1,011 matches
-
în acea tarla. Calu Alb- nod hidrotehnic amenajat pentru stocarea apei, pentru irigații și pentru creșterea peștilor. în trecut aici a existat un iaz mai mic care avea și o moară de apă. Denumirea vine de la un cal alb din herghelia boierului Mihalache Costache care s-a înecat în iaz. Nu departe de acest iaz se află locul numit La Iepărie, loc unde boierul avea crescătorie de cai. Carieră (în Carieră )-teren accidentat în partea de nord a satului Hudești(Lupeni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau pe moșiile boierești potrivit reglementărilor din perioada anterioară reformei agrare din anul 1864 și anume „Regulamentul organic și Legea din 1851 care stabileau divizarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asemenea, în vederea modernizării muncilor agricole pe moșia HudeștiiMari, în anul 1857, proprietarul a cumpărat o mașină de desfăcut păpușoi de la Anton Schiler din Iași. In timpul cât moșia a fost stăpânită de către hatmanul Iordache Costache BoldurLățescu, exista și o frumoasă herghelie de cai moldovenești mult prețuiți la export. Ulterior proprietarul moșiei, Ion Frank, a mai păstrat doar câțiva cai pentru curse și care erau dresați pe locul numit „La Rotunda ―. Lipsa de pământ, de unelte și de animale de muncă, cât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiind mai mare de cât se putea cultiva, hatmanul Iordache Costache.....ținea vite multe și avea vite frumoase, tamazlâcul seu avea o reputațiune bine meritată “. La fel, la Mlenăuți existau preocupări pentru creșterea animalelor. în acest sens se arăta că herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși cari se vendu cu preciuri bune la export 2 . în marea lor majoritate, țăranii hudeșteni creșteau și cresc diferite specii de animale și păsări ca: taurine, cabaline, porcine, ovine și în ultimul timp și caprine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vede!) și-l acuza de a fi risipit în afaceri nenorocite averea considerabilă ce i-o adusese ca zestre. Prost gospodar și neiubind pământul, dar îndrăgind aurul și argintul, vindea pe datorie totul ca să adune bani (a vândut chiar o herghelie țăranilor care nu și au plătit decât în infimă parte datoria), iar banii îi împrumuta pe camătă și fără acte, doar pe jurământ, astfel că nici pe cale judecătorească nu-și putea revendica drepturile. Lovitura de grație i-a dat-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Am pariat întotdeauna pe calul al cărui insucces era previzibil, pe dl. Krüger, pe Abdul-Aziz, pe Abdul Hamid 31, pe Wilhelm de Wied32 și, în final, am comis cea mai funestă eroare posibilă și am făcut marele "plonjon" pariind pe herghelia Berchtold 33. Conferința diplomaților La puțin timp după sosirea mea la Londra, spre sfârșitul anului 1912, Sir Edward Grey a angajat negocieri oficioase pentru a evita degenerarea războiului balcanic într-unul european; căci noi, din nefericire, la începutul ostilităților am
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși înflăcărate se zăresc ca niște sclipiri de ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni, cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară, în fața iurtelor, pentru a admira herghelia. Fiica cea mare a familiei are vreo 7 ani, vîrstă la care, în mod normal, se poate cîștiga "nadom"-ul5 la Ulan-Bator. "Caii iuți" sunt aleși cam trei-patru dintr-o sută și pe un astfel de cal se aruncă mica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete, copila țîșnește spre zare cu strigăte ascuțite, rotind amenințător urag-ul: Ih! Iih! Iiiih! Ihiiih! își cheamă caii din cele patru zări, se alătură lor, apoi ajunge să-i mîne din spate. Și herghelia se îndreaptă spre noi, puhoi, năvălind apocaliptic, ca-n vremea străbunului Gingis-Han, în valuri sure, negre, roaibe sau bălane, tropăind din copitele niciodată potcovite, nechezînd, cabrîndu-se, fremătînd... Și micuța urmașă a lui Ogodai-Han se oprește din galopul ei nebun, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lîngă șirul de oameni ce așteaptă în stația de taxiuri. Cu umbrela deschisă, o siluetă binecunoscută ocrotește cosița de-ntuneric a fetei. Și prin mireasma învăluitoare a florilor de iasomie se strecoară spre noi adieri depărtate de stepă, legendă și herghelie. UN DRUM ÎN DEȘERT Un drum în deșert este singurul lucru pentru care merită să trăiești. Mergi călare, mergi pe jos, mergi oricum, legănat prin nisip, nisipul e mereu același, mereu la fel... Miron Radu PARASCHIVESCU Jeep-ul frînează brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
7 ani în 1931 și o fiică, Ica, de 11 ani în 1931). Cum e și firesc, erau energici și gălăgioși. Grupul de copii ,,atingea toate recordurile energiei zgomotoase și ale impertinenței”. Sălile Palatului ajunseseră ,,hipodrom pentru mica și nestăpânita herghelie”. Seara, Marele Voievod Mihai se întorcea la locuința mamei și-i povestea isprăvile zilei. Principesa ,,era îngrozită de influența pe care rău crescuții săi tovarăși o aveau asupra plodului regal”, relatează Manoilescu. Canoanele educative ale aristocrației englezești, în care fusese
