1,028 matches
-
hemoperitoneul, infecțiile și torsiunea sunt sindroame clinice cu debut brusc, care creează confuzii și sunt rar întâlnite de medicul radioterapeut. 4. Obstrucția căilor urinare Cancerele pelvine avansate duc la compresiune ureterală cu hidronefroză și insuficiență renală cronică, invazie vezicală cu hematurie și fistule. Stenoza ureterului pelvin a fost observată după radioterapie (prin fibroză pelvină tardivă) și după disecția și denudarea ureterului la baza ligamentului larg în timpul intervenției chirurgicale, mai ales cea efectuată după radioterapie preoperatorie. Pentru evitarea acestei complicații, în radioterapie
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
cu eritem, căldură locală sau febră generalizată și durere - Tratament: antiinflamatoare și antibiotice Cistite: - Cistita acută postradioterapie apare după 2 - 3 săptămâni de iradiere a pelvisului folosind o fracționare convențională. Se manifestă cu disurie, polakiurie și în cazuri grave cu hematurie și incontinență vezicală. - Profilaxia: examen sumar de urină și urocultură periodic în cursul radioterapiei, creșterea aportului hidric, acidifierea urinei. - Tratament: antibiotice și spasmolitice - Cistita hemoragică tardivă: apare la distanță de 1 - 2 ani de la iradierea cu o doză de 65
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ale neoplaziilor sunt (după American Cancer Society): - Modificări ale tranzitului intestinal obișnuit, diverse tulburări funcționale digestive sau urinare; - O plagă care nu se vindecă sau o tumefacție care nu dispare; - Modificarea aspectului unei leziuni tegumentare congenitale (nev pigmentar); - Hemoragii digestive, hematurie, hemoptizie, metroragii sau orice altă pierdere neobișnuită de sânge; - Apariția unui nodul sau a unei zone de indurație la nivelul sânilor; - Tulburări de deglutiție; - Prezența tusei iritative sau a disfoniei. Cancerul de col uterin Cancerul de col uterin apare în urma
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
De Bakey, tipul B Standford) manifestată cu pierderea bruscă a pulsului arterial periferic și ischemia arterială acută. Clinic: durere violentă apărută brusc în toracele anterior sau interscapulovertebral, iradiată lombar în abdomen și membrele inferioare, transpirații, inegalitate de puls, hipotensiune arterială, hematurie și/sau oligoanurie. 2. Ocluzia acută aorto-iliacă (sindrom Leriche acut) secundară unei embolii masive, (cu „embolus în șa”), disecția aortică, traumatism aortic sau tromboză spontană. Are tablou caracteristic rapid și brutal deoarece nu există circulație colaterală suficient dezvoltată, punându-se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Semne clinice de insuficiență cardiacă congestivă și insuficiență renală [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE Laborator: 1. Examene hematologice: - anemie normocromă, microcitară; - leucocitoză; - VSH crescut; - hipergamaglobulinemie; - titruri crescute ale factorului reumatoid; - crioglobulinemie și complexe imune circulante; - complement scăzut. 2. Examen de urină - proteinurie, hematurie, cilindri hematici; 3. Hemoculturile - sunt pozitive la 90-95% din pacienți. Ecocardiograma - Identifică vegetațiile endocardice, sediul și mărimea lor, tipul și severitatea leziunilor valvu¬lare. Dimensiunile vegetațiilor rămân neschimbate în cursul tratamentului și multe luni după vindecare. Examenele ECG și radiologice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi mici și staționari (nu se măresc), iar clinic nu sunt importanți, deoarece nu afectează funcția renală și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie, infecții etc.) și/sau pot afecta semnificativ funcția renală (până la IRCT). Chiștii renali se întâlnesc în diferite afecțiuni genetice, displazice sau câștigate (tabelul 1.1); unele boli chistice sunt limitate la rinichi, altele sunt multisistemice. Termenul de boală polichistică renală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
