1,019 matches
-
se opreau decât la poarta lui nenea Tache Sachelarie, lumânărarul, în coada Filantropiei, unde-i așteptau niște cozonaci moldovenești, galbeni ca berea, și țuică fiartă, să-i trezească din adormiri. Abia târa Anghel contrabasul, vechi și negru, mare cât un hambar, scrijelit de atâtea drumuri, în pântecele căruia dormeau cântece nemaipomenite. Mitică Ciolan, starostele, nu-l mai slăbea cu gura dacă zăboviseră mai mult în vreun loc: - Mișcă-te, mă, mai repede, că trece ziua și nu ne-am făcut treaba
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu atâta cugetarea e mai clară. La ei acest act, prin care cugetarea străină să se repete întocmai în capul lor, nu se-ntîmplă, pentru că mulțimea citirei și obosirea creierului n-o permite. Cele citite trec ca niște coji moarte în hambarul memoriei, de unde iese la iveală apoi tot în aceeași formă. Iar eu din parte-mi gândesc așa: orice-a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau s-o fi auzit de la alții, cuprinde o sămânță de adevăr
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga - acarete pentru bucătărie si servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n pătrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este arătarea stereotipă a satelor si curților, fără privire la modificațiunile întîmplătoare cari individualizează pe fiecare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Tecuci, existau 20 de mașini de treierat, 15 de vânturat, 7 de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a fi vândută când prețul era bun, iar restul se păstra pentru sămânță și consum propriu. Bătrânii știau să aprecieze care dintre recoltele lor erau sau nu îmbelșugate, „consultând” o plantă cunoscută în popor sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca pe drum . Se leagă batiste la cai și la lăutari și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când guvernele folosesc prețul minim în politica lor de prețuri, scopul urmărit este acela de a stimula dezvoltarea și de a menține echilibrul pieței unor bunuri. Dar uneori apar „situații de-a dreptul ridicole, când oamenii flămânzi sunt nealimentați, în timp ce hambarele se revarsă. Statele Unite au fost în mari dificultăți din pricina unor asemenea stocuri și au trebuit să adopte sistemul «băncii pământului». Prin aceasta, fermierii sunt plătiți atunci când ei nu produc, lăsând pământul să câștige în fertilitate prin a sta necultivat. Țările
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
hrăni. A fost un an mănos. S-a făcut și grâul, și ovăzul, și fasolea, și meiul. Oile și vitele mari au avut și ele hrană destulă. Când a văzut bucatele toate, strânse în grămezi, gata să fie băgate în hambare, lui Dan îi venea parcă să chiuie de bucurie. Dar a venit împuternicitul de la castel și a zis: Dane, plătește darea. Trei zile a pierdut Dan la târg,la Zalău, ca să vândă cinci găleți de grâu, una de fasole și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
din mână în mână urându-le cele dorite mirilor, pe când femeile cu mâinile puse una peste alta dea curmezișul pântecului, își țipau una, alteia în ureche nimicuri femeiești, fără importanță. Lupău ținând cu nădejde în mână damigeana sări gardul din spatele hambarului vechi dar trainic, făcut din bușteni întregi, încheiați după un meșteșug acum uitat. Dădu colțul și se așeză comod pe prispa de lemn a hambarului. De aici se vedea totul fiind partea cea mai de sus a gospodăriei. Vălmășagul acela
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ureche nimicuri femeiești, fără importanță. Lupău ținând cu nădejde în mână damigeana sări gardul din spatele hambarului vechi dar trainic, făcut din bușteni întregi, încheiați după un meșteșug acum uitat. Dădu colțul și se așeză comod pe prispa de lemn a hambarului. De aici se vedea totul fiind partea cea mai de sus a gospodăriei. Vălmășagul acela aiuritor, muzica și zarva oamenilor, culorile pestrițe ale nuntașilor aproape îl amețiră fără să fi băut măcar ceva. Îl văzu pe fratele său la masa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oprire. Muzica începuse iar să cânte iar chiuiturile și tropotitul picioarelor în bătătură inundară iar satul până departe sub geana pădurii. A băut până simți că-i plesnește stomacul, apoi puse cu mare atenție dopul și așeză damigeana lângă peretele hambarului. Vârtejul oamenilor din curte deveni din ce în ce mai amețitor, muzica deveni tot mai asurzitoare, ceva parcă-l ademenea să intre și el în acel vârtej multicolor, dar în urechi încă-i răsuna glasul fratelui său: „Să nu vii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
