572 matches
-
să-i pedepsească crima, dar ultimele versuri distonează oarecum cu restul piesei și marchează mai degrabă convențional legătura cu modelul eschilian : Nu, nu ! sunt remușcări !/ Sunt furiile, uite... în jurul meu... în zări.../ Femei cu șerpi în plete și boturi de hiene.../ Fugiți, eumenide, nu-mi șuierați viclene... (V, p. 398). Mai sugestive pentru poziția autorului român sunt, parcă, unele replici atribuite Klytemnestrei. Ea constatase impasibilitatea celor de sus față de sentința nedreaptă împotriva Ifigeniei (Dreptate cui i-aș cere ?/ Nu mai veghează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
voci scăzute, pentru a arăta respect față de cineva care putea să moară; sunt sigură că mulți dintre ei nici măcar nu-i știau numele lui Bill. Erau ca mulțimea care se strânge în jurul unui accident de mașină, holbându-se ca niște hiene la mașinile de poliție și la ambulanță, sorbind cele mai urâte detalii pentru a le da prietenilor fiori. Am mers direct printre ei și am ieșit fără să mă mai uit înapoi. Afară, seara era mai caldă decât atmosfera întreținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
fără a înțelege mare lucru, asemenea biografii... Îmi amintește de acei boșorogi strepeziți care-ți pun mâna-n piept și-ți declară: „Eu am fost acasă la Nichita!“. Numai că, în cazul de față, avem de-a face cu o hienă care lucrează exclusiv cu moaște... Aici nu intră amintiri (cu foarte mici excepții), totul este însăilat din munca altora sau, mai rău, din imaginație. Ca să nu vorbesc despre anumite alăturări care m-au scârbit: în volumul Creatorii, domnul Johnson și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
multe ori, așa se explică și entuziasmul de adineauri al prietenului nostru, dar problema e că n-o face din convingere, ci mai degrabă din refulări trecătoare, neimportante. Și mai ales, cu o nevastă ca a lui, ultra pozitivă, o hienă, nu alta, plină de bijuuri și blănuri, nici n-ar putea fi altfel decât este oricâte eforturi ar face. Nu domnule, nu este posibil să faci dintr-un ins oarecare un obiect tabu, intangibil când are atâtea părți moi, teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înfruntare pe viață și pe moarte. Își aminti de după amiezile lor liniștite, când ieșea împreună cu Fana în oraș, de sentimentul ei confortabil, când se simțea ținta privirilor, mica victorie feminină de a se ști mai atractivă decât cealaltă. Suntem niște hiene, orice s-ar spune, gândi Carmina. Nu același lucru se întâmpla când erau împreună într-o mică mulțime de oameni. Fana câștiga atunci cu sporovăiala ei cântată, spumoasă, de îndată ce deschidea gura se făcea în jurul ei cerc, știa să-și dozeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o șansă a ta înseamnă că ți-ai pierdut într-adevăr anii ăștia de floarea cucului, rosti Alexe și ochii lui albaștri se opriră asupra ei mustrători. El a găsit ceea ce a căutat, o asaltă de cealaltă parte Nina, o hienă ultra pozitivă care să-l ajute să-și urmeze ascensiunea. Tu erai un obstacol pentru el, un balast. Ochiul critic, preciză Alexe, conștiința. Între timp se mișcau prin fața tablourilor, Carmina înregistra printre vorbe, acolo o stâncă, acolo o vale, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un om normal și-ar fi vărsat și inima, nu numai mațele? Cerul limpede, strălucitor, tot atât de limpede pe cât era mlaștina de murdară, miasmele rele, infecte, care ardeau în lumină, duhorile de stârv putrezit, pe care dimineața le mirosea ca o hienă scârbită, îmi arătau ce erau de fapt ceasurile petrecute acolo. M-am aplecat spre un ochi de apă tulbure, noroioasă, și mi-am văzut chipul. Îmi căzuse o parte din păr. Apăruseră și câteva riduri noi. Începeam deci să îmbătrînesc
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-l pot reînscăuna pe celălalt”. — Să vezi că până la urmă înviază... — N-ar fi rău, asta ar aduce România în atenția lumii. Ar fi mai comentată chiar și decât Israelul, ziariștii și cameramanii de televiziune se vor năpusti ca niște hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie 2001 Ca la teatru... Se făcea că Ungaria se înălța încet, ca la teatru. Cortina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
căutau. Astfel Încît misterioasele izvoare ale Conspirației (care, după doamna Șișmarev, ar fi fost scrisă În limba ebraică, de mîna lui Asher Ginsberg, iar după prințul Jevahov, la dictatul Necuratului), vor ieși, după atîția ani, la iveală. Cartea pe care „hiene nesătule, cum Îi numește Delevski, au folosit-o În scopuri mîrșave - Dialog În infern Între Montesquieu și Machiavelli sau Politica lui Machiavelli În secolul al nouăsprezecelea scrisă de un contemporan - este, fără Îndoială, după spusele lui Rolland, una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se poate trăi, atunci să mai treacă și alte animale de serviciu la simbol! Noi, zic țapii, ne-am făcut datoria, am murit măreț, mai măreț nici că se poate, să mai ispășească și tigrul, și pantera, și leul. Sau hiena. Sau lupul, care, tot în trei litere, ar suna la fel de convingător: lup-ispășitor. Poate că țapii au dreptate: ce-ar fi dacă am recruta ispășitori și din marile mărimi ale junglei, dintre cei învățați doar să pună laba și să sfâșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