funcționale: hiperfiltrarea glomerulară, reducerea capacității de concentrare a urinei, reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen, tulburări în excreția acidului uric, a citraților; Tulburări funcționale endocrine: creșterea secreției de renină, menținerea secreției de eritropoietină; Complicații: dureri cronice sau acute, hematurie și hemoragie, proteinurie, infecții, nefrolitiază, hipertensiune, insuficiență renală. Foarte multă vreme s-a considerat că întregul spectru de tulburări renale sunt secundare apariției și dezvoltării chiștilor. în prezent, aprofundarea studiului disfuncției renale din ADPKD a relevat că, din marea varietate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
terminal, la care, prin absența anemiei sau prin nivelul ei rezonabil, lipsește practic un important factor de progresie a suferinței renale. C) COMPLICAȚIILE RENALE PRODUSE DE CHIȘTI Chiștii încep să-și exprime prezența prin complicațiile pe care le determină durere, hematurie și hemoragie intrachistică, hipertensiune arterială, piocistită, insuficiență renală ș.a.; acestea pot să survină la orice vârstă, dar cele mai afectate sunt decadele a patra a cincea de viață; până atunci, mulți pacienți sunt asimptomatici. Astfel, Gabow et al. (1984), într-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
simptomatice decât bărbații de aceeași vârstă. Tipul și incidența semnelor de debut ale ADPKD variază în diferite studii, iar frecvența lor diferă în perioada de stare de stadiul final cu IRCT (tabel 6.1). Durerile în flanc sau în spate, hematuria, cefaleea se întâlnesc mai frecvent. De remarcat faptul că în studiul Heidelberg (24) forma de prezentare cea mai frecventă este hipertensiunea, dar acest lucru este legat probabil de eforturile de a se depista precoce hipertensiunea în populația generală. Este firesc
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
studiul Heidelberg (24) forma de prezentare cea mai frecventă este hipertensiunea, dar acest lucru este legat probabil de eforturile de a se depista precoce hipertensiunea în populația generală. Este firesc ca orice simptomatologie renală să determine efectuarea analizei de urină. Hematuria microscopică se întâlnește la circa o treime din pacienți, iar proteinuria între 30-90% (12). Excreția de proteine este, în general, sub 1 gm/24 ore și valorile mai mari pot fi date de o altă boală renală suprapusă (scleroză glomerulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dar se poate invoca distensia capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la analgezicele comune. Dacă devin cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
distensia capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la analgezicele comune. Dacă devin cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și la vârstele înaintate (11
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și la vârstele înaintate (11). Hematuria macroscopică sau microscopică este frecventă și deseori repetată la bolnavii cu ADPKD, prevalența sa fiind cuprinsă între
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și la vârstele înaintate (11). Hematuria macroscopică sau microscopică este frecventă și deseori repetată la bolnavii cu ADPKD, prevalența sa fiind cuprinsă între 30 și 60%. Numeroși pacienți declară un eveniment declanșator, cel mai frecvent fiind incriminat efortul fizic sau traumatismul direct (20% din cazuri), dar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
între 30 și 60%. Numeroși pacienți declară un eveniment declanșator, cel mai frecvent fiind incriminat efortul fizic sau traumatismul direct (20% din cazuri), dar asocierea lor nu este bine stabilită pentru a limita sau exclude aceste activități la pacienți. Incidența hematuriei crește cu gradul de mărime al rinichilor (2), fiind mai frecventă la subiecții cu rinichi mari (>15 cm) și/sau hipertensivi (12). Deși hipertensiunea este un factor favorizant, nu este clar dacă tratamentul hipertensiunii reduce frecvența hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la pacienți. Incidența hematuriei crește cu gradul de mărime al rinichilor (2), fiind mai frecventă la subiecții cu rinichi mari (>15 cm) și/sau hipertensivi (12). Deși hipertensiunea este un factor favorizant, nu este clar dacă tratamentul hipertensiunii reduce frecvența hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Incidența hematuriei crește cu gradul de mărime al rinichilor (2), fiind mai frecventă la subiecții cu rinichi mari (>15 cm) și/sau hipertensivi (12). Deși hipertensiunea este un factor favorizant, nu este clar dacă tratamentul hipertensiunii reduce frecvența hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria macroscopică este autolimitată în timp, durează câteva zile, maximum o săptămână. Afectarea concomitentă a coagulării poate prelungi episodul hematuric (ca exemplu, menționăm un caz din cazuistica serviciului nostru cu importantă afectare hepatică determinată de polichistoza hepatică severă, peste care s-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
