecațiile ce le fac, fie publice, fie acasă. (E) În povestirile mitice poți găsi multe trăsături asemenea cu acestea. Dacă noi Îi numim pe anumiți demoni cu nume hărăzite În mod obișnuit zeilor, lucrul acesta nu trebuie să ne mire. Așa spunea Întruna străinul. Fiecăruia dintre noi Îi place să fie chemat după numele aceluia dintre zei căruia Îi este subordonat și care Împărtășește cu el puterea și cinstirile
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Dumnezeu? 3. Antropologia creștină. Oricum ar fi, confruntarea cu nimicul are o certă rațiune ontologică. Nimicul este consubstanțial lumii de vreme ce Dumnezeu a creat lumea din nimic. Dar Dumnezeu nu a destinat lumea să se întoarcă la nimic, ci i-a hărăzit-o omului. Această realitate simplă și complexă deopotrivă creează în teologie paradoxul apofatic / catafatic al întâlnirii omului cu Dumnezeu, aspect care constituie temelia cea mai adâncă a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae. El refuză paradoxul în spațiul teologiei palamite care pornește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe când omul-monadă nu are decât o perspectivă, o Weltanschauung, ca "diferență", fiindcă numai astfel se poate distinge și recunoaște de celelalte monade, cu care se articulează prin hazard, conform științei laice 132. În miliardele de ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e să conceapă o inteligență complexă ca Dumnezeu, care să poată ființa fără corp, marele obstacol în proiectata evadare de pe pământ. Acest uluitor proiect himeric (totuși, singurul "realist" pentru salvarea omului ca inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al XX-lea, constată Noica, " Întregul glob stă sub semnul modelului european"163, dar tot el trage semnalul de alarmă că niciodată acest model cultural nu s-a găsit într-o mai mare primejdie de dispariție. Postmodernismul pare să fie hărăzit a-i da lovitura de grație. A încerca să deconstruiești această civilizație europeană, să-i subminezi temeiurile înseamnă a contribui la distrugerea ei, fără puterea de a prevedea ce-o să rezulte. Numai în fundamentele ei creștine, etnice și culturale există
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă pentru nomazi. Dincolo de un anume punct, durerea capabilă să opună rezistență sfâșierii se schimba imperceptibil în indiferență. În locul ei se instala resemnarea cu pierderea, cedarea fără
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Rică poposiseră, una câte una, în urechile cele mai neprimitoare, cum era și firesc. Bunăoară, unui cuplu de motocicliști aprigi la căutătură și tatuați până și sub mustățile stufoase, de patriarhi ai macismului, papagalul activat în mintea lui Rică le hărăzi cupletul "à la vanille pour les jolies filles"; asupra unei perechi de transvestiți pierduți delicios în drăgălășenii feminine îndelung și penibil exersate, papagalul lansă jetul verbal glacial "chaude et sans caleçon pour les charmants garçons"; unei japoneze, ce-și ascundea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a fi părtaș la o electrizare nemilos de privată. Trupul aparține întrupatului? Ce enormitate! El nu aparține nimănui, ci e elementarul impersonal capabil să deplaseze hotarele dintre lumi, desfăcând cu frămîntu-i nodurile de piatră ale fundațiilor lor. Cui îi fusese hărăzit al ei? se întreba, înverșunat precum un han mongol uzurpat. Și de ce-am fost mușcați cu dorințe chinuitoare, a căror împlinire nu ne stă în puteri? Nu dorea decât să-i aducă el focul înalt furat în prealabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar de formă fapta urâtă a prădării episcopiei, la 20 mai îi hărăzește mortasipia doar de pe vânzarea vitelor, cererea episcopului fiind doar un model de satiră subtilă la adresa lui Mavrocordat: „după nemărginita milă a Înăltimei tale ce s-au revărsat asupra acestei Sfintei Episcopii a Hușului, cu dăruirea locului Târgului, datoria mea este pururea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ispravnicilor din ținut să meargă la fața locului, să facă „cu cuvântul" pe târgoveți să se supună, mai ales că, între timp, Episcopia le mai scăzuse din dările hotărâte. La 1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului, iar Scarlat Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca Episcopia să ia „câte 20 parale de butea de rachiu sau horilcă, și câte 10 parale de vasul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
