609 matches
-
două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode t
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
3. Metode autecologice Permit studierea vieții unei specii în strânsă leg legătură cu mediul în care trăiește, cum ar fi: răspâdirea și locul de trai, resursele trofice, calitatea și cantitatea de hrană procurată și consumată, mărirea arealului individual, locul de hibernare și adăpostire, reproducerea, longevitatea, concurența intra- și interspecifică, importanța economică a speciei. Populațiile naturale prezintă o stabilitate relativă condiționată de factorii climatici și de modificările ce apar în ecosistem. Acestea includ aprecierea cantitativă a efectivelor unor populații de lilieci. Evaluarea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ale unor populații de-a lungul sezoanelor sau anilor. Cele mai potrivite momente pentru aprecierile cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pentru aprecierile cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și Peștera Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: - colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): - Grădina Botanică, Iași- am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Dancu, Iași - am d
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1970 (N. Valenciuc 1970 (N. Valenciuc și I. Ion), la maximum 2.000 de ex exemplare în 2004. Această scădere a numărului de indivizi este cauzată de antropizare, în special, lumina artificială îi treze îi trezește de multe ori din hibernare, își comsumă astfel mai rapid resursele organismului p pentru hibernare și există pericolul ca unii indivizi să moar moară. Când am fost pe data de 20.12. 2003 am găsit un exemplar de Myotis blythii, mort, nu se știe exa
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
maximum 2.000 de ex exemplare în 2004. Această scădere a numărului de indivizi este cauzată de antropizare, în special, lumina artificială îi treze îi trezește de multe ori din hibernare, își comsumă astfel mai rapid resursele organismului p pentru hibernare și există pericolul ca unii indivizi să moar moară. Când am fost pe data de 20.12. 2003 am găsit un exemplar de Myotis blythii, mort, nu se știe exa exact ca cauza. Indivizii sunt grupați pe tavan formând mase
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a rezultat prin prăbișirea unor blocuri de piatră și s-a format un aven în ca care accesul se face cu echipament speologic. 4.4. Mina nr. I - Rarău Galeriile de mină de pe Rarău reprezintă un adăpost pentru coloniile de hibernare. Numărul maxim de exemplare a fost de105 indivizi pe pe data de 19. 12. 2004. Speciile observate în colonii au fost: B Barbastella barbastellus, Myotis blytii, Myotis m myotis, Eptesicus nillssoni, Plecotus austriacus, Myotis myotis și Myotis daubentonii. Galeriile oferă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Myotis blytii, Myotis m myotis, Eptesicus nillssoni, Plecotus austriacus, Myotis myotis și Myotis daubentonii. Galeriile oferă un mediu asemănător condițiilor din peșteri. Există porțiuni unde pereții sunt umezi și întâlnim specii aparținând genului My Myotis (Myotis blythii, Myotis myotis). În hibernare, putem observa pe blana acestor specii de chiroptere, picături de apă sub forma u unui strat de rouă. Aceste specii sunt întâlnite în pr profunzimea galeriilor. În porțiunile de galerie apropiate de intrare, curenții de aer sunt foarte puternici, iar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Am descoperit și colectat oase, am r reconstituit parțial un scelet de Myotis blythii și am descoperit un liliac mort, aparținând speciei M Myotis myotis, în Peștera Liliecilor Rarău. - Am descris condițiile microclimatice (temperatura și umiditate) din interiorul adăposturilor de hibernare din Peștera Liliecilor de pe Rarău și M Mina nr. I. de pe Rarău. - Am monitorizat dinamica, distribuția și compoziția specifică din cadrul coloniilor de h hibernare din galeriile de mină de pe Rarău. - Am determinat și observat mai mult de jumătate d din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
myotis, în Peștera Liliecilor Rarău. - Am descris condițiile microclimatice (temperatura și umiditate) din interiorul adăposturilor de hibernare din Peștera Liliecilor de pe Rarău și M Mina nr. I. de pe Rarău. - Am monitorizat dinamica, distribuția și compoziția specifică din cadrul coloniilor de h hibernare din galeriile de mină de pe Rarău. - Am determinat și observat mai mult de jumătate d din fauna de Chiroptere din România în mai multe puncte de observație din M Moldova. - Am asigurat continuitate în ceea ce privește monitorizarea colonia de la Peștera Liliecilor-Rarău. Am
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
forma inte intestinala), cu acelea ale tuberculozei în cazul formei formei pulmonare (desi în primele stadii seam seamana cu o raceala minora) si ale cancerului (în caz (în cazul formei glandulare). Pesterile sau minele minele folo folosite de lilieci pentru hibernare nu prezinta perico pericol de histoplasmoza deoarece liliecii care hibe hibe hiberneaza nu defeca si chiar adaposturile estiv estivale nu constituie un pericol. În general, problemele de sanatate puse de lil lilieci sunt relativ nesemnificative cu exceptia uno unor re regiuni
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
malefici. De-a lungul timpului au avut însă mult de suferit din cauza neștiinței oamenilor, care i-au tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau a ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din r sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi ș și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în timpul zilei rămâne ascunsă în galeriile mai adânci. Prezența coropoșniței se poate observa adesea după micile ridicături de pământ (de 2 - 3 cm lățime), ce apar la suprafață, mai ales după ploi. În sere și răsadnițe adulții părăsesc locurile de hibernare la sfârșitul lunii februarie sau în martie, iar în câmp în luna aprilie, când temperatura solului la 20 - 30 cm adâncime, ajunge la 9 - 100 C. Împerecherea are loc în luna iunie, când se pot observa zborul coropoșnițelor, mai ales
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
grupate în cuib sub orotirea femelei timp de 1218 zile, apoi se răspândesc și sapă galerii proprii. La sfârșitul lunii august sau în septembrie, populația coropișniței este alcătuită din larve de vârsta a II-a și a III-a. Pentru hibernare, larvele coboară la o adâncime mai mare în sol, până la 80 - 100 cm sau se retrag în diferite locuri călduroase (grămezi de gunoi). Primăvara, larvele se ridică din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
crucifere sau alte plante rămase în câmp după recoltare, pe sub bulgării de pământ. Prezintă 1 - 2 generații pe an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare, când temperature aerului are valori de 14 - 15 C. In primele zile adulții se hrănesc pe diferite crucifere spontane și apoi trec pe cele cultivate (răsaduri sau seminceri de varză, conopidă). Ploșnițele sunt mai active în zilele însorite și călduroase
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prevăzut cu un spin curbat. Biologie. Iernează în stadiul de adult sub resturile de plante rămase în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
12 - 30 zile. Transformarea în pupe se face în celule speciale în sol, stadiu ce durează 2 săptămâni. Noii adulți apar la sfârșitul lunii iunie sau în iulie și se hrănesc pe diferite crucifere până în toamnă, când se retrag pentru hibernare. Larvele puricelui negru al verzei pot fi parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
are 3 - 4 mm lungime, este apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fig. 11 b). Biologie. Iernează ca adult în sol la 3 - 10 cm adâncime, uneori sub frunzele de crucifere rămase în sol. Are o generație pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu aerul devine pergamentos. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume: o arătura de toamnă contribuie la diminuarea pagubelor, prin crearea unor condiții mai puțin favorabile pentru stadiul de hibernare; o respectarea tehnologiilor de cultură; o prașile în timpul perioadei de vegetație; o administrarea de îngrășăminte complexe pentru dezvoltarea mai rapidă a plantelor; o irigarea echilibată a culturilor și drenarea terenurilor cu exces de umiditate. Pe suprafețe mici, în grădini, sere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]