19,103 matches
-
luxuriantei vegetații textuale ce-l acoperă, capabilă a-ți da, pînă la urmă, senzația îmbătătoare a necunoscutului. O recentă încercare de explorare îi aparține Mariei-Ana Tupan, care, în volumul Discursul modernist, se declară a fi ispitită "mai curînd de o hartă conceptuală decît de o descriere sau inventariere a fenomenelor". Impune minuțioasa d-sale informație ŕ la page, ca și, în temeiul acesteia, o evitare a unei unilateralități metodologice, ergo a unui reducționism mai mult ori mai puțin oneros. În chip
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
înțelegerea secretă Stalin-Churchill de la Moscova (octombrie 1944) cedaseră, definitiv, România în spațiul de influență al sovieticilor. Și, de aceea, nimic nu îndreptățea speranța lui Iuliu Maniu (prin consecință, și a lui N. Carandino) că aici, finalmente, vor interveni americanii, restabilind harta politică a țării în mod democratic. A fost o gravă eroare strategică, democratică. Dar, întrebarea este ce anume tactică și strategie putea adopta, atunci, PNȚ și Dreptatea? Una deschis defetistă, adică realistă, era mai potrivită? Așa, măcar, se ducea lupta
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de la Muzeul Național de Artă, dedicată decupajelor realizate de regina Margareta a II-a a Danemarcei, după basmele lui Andersen, își amintesc, poate, de unde pornise ideea reginei. în muzeu se afla o copie a paravanului pe care Andersen construise o hartă în imagini a călătoriilor sale în Europa și Orient, un colaj suprarealist, cu o recuzită însă tipic romantică, de imagini decupate din cărți poștale și jurnale. Deja modă veche în epoca lui Andersen, călătoriile reușiseră să impună, tot ca modă
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
oglinzi, textul interpretat (Desenul din covor, al lui James), e și cel care (se) interpretează, cartea pe marginea seminarului cuprinde lucrările finale ale celor mai buni 6 studenți, dar și comentarea lor în rînd cu cea a bibliografiei lor. O hartă pe verticală a strategiilor de lectură și interacțiune în jurul textelor, minuțios, aproape pedant, infiltrată de bibliografia impresionantă, o testare lucidă, în același timp, a posibilităților de a crea comunități critice de calibru. O carte care ne obligă la o lectură
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
noastre la zestrea de curente literare și artistice contemporane mai găsim poporanismul și sămănătorismul, amîndouă integrate pînă la confuzie într-o puzderie de mișcări rurale și tradiționaliste de toate genurile. Dar totul succint, egal și internațional. O redesenare vioaie a hărții secolului XX așa cum nu l-am știut. Alain și Odette Virmaux - Dicționar de mișcări literare și artistice contemporane, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 2001, 224 pagini, f.p. O cartografiere a anilor '80-'90 în România este realizată în
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
burghezii în anii '50. Lumea se transformă în poveste (o fractură provocată de medic pentru a îndrepta oasele sudate greșit devine pretextul aventurilor lui Peroneu pentru salvarea frumoasei Tibii), sau alunecă în senzorial și fantastic. întîlnirea cu lumea nu corespunde hărților (în sens larg), realitatea văzută capătă caracteristicile ochiului care o privește, plină de mari zone albe, acoperită de poveștile prin care nu transpare urîțenia. Și ieșirile în lume sînt reîntîlniri cu imagini îngropate în trecutul nostru: rescrieri ale noastre, în
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
multe și despre noi, supraviețuitorii cei mulți ai lagărului comunist. Ilany Kogan, Strigătul copiilor muți. Psihanaliză și holocaust: O perspectivă asupra celei de a doua generații a Holocaustului, trad. Daniela Popa, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2001, 214 pag. Hărți subiective ale poeziei Familiaritatea cu care Carmen Maria Mecu se apropie de poezia lui Nichita Stănescu ne-ar putea sugera că autoarea celor patru studii ale cărții de la Editura Național are o bună cunoaștere nu doar a instrumentelor sale, ci
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
pentru un curriculum vitae. Nu întâmplător însă titlul nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care nu
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