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și ocupându-și locurile în pădurea de sălcii și în stuful din baltă. Au vânat rațe, bâtlani (cormorani), gâște, lișițe, ciori. Masa de prânz au luat-o la conacul moșiei. Carol al II-lea a vizitat crescătoria de ponei și herghelia. La ora 16, au început a doua repriză de vânătoare. Seara, s-au întors frânți de oboseală, la București. Sâmbătă, 30 martie. Mihai, Carol al II-lea, Costache Malaxa, Ilie Radu și Chefneux au vânat sitari la Periș, timp de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stropită de rouă dimineții, policromia florilor înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cojocaru și Tăcău locuia săteanul Anghel Buzdrugă, un minunat crescător de vite. În 1917, În plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care În schimbul unei mici cantități de ovăz, Îi aducea În fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă a fost primul meu dascăl În ale zootehniei. Ajuns În baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care Îl lovim cu radiatorul. Se prăvălește, Își revine și Își reia zborul. După două ore de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe un cal. Și ca să imortalizăm momentul, se urcă pe cal și-i fotografiem. La plecare Învățătorul ne roagă să-l luăm până la mica localitate Phillip. Dar, mai Întâi asistăm la plecarea copiilor, Încălecarea și pornirea În urale a micii herghelii. Orașul Phillip are 800 de locuitori, dar nu e nici oraș nici sat. E o mică comunitate, cu câteva magazine, școală, biserică, servicii administrative. Viața fermierilor de aici e destul de grea, În raport cu aceea a colegilor lor din alte regiuni. Dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Mare plăcere aveam să stau afară lângă vizitiu, dându-i lecții - căci eram student - de agrotehnică și zootehnie. Primele băi la mare le-am făcut 1914, acolo unde ulterior a Început construcția sanatoriilor și a vilelor de la Eforie, Neptun și herghelia de la Mangalia Nord. Tulcea nu era legată cu cale ferată de Constanța. Între 1910-1915 se circula tot cu diligența. Iată deci că și noi am parcurs Începuturi ca În California. Dar la noi nu era aur. Dar și californienii s-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în muncile istovitoare la zidiri de uzine uriașe și la săparea de canaluri... Drumuri pavate cu oasele morților, schingiuiri și temnițe, iată peisajele noii Rusii, în care acest tânăr zvăpăiat a căutat fericirea... Până și caii de rasă, coborâtori din hergheliile din vremea țaristă, sunt împușcați de credincioșii slujitori ai lui Stalin... Căminuri de copii? Plată dreaptă a muncitorilor? Beneficiile colhozurilor? Toate sunt minciuni ticluite frumos pentru urechile celor din străinătate, Căminele de copii sunt grajduri goale în care mai stă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu planurile de cursă, forfoteau întruna în jurul trăsurilor negre, le analizau, le verificau, se urcau și probau fiecare loc, să vadă care-i mai bun și mai sigur. Erau trei echipe, cea a lui Fernic, una a unui patron de herghelie, care probabil era în datorii mari de venise la Știrbu cu propriii săi cai și își adusese și un călăreț experimentat, și cea a francezilor, doi turiști nimeriți din Toulouse în Micul Paris, care căutau cele mai deocheate și trăsnite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mă, Sachi, ăștia au venit să se distreze, habar n-au ce-i așteaptă. Într- adevăr, cei doi tineri nu păreau să se afle în locul potrivit. Glumeau între ei de parcă i-ar fi așteptat o adevărată petrecere. Pe când patronul de herghelie, un bărbat la vreo cincizeci și de ani, serios, încruntat, privea cu atenție prin monoclu gesturile fiecărui adversar. Se așezase deja în trăsură, în spate, și se prinsese bine cu o curea. Avea și un baston elegant, de care se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Acum ! strigă el și se apleacă să ia sticla de vin, pe care o nimerește fix în genunchiul unui cal, făcându-l să se sperie și să se împingă în celălalt cal, aproape scoțându-i de pe traseu pe bogătașii de la herghelie. — Bine, mă, Cristi, bine, mă ! Aida ! ! ! Brusc se aude o împușcătură și un glonț lovește fundul trăsurii. — Băi, ăștia-s nebuni, trag ? se albește deodată Pribeagu. — Lăsați-vă jos ! Cristi, vezi în sacoul meu ! — Unde ? — În interior, e un revolver
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scurt, uscat, cu ochii răi. Umbla calare prin toate părțile moșiei, cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muere care ca și dânsul umbla calare bărbătește. Vitele vecinilor care încălcau moșia cu ajutorul acestuia au fost oprite. Aducea hergheliile în bătae de biciu etc. "De unde mai nainte, când țineau Ovrei moșia, vecinii intrau și încălcau moșia, acuma intrăm noi pe moșiile lor... Aici nu poți trăi decât așa, banditește..." Vine un om jerpelit, netuns, bărbos, plin de pleavă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]