timp din rândul lor, iar urmașii mei la fel. De ce le-or spune dascăli, când nici măcar avantajele unui dascăl de pe timpul lui Ion Creangă nu mai au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tineri și bătrâni, bărbați și femei, flăcăi și fete, adică toți erau în picioare, pregătiți pentru o nouă confruntare cu munca. Ei munceau fără a pleca în concediu, pe tot parcursul anului, cu excepția sărbătorilor creștine. Tocmai de aceea podurile, coșarele, hambarele le aveau permanent pline cu de toate. Spre exemplu, vara, la apusul soarelui, când se întorceau flăcăii de la coasă la casele lor cu carele încărcate cu fân, trecătorii neavizați se minunau, își făceau cruce și nu le veneau a crede
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din casă se adunau la o voroavă, ascultau citirile capului familiei, din vechi cărțulii cu foi gălbui și tartaje verzuii și gustau bunătățile sărbătorii pregătite de buna lor mămuță. în nopțile toride de vară cerdacul devenea dormitorul răcoros , iar toamna hambarul vremelnic pentru vrejurile de fasole puse la uscat înainte de a se bate ori pentru ciocălăii și babele de păpușoi cu boabele încă în lapte . Vizita la Moș Costache, de fapt la învățătorul Costache Buraga, din Dăneștii dea apă și mâncare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bucățica de metal galben. Dar iată că scriind toate acestea îmi amintesc că în liceu cumpăram vara înghețată și iarna halviță exact de la un asemenea băiat, cu care în orele când plecam din clasă și stăteam zgribuliți amândoi în același hambar din curte așteptând recreația, vorbeam adesea și mă miram că are un dinte de aur... (Max Blecher, Vizuina luminată) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
știa cum să muncească și care făcuse lucrul acesta destul de mult timp, și-l lăsau pe acesta să-l învețe pe noul venit. Boul deja antrenat știa când să tragă, când să se odihnească și când să se îndrepte spre hambar. După scurt timp, nou-venitul realiza că este mai simplu să-l urmeze pe celălalt. În câteva săptămâni, ambele animale aveau același antrenament. Când doriți să învățați un proaspăt angajat lucrurile de bază sau dacă doriți să îmbunătățiți performanțele cuiva, găsiți
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
bucățica de metal galben. Dar iată că scriind toate acestea îmi amintesc că în liceu cumpăram vara înghețată și iarna halviță exact de la un asemenea băiat, cu care în orele când plecam din clasă și stăteam zgribuliți amândoi în același hambar din curte așteptând recreația, vorbeam adesea și mă miram că are un dinte de aur... (Max Blecher, Vizuina luminată) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca se le boierilor sunt ceva mai bine con struite, din pia tră și cu două sau mai multe în că peri, cu curți mari unde se află ca me re le slu gi lor, graj du ri le și hambarele. <footnote id=”3”><Călători străini, X, partea 1, p. 151 și X, partea a 2-a, p. 941. /footnote> Aici tinerii boieri se bucură probabil de ceva mai multă in ti mitate, dar asta până la apari ția copiilor. În mahala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o colivie, făcând autostopul și luând, când se putea, autobuzul, traversând Orientul Mijlociu dintr-un capăt în celălalt. Se întoarce iar în Orientul Mijlociu pentru a-și procura un cuplu de bufnițe mari. Le ia cu el în Franța, le ține în hambarul său. Seara, când are invitați la cină, le aude prin pereți, cum strigă: "Bu-hu-hu!...". Trebuie să le răspundă. Preț de câteva minute bune, omul și bufnițele își trimit mesaje și își răspund cum se cade, iar conversația se reia doar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi câini (unul de vânătoare, celălalt ciobănesc), câteva pisici și un cârd de porumbei (adăpostiți în porumbar, în colțul hambarului). Mai întâi, vacile. Șase cornute (și cam tot atâția copii: eram patru frați, două fete și doi băieți), dar care ocupau mult loc, adică mult timp. Zilnic, în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu, seara și dimineața, trebuia să mergem
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Casa cu portița care scârțâia, cu castanul din curte, cu trandafirii, cu tufele de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase, la care râvnise, erau acolo, la fel ca înainte. Copleșit de mângâieri și felicitări însoțite de câteva lacrimi, hrănit
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai merită oare numele de animal?) nu este nimic altceva decât o halcă de carne traversată de un aparat digestiv, o larvă enormă care se târăște spre hrană, înghite, doarme, se ușurează și se încărnează văzând cu ochii. Adunate în hambare imense, îngrășate în câteva săptămâni, toate aceste creaturi se aseamănă. E greu să te înduioșezi, să te atașezi de ele, fiecare e replica perfectă a celeilalte, aproape că nici nu mai pot fi numite "indivizi". * * * Secole de-a rândul, strămoșul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]