acceptînd sugestia, tot nu-mi vine să plec de-acasă; orașul împrospătat de zăpadă îmi apare fastuos și ispititor. Ca la un prag de despărțire posibilă simt nevoia să străbat Capitala dacă nu cu autobuzul sau cu pasul, măcar cu ajutorul hărții din "Pagini aurii", ediția 1999/2000. Sînt străzi pe care n-am fost niciodată și le descopăr cu surpriză, mai ales că numele unora dintre ele dovedesc o logică impresionantă a progresului urban. În Colentina se află, de pildă, strada
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
Fructelor, a Toporului, a Cuiului și de strada și de prelungirea Teslei: istoria vie, cum s-ar zice, a modernizării orașului, în etape organice. Dar, poate, că edilii capitalei n-au avut întotdeauna în vedere aceste amănunte. Fiindcă înaintînd pe hartă nu mai găsesc explicație pentru o seamă de 'intrări" al căror nume mă fascinează: intrarea Epocii plasată între cea a Colierului și cea a Jugului e doar un exemplu. După aceste dovezi de fantezie onomastică intrarea Lobodei, a Frunzei, a
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
gestul. De vină e, poate, televizorul care de vreo două săptămîni, mă răsfață cu emisiuni care mai de care: retrospectiva filmelor românești, muzică populară, duioase evocări ale Bucureștilor în arta plastică ș.a.m.d. Devin, brusc, curioasă și reiau cercetarea hărții orașului. Unde o fi, de pildă, strada Victor Iliu, regizorul filmului 'Moara cu noroc"? N-o găsesc. Nici strada Jean Georgescu nu există. Dar strada Maria Tănase o fi pe undeva prin Capitală? Nu e. Dar strada Corneliu Baba? Nici
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
nu l-au învățat la școală. Dar strada Hortensia Papadat-Bengescu o fi existînd cumva? Nu există. Printre altele, acesta este unul din motivele pentru care m-am hotărît să nu năvălesc deocamdată în Europa: aștept să mă plimb, măcar pe harta Capitalei, pe strada Hortensia Papadat-Bengescu, romancieră de talie europeană, cum se spune. Hîrtii vechi Ar trebui să fac odată ordine în hîrtiile casei: gestul s-ar impune, mai ales la început de an, cînd desfășurăm în gînd planuri mari. De ce
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
căderea comunismului au făcut ca, după 1989, Europa să fie gîndită ca un întreg, prin dispariția unei frontiere politice care separa continentul în două. Există însă , spune Larry Wolff - și noi o știm cel puțin la fel de bine ca el, o hartă mentală a Europei care refuză abolirea acestei frontiere, iar țările estice se află, din perspectiva Vestului, în situația fostelor lor colonii după eliberare. Ne convine sau nu, Estul a devenit obiect de interes pentru studiile postcoloniale. Dar cînd a apărut
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
convine sau nu, Estul a devenit obiect de interes pentru studiile postcoloniale. Dar cînd a apărut ideea de Europa de Est? E întrebarea la care răspunde cartea lui Larry Wolff. Dispariția Cortinei de Fier nu e doar șansa de a "corecta" o hartă în mare parte instituită de discursul de la Fulton al lui Churchill, ci și ocazia de a estompa consecințele unui mod de gîndire instituit în Epoca Luminilor, pentru că atunci Occidentul construiește, prin opoziție cu propria imagine, ideea Europei de Est. Succesiunea
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
pentru că atunci Occidentul construiește, prin opoziție cu propria imagine, ideea Europei de Est. Succesiunea capitolelor cărții descrie etapele construcției: intrare, posedare, imaginare, cartografiere, sfătuire, populare. Autorii acestei "geografii filozofice" sînt călătorii cu imaginație ce străbat un teritoriu încă alb pe hărți și călătorii imaginați, ca cei din scrierile lui Voltaire, principalul "vinovat" de această invenție, deși el nu a ajuns niciodată în ținuturile despre care a scris. în fond, subiectul cărții nu este Europa de Est; ea apare, în analiza lui Wolff ca
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Polonia lui Rousseau. Călătorii Epocii Luminilor se aflau la noi doar în trecere, ceea ce nu înseamnă, totuși, că nu găseau suficient timp să învețe să-i cunoască pe moldoveni. Cum anume, va descoperi cititorul. Larry Wolff - Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în Epoca Luminilor, trad. din engleză de Bianca Rizzoli. Humanitas - seria Istorie. București - 2000. 542p. A fi român O carte publicată de Editura Nemira în 2000 și intitulată, simplu, Firea românilor a fost, la sfîrșitul anului trecut, subiectul de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
