2,011 matches
-
biserică, apoi urmau concerte, spectacole cu piese scrise de Alecsandri, Negruzzi, Vulcan, Bolintineanu, Millo, Hașdeu, Urechia ș.a Să cităm câteva titluri: „Lipitorile satelor””, „Cinel-Cinel,” „Arvinte și Pepelea”, mai apoi „Chirițele”, „Sărăcie lucie”, „Gărgăunii dragostei”, „Prăpăstiile Bucureștilor”, „Jianu, căpitan de haiduci”, „Florin și Florica”, „Muza de la Burdujeni”, etc. Doamne, domnișoare și domni recitau poezii, se cânta la pian sau la vioară, se comentau cele văzute și auzite... Un carnaval sau un bal în care doamnele își etalau frumoasele toalete, multe venite
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. HAIDUCII, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești.Pădurile din stânga și din dreapta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cei cu minte... Nu-s nici leneși, nici aleargă... Ei, sunt cei mai indicate Fructul vieții să-l culeagă... Nu vă jucați cu "cartea vieții" Că, "bibliotecă" n-are altă... Citiți încet, cu calm dar siguri... Nu risipiți degeaba "CARTEA" HAIDUCUL Unde pleacă visele Când ochii se trezesc? Cine-aprinde soarele Când stelele pălesc? Ce ascunde marea Involburata-n spumă? Cum infloreste-un mugur Acoperit de brumă? De unde știe râul? Drumul către mare? De ce o efemera Traieste-o zi și moare? De ce
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
Unde-a fugit bărbatul Ce-a vrut ca să mă fure? Să vină, să mă mintă.... Doar să nu mai jure!!! De ce-a murit iubirea? Și anii lent se duc? De ce în prag de noapte Mi-e dor de un ...HAIDUC?!?!? PĂDUREA În copilăria mea Plecăm cu toții la pădure... Să culegem între tufe Fragi și zmeura și mure... Pădurea era toată a mea Eu eram a iei stăpâna... Și că sceptru îmi făceam O ramură de fag, bătrână... Colindam printre stejari
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
zori de zi. Și ziua scade și se face seară și frunzele reintră în extaz; timpul își udă pana-n călimară și ne pictează riduri pe obraz. Teuzul curge liniștit, ca anii, pe lângă noi, urmând aceeași lege, iar noi părem haiduci de piatră, stranii și doar bătrânul carpen ne-nțelege. Referință Bibliografică: În jurul focului / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎN JURUL FOCULUI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368203_a_369532]
-
Martie 2014 Nu cred că voi putea înțelege vreodată Aici pe pământ și dincolo de stele Din toată copilăria mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca lacrima sfântă, I-a purtat viața pe Munți și
OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]
-
din folclorul locuitorilor Țării Hațegului și a văii Jiului. Legenda vorbește despre un baron maghiar, din Țara Hațegului, poreclit „Fația negra”, pentru că își acoperea fața cu o mască neagră. Îndrăgostit de o țărăncuță autohtonă, acesta s-a transformat într-un „haiduc aristocrat”. El și-a format o ceată, alcătuită din oamenii locului, cu care, noaptea, își prăda vecinii bogați, iar ziua - în calitate de judecător al districtului - le cerceta plângerile. „Fația negra” se bucura de un respect deosebit din partea locuitorilor din zonă, fapt
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352873_a_354202]
-
povestindu-ne la întoarcere câte-n lună și-n stele despre vestitul Terente, eroul locului și nu doar, cel care și-a împrumutat supranumele, în primele decenii ale secolului trecut, Bălții, cunoscute și ca Balta lui Terente, acel melanj dintre haiduc și bandit, personaj mai mult decât controversat, dar adorat de femeile vremii. -A, mi-aduc aminte de-un cântecel de pe vremea copilăriei, zis de picinogi și sub formă de numărătoare, ca să se aleagă cine avea să se facă la de-
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
în desișul de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri Terente să-și oblojească rănile. Ea singură nu migra, găsind inexplicabile forțe să treacă iernile de-aici. Și toți îi ziceau Egreta lui Terente. -Neverosimil
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului cuvintelor
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului cuvintelor vitejie și cavaler În susținerea teoriei sale,privind unitatea culturii europene, pornind de la ansamblul care a fost Evul Mediu latin, Ernst Robert Curtius spunea: geometria demonstreazăprin figuri, filologia prin texte. Reflectând
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
atâta timp cât a durat acest imperiu. Vitejia a însumat toate celelalte sinonime, care au reflectatatât frumusețea fizică,cât și înțelepciunea bărbatului inițiat ca războinic, ca trăitor definit al bărbăției, curajului, eroismului, neînfricării. În scrierile balcanice și carpato-dunăreano-pontice, viteazul a devenitsinonim cu haiducul, războinicul plaiurilor, al libertății măsurate în fapte care,de multe ori,constituiau fărădelegi împotriva celor care încălcau legea. Războnicii evului mediu își cunoșteau foarte bine priceperea în mânuirea armelor, stimându-se și, totodată, temându-se de iscusințalor, în timpul atacului: La
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
trecător. Era călăuzit de propriile instincte, când nu se alătura vreunui grup cu care să-și împărtășească idealul revoltei sale. Îl vom întâlni în cântecele bătrânești românești, grecești, sârbești, bulgărești, în special în zona Balcanilor, dupăcum Ovidiu Papadima îl înfățișeazăpe haiduc în lucrarea sa Literatura popularăromână(p.122, EPL, 1968): în plinăacțiune, răzbunând nedreptățile, luptându-se cu potera, învingând sau căzând, copleșit de trădare sau de superioritatea numericăa urmăritorilor, cu o viațăaspră, îndepărtatăde lumea celor dragi, de casa și de satul
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda, București, 2009 Referință Bibliografică: REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
orice greșală e greu, greșește și Dumnezeu. Nu știu să fac compromisuri, mă preocupă doar visul Tristețea scaunelor scoase pe trotuar, a lupanarelor uitate în alt secol, dar undeva amanții retrăiesc clipele de regăsire. De ce să ne întristăm, frații mei, haiducii mei nefericiți? Eu alerg pe mârțoaga tristeții, o las la poarta raiului, intru fericit sub lampioanele păcătoșilor îngeri, femei frumoase mă înconjoară. Esti pervers , spune o hârcă, piei, hârcă, piei, viața mea este ca un cristal de nesdruncinat din strânsoarea
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Corbi, Dîmbovicioara, Domnești, Dragoslavele, Fîntîneni, Gideni, Groși, Furnicoși, Lerești, Mățău, Nucșoara, Păuleni, Poderi, Poinărei, Răceni, Rudeni, Rucăr, Sălătruc, Stănești, Stroiești, Stoenești, Suslănești, Suici, Topoloveni, Turburea, Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
îndumnezeirea va fi act de conștiință colectivă. Frumusețea acestei perspective mă încântă și acoperă toate prăpăstiile din mine și din istorie.” (Ioan Ianolide, Testamentul unui nebun. Ed. Bonifaciu, Bacău-2015, p. 110) Dincolo de curajul, suferința, credința, răbdarea, jertfa și măreția lor, HAIDUCII MUSCELULUI au fost unul dintre cele mai mari cutremure care a zguduit din temelii sistemul comunist-torționar, înălțându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului", si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii '70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]