748 matches
-
era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și obsedat de iubirea nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul demenței. Când până și viscolul ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân. Alexa Visarion aplică nuvelei-sursă același tratament ca și "năpăstuiților" din piesă: toate detaliile pitorești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creării unui tablou al acestei lumi. [...] adăugînd și ecourile războiului, prin acel excelent personaj nebunul Dumitru inventat de scenarist (interpretat de Mircea Diaconu), regizorul a urmărit să surprindă starea, cadrul psihologic în care e posibilă o evoluție, ca aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta este limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care se ajunge fără nici un fel de vorbe, căci, într-o secvență următoare, îi vedem pe cei doi în șaretă, alături, ca două tragice semne de mirare; mai tîrziu, într-o altă fază a evoluției lui Stavrache, regăsim ecuația răsturnată: hangiul se tine scai de nebunul Dumitru, semn că împletirea destinelor lor s-a desăvîrșit, că cel dintîi a ajuns la condiția celui de al doilea, că, adică, procesul alienării s-a încheiat. Nicăieri în nuvela lui Caragiale nu există vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sugestie asemănătoare; totul e inventat de scenarist, dar cît de fidel a rămas acesta spiritului operei literare, care, pe alte căi, îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării hangiului. Analizînd cu pătrundere relațiile dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din Moara cu noroc; Stavrache e, într-adevăr, rudă bună cu Ghiță nu numai în ce privește dorința lui de a aduna avere, ci și în felul cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de tâlhari; apoi devine erou la Plevna, iar după război ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) avid, meschin, crud, încornorat și gelos (gelozia e rudă bună cu lăcomia de proprietar). Visarion a introdus, încă din prima secvență, o scenă de "amour fou" (în nuvelă nu există nici o femeie). Un lung sărut, în biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine și îi apreciază pe Ion Caramitru și Valeria Seciu, pe Mircea Diaconu și Florin Zamfirescu. Vreau doar să semnalez apariția pe ecran a unui foarte experimentat actor de teatru, Liviu Rozorea, care în rolul principal, în complicatul personaj al hangiului Stavrache, a realizat o remarcabilă creație. În nuvela lui Caragiale nu se prea știe bine dacă întâlnirile lui Iancu cu Stavrache sunt reale sau obsesii ale închipuirii. În film însă știm sigur când începe alunecarea imaginației. Și asta le dă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aici și puținătatea decorului, despuiat precum la Miklos Jancso de orice element răzleț, nefuncțional: pereți pustii, mese pe care nu se află, niciodată, decât obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de departe de urechile atente ale Anei, viscolul amenințător, râsul batjocoritor al femeii, muțenia lui Dumitru, ca o tragică prevestire... (Magda Mihăilescu) Fără șovăială, fără ezitări inutile, refuzând influențele neasimilate, debutul lui Alexa Visarion... Deși regizorul propune noi personaje (soția hangiului, soldatul traumatizat de război, țăranii alungați de sărăcie), acestea sunt perfect integrate dramei lui Stavrache, condamnat la judecarea propriei însingurări, o dramă existențială, ale cărei mari întrebări transpar cu forță în fața momentului final, în fața morții, înainte de shakespeareana rezonanță a tăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se vădește a fi măsura extremă manifestată prin concizie", Alexa Visarion își respectă limbajul ales, conferind filmului forța de sugestie, eliberată de discursivitatea unui dialog stufos și explicativ, de pleonasmul unui comentariu muzical, de platitudinea unei imagini comode. Liviu Rozorea, hangiul Stavrache, se arată a fi un excelent actor de compoziție, construind dualitatea afectivă a personajului său prin limpezimea gestului și vibrația trăirii interioare. La rândul ei, Valeria Seciu, (Ana, soția lui Stavrache) propune prin personajul interpretat un inefabil amestec de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prin personajul interpretat un inefabil amestec de forță și fragilitate, de pasiune și trecătoare resemnare. Florin Zamfirescu (Petre), se impune prin siguranța creionării unui personaj aflat într-un proces de metamorfozare, de clarificare a propriei poziții sociale. Ion Caramitru, (fratele hangiului), schițează într-o cheie romantică un personaj nu fără ambiguități, cu farmecul sponta neității sale conferite unei riscante aventuri umane. Mircea Diaconu (Dumitru), beneficiază de un rol excelent, conceput cu momente de mare intensitate emoțională, cu secvențe gravitând firesc în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
filmul său sunt acelea în care regizorul, găsind măsura exactă a expresiei, urmărește amestecul bizar și tragic de sentimente degradate, din care se naște ura și violența. De mare precizie este, în acest sens, alegerea interpreților: Liviu Rozorea compunând un hangiu aidoma celui descris de Caragiale, cu capul înfundat între umeri, mic, cu ochii sticloși, furați de o nălucă; Valeria Seciu figurând feminitatea înșelătoare a Anei, elanurile ei inconsistente, ambiguitatea lunecoasă, între tentație și teamă, ingenuitate și păcat; Ion Caramitru preotul-bandit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d. Stavrache a ghicit bine." Revenind la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