iar excepțional de uninefrectomie. Hemoragia prin ruptura chiștilor se poate manifesta exclusiv ca hemoragie intrachistică, neexteriorizată (exprimată în acest caz prin durere acută însoțită de anemie aparent inexplicabilă). Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
urinar scăzut favorizează litiaza urică. Oxalații de calciu sunt prezenți în 47% din calculi, deși hipercalciuria este rară; probabil, un rol favorizant îl are în acest caz hipocitraturia. Nefrolitiaza trebuie bănuită la pacienții cu dureri acute în flancuri și/sau hematurie, deși aceste semne pot avea și altă semnificație. Se asociază frecvent cu infecția pielocaliceală sau piocistită. Diagnosticul este imagistic eco sau CT, UIV având o sensibilitate și o specificitate inferioare față de cazurile fără ADPKD. Tratamentul litiazei este cel convențional, inclusiv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
copil variază considerabil (5, 14, 15), putându-se întâlni trei tipuri: manifestări severe neonatale mimând ARPKD (fenotip Potter și hipoplazie pulmonară); forme moderate cu debut postnatal mai tardiv (la copiii mai mari) prin dureri abdominale (produse de mase abdominale palpabile), hematurie, hipertensiune, uneori infecții; de remarcat faptul că hematuria sau hipertensiunea 3 pot fi primele forme de prezentare a pacientului; chiști asimptomatici descoperiți accidental la ecografie abdominală realizată pentru motive non-renale sau prin screening ultrasonografic, în familiile cunoscute cu ADPKD. Nu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
întâlni trei tipuri: manifestări severe neonatale mimând ARPKD (fenotip Potter și hipoplazie pulmonară); forme moderate cu debut postnatal mai tardiv (la copiii mai mari) prin dureri abdominale (produse de mase abdominale palpabile), hematurie, hipertensiune, uneori infecții; de remarcat faptul că hematuria sau hipertensiunea 3 pot fi primele forme de prezentare a pacientului; chiști asimptomatici descoperiți accidental la ecografie abdominală realizată pentru motive non-renale sau prin screening ultrasonografic, în familiile cunoscute cu ADPKD. Nu există încă o explicație a acestei variabilități de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a creatininei, semne de debut al IRC. Uneori, un semn precoce este inabilitatea de a concentra urina, fără tulburări de reabsorbție a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mici sau mari, cu prognostic relativ bun; IRC se instalează mai tardiv, deseori la adult, și poate fi controlată prin metodele de supleere a funcției renale. Factorii care contribuie la o progresie mai rapidă sunt: debutul precoce, mărimea rinichilor, hipertensiunea, hematuria, proteinuria masivă, sexul masculin. C) DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ADPKD LA COPIL La copil se pot manifesta multe boli cu mărirea de volum a rinichilor, cu sau fără chiști. Această situație clinică ridică multiple probleme de diagnostic, prognostic și risc genetic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Chiar și în formele predominant renale, datorită eficenței terapiei de substituție renală, complicațiile hepatice domină progresiv tabloul clinic. De remarcat că boala evoluează mai grav la fete (19). Formele ușoare sunt rare și se manifestă la copiii mai mari prin hematurie, proteinurie și piurie. Cu timpul, se dezvoltă și se manifestă fibroza hepatică. Radiologie. UIV la copiii mici arată rinichi mari, cu nefrogramă întârziată, medulară striată 7 (prin acumularea substanței de contrast în canalele colectoare dilatate). CT arată de asemenea opacifieri
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]