un regiment român, la eliberarea teritoriilor de la Sighet la Baia Mare. Apoi, neobosit, a plecat la Viena pentru completarea studiilor, luîndu-și doctoratul și perfecționîndu-se în limba germană. După care, în 1923, s-a stabilit , ca avocat și militant politic, la București. Harta politică a României postbelice s-a modificat enorm. Din două-trei partide existente pînă în 1916, au apărut numeroase. La început Ardealul era organizat administrativ în Consiliul Dirigent, un fel de guvern de sine stătător. Ilie Lazăr mai păstrează opinia că
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
de rapid că după numai un an eram primul într-o clasă de copii englezi. Părinții mei aveau planuri mari cu mine, mă și vedeau doctor sau universitar. A urmat însă o vreme de oarecare mediocritate. Cred că am părăsit harta intelectuală un număr de ani, de la mijlocul până pe la sfârșitul școlii elementare, dar cum părinții mei tot aveau planuri mari, au insistat să nu dau înapoi. Nu mi-a plăcut studiul științelor exacte. Am trecut, dar nu cu note prea
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
subliniat... Dacă stau și mă gândesc, așa e: se pierde spontaneitatea... Mierliță, ca erou... Ce nume! Poate... (se întrerupe)... D. când era tristă, i se întâmpla des, - se ducea la un unchi al ei, nonagenar, fost amiral, care făcuse o hartă a lui despre marea Egee. El pretindea că Achile ar fi fost înmormântat la Chilia (de la Achile) și că Letea ar fi fost o insulă pe vremea argonauților. Asta, credința lui în mormântul lui Achile, o încânta pe D., care
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
ar fi fost o insulă pe vremea argonauților. Asta, credința lui în mormântul lui Achile, o încânta pe D., care se pregătea să scrie un roman. Ea se întorcea liniștită acasă, pusă pe lucru, după ce pleca din casa ,,amiralului" cu hărțile maritime și cu teoriile lui năzdrăvane... D. este o fată inteligentă, complexată, nu știu din ce pricină, de unde o anumită gerontofilie... D. e și scrimeură, ia lecții de scrimă, fiind oarecum băiețoasă. Are și ea o idilă cu un băiat
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
previzibile, care s-au acumulat până la acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane, Vârșeț, sunt alese, chiar dacă la baza alegerii bănuim și participarea autobiografică pentru că ele ar trasa, prin extensie și pe o hartă simbolică, un soi de ,,triunghi balcanic", infernal, ,,un fel de miez de maximă negativitate", un ,,nucleu al războiului, o lume întoarsă pe dos", cum sună, în această privința, cuvintele romancierului. Matei Pavel, ca și ,,sufletele înrudite lui" (inginerul din Calafat
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
cu absurdul unor aberații literare, despre macarale sau colectivizare. I s-a găsit loc lui Adrian Păunescu, care are de toate (succes, multe volume de poezie) - într-adevăr, nu putea lipsi, s-a isterizat prea mult pentru un locșor în harta poetică românească. Problema e că Petru Romoșan a ales o poezie cît de cît "normală" a tribunului. Una unde nu-și dă adevărata măsură de penibil. Or, acel Păunescu penibilul a fost vedeta. Alegerea poemului "Repetabila povară" este justificabilă doar
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
McKenzie, care aduce prin liniile elastice create pe chitara-bas o necesară maleabilitate într-un concept ritmic pândit de monotonie. Toți participanții la acest eveniment muzical au căzut de acord că Sibiul merită să fie recunoscut ca punct de referință pe harta jazzului european. Iar de la anul, sperăm ca festivalul să-și reia și funcția de consacrare a valorilor autohtone.
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
-și căuta un echilibru interior, oricum precar - chiar și în rarele momente de respiro. Ne aflăm, aproape permanent, la margini de pădure și civilizații. Chiar și atunci cînd își angajează o călăuză, omul este, mai mereu, lipsit de ghid, de hartă, de busolă. Și așteaptă, fără încetare, un miracol. Poate că pe acela al scriiturii. Naratorul e, în plus, terorizat, de relatări și amintiri, cu privire la călători ce s-au pierdut în munți, recent sau în vechime. Iminența morții este o constantă
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre termeni cărora le descoperim istoriile, într-o hartă spectrală a poeziei românești: abis a fost folosit întîia dată cu valoare poetică de Macedonski, ac e un termen arghezian, jale, inimă, ars ne vin de la Dosoftei. Unele cuvinte sînt redescoperite ca avînd valoare poetică după o perioadă de uitare
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]