delirului (la vreme de noapte, la vreme de război, în larma unei sărbători ignorate: lăsata secului sau alaiul pascal). Așteptarea anxioasă verifică, așadar, la Caragiale, posibilitatea tratării în registre diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se nutresc, deopotrivă, comedia Conul Leonida față cu reacțiunea, neliniștea călătorului la Grand Hôtel Victoria Română, dar și panica unor personaje cît se poate de grave, din proza scurtă a autorului, ca Leiba Zibal din O făclie de Paște, sau hangiul Stavrache din nuvela În vreme de război. Meditînd la toate acestea, ne-am dat seama că se poate vorbi profitabil și despre neînțelegere, malentendu, ca formă a receptării, a lecturii critice. În istoria literaturii, noi puncte de vedere corectează, nuanțează
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Paștelui. În nuvela În vreme de război, popa Iancu are bani, iar Stavrache, fratele său, îl moștenește. Eroul are obsesia revenirii personajului de care se teme, are friguri, este bântuit de vedenii. Întoarcerea popei Iancu produce un dezechilibru în viața hangiului Stavrache. Alte narațiuni sunt inspirate din motive folclorice (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, Abu-Hassan) românești sau orientale sau din opere ale literaturii universale. Caragiale tratează fantasticul cu umor (atmosfera intimă, magică, sugestivă (La Hanul lui Mânjoală), culoarea locală a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îi aude vocea: "Credeai c-am murit, neică?" Ultima "năzărire" este într-adevăr înfricoșătoare. Într-o noapte cu viscol, o umbră (fratele viu sau mort) avea o mare datorie de plătit. Între cei doi frați se încinge o luptă crâncenă, hangiul este legat și în lumina unei lumânări, cu mințile pierdute, începe să cânte popește, în timp ce fratele său îl privește lung de pe laviță și se clatină în ritmul cântecului. Considerat "scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelență", I.L. Caragiale, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
I.L. Caragiale, în nuvela În vreme de război înfățișează un domeniu "curat psihologic" ( G. Călinescu ). Tema acestei nuvele este obsesia (Șerban Cioculescu) și urmărește alienarea ființei în situații tensionate. Deși primește o scrisoare prin care este anunțat de moartea fratelui, hangiul este neliniștit, fiind vizitat în vis de cel dispărut, sub haina unui ocnaș evadat sau sub uniforma de militar. Când, în cele din urmă, Stavrache este căutat de fratele său, care-i cere o sumă de bani ca să acopere o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și de comportament, prezentate într-o detaliată analiză psihologică. La începutul nuvelei, Stavrache renunțase la popie și se afla în fruntea unei bande de hoți. Potera a reușit să-i aresteze, cu excepția căpeteniei. Iancu s-a dus la fratele său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe Stavrache, apoi l-a trimis cu un grup de voluntari pe front. În sufletul hangiului s-a ivit lăcomia de bani, gândindu-se că îl moștenea pe Iancu. Într-o zi primi de la Plevna o scrisoare, expediată înaintea luptelor, din care află că fusese numit sergent și decorat cu "Virtutea militară". Stavrache, atins de patima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
murise pe front, fiind avansat la gradul de sublocotenent. Mâhnit de vestea tristă, a plâns, apoi s-a încurajat bărbătește și a făcut toate demersurile pentru a-l moșteni oficial pe fratele său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-ar putea întoarce, are halucinații, visele devin obsesii, coșmaruri. O primă "năzărire" îl prezintă pe Iancu în haine de ocnaș, iar reacția hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-ar putea întoarce, are halucinații, visele devin obsesii, coșmaruri. O primă "năzărire" îl prezintă pe Iancu în haine de ocnaș, iar reacția hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios, în fața hangiului: "Gândeai c-am murit, neică?" Protagonistul avea reacții ciudate, devenise irascibil, suspicios, avar, nemilos (de pildă, scena cu fetița care vine să cumpere marfă pe datorie); are gânduri tulburi, vedenii, halucinații, confundă planul real cu visul și se degradează psihic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
real cu visul și se degradează psihic. Punctul culminant este reprezentat de întâlnirea reală dintre frați, în timp ce afară "viscolul urla". Iancu venise să-i ceară cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată din fondurile regimentului. Intrând în criză psihologică, hangiul cu mintea buimăcită și confuză are manifestări explozive, violente. În urma unei altercații cu fratele său, Stavrache este imobilizat, legat cu mâinile deasupra capului, de Iancu și de camaradul său. Dar acesta "îi scuipa și râdea cu hohot", și după ce aprinseră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este personajul principal, multidimensional, dinamic; acestuia i se face un portret caracterologic minuțios, fiind prezentat la început ca un om "foarte mulțumit; om cu dare de mână, cu han la drum". Având mereu senzații de incertitudine în privința dispariției fratelui său, hangiul trăiește o mare dramă, cu halucinații și închipuiri, acumulează tensiuni și în final cedează, epuizat nervos. La Hanul lui Mânjoală La Hanul lui Mânjoală este o nuvelă fantastică, în care acțiunea se petrece la limita dintre natural și supranatural. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]