10 noiembrie 1844 privitoare la un referat al Departamentului din lăuntru, referitor la cererea supușilor etnici, viețuitori în orașul Botoșani, care solicitau să aibă drepturi la treburile obștești - de a fi alegători și aleși - arăta că prin legea aceasta sunt hărăzite asemenea drepturi numai acelora care aveau vârsta de 25 ani împliniți și anume: tuturor boierilor pământeni care vor avea locuință și avere nemișcătoare în acel oraș, tuturor negustorilor patentați pe cele trei categorii sau trepte ale plății datoriilor, cu proprietate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe larg ceea ce s-a întâmplat cu Casa Obștei și Epitropia de la Bârlad. Despre Bârlad documentele spun că cel mai vechi act care îi atestă existența ca târg de obște ar fi hrisovul de la 1495, prin care Ștefan cel Mare hărăzește „ridicării și susținerii orașului Bârlad un ocol cu satele care erau puse sub ascultarea orașului" și care se „întindea de la râul Tutova și spre răsărit până deasupra Epurenilor și de la schitul Drujești, comuna Băcani, spre miază-zi, până unde cade Jurăvățul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care „cu mijloacele lui mărginite a modificat și înnoit cu suma de 1500 lei, în 1887, vechiul local al școlii din comuna Micești, județul Tutova, și a dotat-o cu mobilierul, rechizitele de școală și grădina". Și tot el „a hărăzit" Școlii Normale colecția lui de minerale agonisite cu „multă anevoință" în călătoriile lui în Transilvania; el, prin intervenții la primăria orașului, Epitropia Casei Proprietății, a procurat prin 1883-1884 locul pentru localul Școlii Normale și terenul necesar experimentelor agricole, care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnitor -, a reluat ideea continuării lucrărilor de la biserica Stratenia. A răscumpărat mai multe terenuri și case din jur, a desființat din temelie, vechea biserică și a rezidit una nouă, cu destinație de mitropolie. Nici acestei construcții nu i-a fost hărăzit să dăinuiască mai mult decât până în anul 1833, când, ajungând în ruină, a fost dărâmată de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare, a conceput construirea unei noi mitropolii, căreia i-a pus piatra fundamentală, la 3
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce pot fi apoi amplu studiate și corect lămurite. Astfel, în bibliotecă, se înfiripează deseori dezbateri, chiar și în contradictoriu pe diverse teme, și învățăm că, fără dicționare, enciclopedii, instrumente de lucru, cele mai folosite, nu se poate. Un popor hărăzit de Dumnezeu cu așa mulți creatori de artă, de literatură, de realizări științifice, nu are voie să-i uite. Copiii noștri trebuie învățați să-i respecte și să și-i amintească. Pentru a simți și a înțelege frumosul care oglindește
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cererea acestuia de a i se acorda o pensie guvernamentală. Abia la 4 aprilie, același an, Secretariatul de Stat al Moldovei era în măsură a comunica Departamentului reclamat soluția dată de Sfat și transmisă, prin anafora, domnitorului, de "a se hărăzi d-sale comisului Mihailic de Hodocin pensia, a treia parte din leafa de 750 lei pe lună, cursul Vistieriei, ce primea în slujba de idraulic". Asta însemna doar 250 de lei pe lună, o pensie mult prea mică prin raportare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is> M<ihalik> de Hodocin II. DOCUMENTE 1 Cărțile donate Bibliotecii din Iassi de Doamna Agnès Hodocini 1. "Jahrbuch des
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a grăbi gătirea tuturor țevilor. Despre toate aceste a mele însămnătoare cheltuele, eu niciodată nu am pomenit, pentru că nici odineoară nu am cugetat a cere despăgubire pentru dânsele pe cât am fost în slujba statului și am socotit de datorie a hărăzi toate puterile și experiențiile mele pentru folosul țării. Dar, fiindcă acum, de curând, fără cea mai mică dovadă de vreo vinovăție, fără a fi cercetat și fără a să fi ascultat de la mine vreo dezvinovățire, mă văd scos din slujbă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe pământ: „Cu mine ce s-a hotărât?”, întreabă ea, sau într-un ton involuntar comic: „Dragule, voi ce păziți?!” De hotărât hotărâseră însă alții, și această intelectuală de rasă bea paharul deznădejdii până la fund. Cu adevărat soarta i-a hărăzit să treacă prin mari încercări, ca un Iov feminin. Le consemnează pe toate cu sentimentul că ispășește o pedeapsă divină, „un fel de biciuire sufletească”. Uneori nu mai rezistă și atunci se roagă de Dumnezeu să nu-i ceară să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
idolii lor la loc de cinste, masele naționaliste ale vremurilor noastre se întâlnesc pe arena internațională, fiecare grup fiind convins că îndeplinește vrerea istoriei, că face pentru umanitate ceea ce pare că face pentru sine și că îndeplinește o misiune sacră hărăzită de către Providență, oricum ar fi definită aceasta. Nu-și prea dau seama că se întâlnesc sub un cer pustiu din care zeii au plecat. Drepturile omului și moralitatea internațională Am văzut că a conduce politica externă nu este o acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În hemofilie, unde costurile pot depăși resursele disponibile datorită apariției inhibitorilor. Și Într-un caz și În altul medicina este chemată să găsească soluții. 2010 România și tranziția demografică „Am fost, suntem și vom fi, acolo unde ne-a fost hărăzit”. Evoluția populației, ca și repartiția ei la scară planetară, sunt aspecte care preocupă astăzi organisme internaționale specializate, mai ales că fenomenul globalizării zonale sau mondializării nu poate face abstracție de acest element hotărâtor. Preocuparea În domeniu datează de aproximativ un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]