amprentă, un dinte, etcetera. Mai ales etcetera”. 28: La New York, femei-polițiști (în civil) îl prind pe hoțul cu pantalon verde care fura în metrou pălăriile de vizon ale doamnelor. Bărbatul nu poate explica ce făcea cu pălăriile furate. 29: O hienă înfometată pătrunde pe aeroportul din Tabora (Tanzania) și, negăsind nimic de mâncare, își înfige colții în rezervoarele unui avion de agrement. Dimineața, pilotul descoperă avaria și - în lipsa unui mecanic - astupă spărturile cu bucăți de chewing gum. Avionul decolează cu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apă revărsându-se necontenit din ceruri. Corabia cu „taurii albi” plutește liniștită, în vreme ce „elefanții, cămilele și măgarii” se îneacă în valuri. Din cei trei tauri albi de pe arcă se nasc toate națiile pământului: lei (babilonieni), pantere (edomiți), lupi (egipteni), câini, hiene, mistreți (perși), vulpi, porci, păsări răpitoare, vulturi, corbi (ultimele trei, grecii) și încă un taur alb (Avraam). În felul acesta, parcurgem toată istoria sfântă a poporului lui Israel (simbolizat printr-o oaie albă începând cu Iacob-Israel), de la Avraam până în zilele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
față un coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul, pricepe extazul, dă-mi înapoi macazul și-ntinde obrazul. Răbdare. Mâine începe legarea-dezlegarea, pândirea-găsirea, prăjirea-nemurirea, oul-găina, râsul-idioțenia. Început de excursie de european integral: mizerie, puzderie, migrene, egzeme, lepră, igienă, hienă, indigenă. Calcă pe marmură, șterge numele, ia floarea, schimbă-ți culoarea, întinde mâna, alungă furtuna. Puja*, mantra*, chakra*, mudra*. Shiva cu dreadlocks, cercei, șerpi, zmei. Mai vrei? Scoate-te din tipare, partituri, ocolituri, șuierături. Caută cardul, scoate banul, aruncă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
spus: Ar fi mai bine să vorbești numai În numele tău. Fiindcă eu nici nu mă gândesc Încă să Îmbătrânesc. Și era ceva În vocea lui, În linia spatelui său care parcă devenise brusc rigid și se cocoșase, ca al unei hiene, și În ceafa lui roșie, niciodată nu băgasem de seamă cât de roșie era ceafa lui, ceva care m-a făcut să mă ghemuiesc În fotoliu de frică. S-a Întâmplat ceva, Yeri? Lucrurile stau În felul următor, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să ni-l fure? Invidia ne dă un ghiont și roade cu plăcere din sufletele noastre nevinovate, ștergându-și dizgrațios buzele vineții și gura știrbă ca de babă. A murit nebunul E masiv, are chipul tâmp și un rânjet de hienă i s-a întipărit pe buze. E Ostiță... Lumea vorbește că era un băiat inteligent și învăța carte la oraș, dar a fost speriat într-o vacanță de un vânător beat care l-a alergat până acasă, amenințându-l cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
despre cinste și onoare. Cu degetele lui soioase, a prins inelele cravatelor copiilor și când a ajuns la colega de bancă a fratelui meu, mâinile insului au zăbovit, privind-o insistent cu un fel de complicitate și un zâmbet de hienă încrustat pe buze. Copila părea desprinsă dintr-o frântură de vis, parcă nici nu știa ce i se întâmplă. Pumnii fratelui meu s-au strâns a furie, a revoltă...În acordurile nepăsătoare ale unui sunet sec de fanfară, care intona
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
proza Dorinei Neculce. Copil inteligent, cu un viitor strălucit înainte, Ostiță e fugărit de un vânător beat, care îl amenință cu pușca. Urmările sunt tragice: copilul frumos și inteligent de altădată e „masiv, are chipul tâmp și un rânjet de hienă i s-a întipărit pe buze (...) O nebunie cruntă care-l arcuiește și-i cutremură trupul, spasmodic...” Cu toate acestea,Ostiță nu face parte din categoria personajelor malefice, de care vom vorbi ceva mai încolo. Oarba este și ea o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
l-au lăsat în pace. * Trecuse cam de mult de ora prînzului... Și oricît de importantă ar fi fost descoperirea comorii, oricîte urmări grave ar fi avut negăsirea ei în viața fiecărui participant, ceva nedorit, chinuitor și dușmănos ca o hienă a apărut în fața întregii echipe: foamea! Of, blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru că toți se pomeniră cu o poftă grozavă de mîncare, se hotărîră să guste ceva din cele luate de-acasă. Numai Bărzăunul n-avea nimic, nimic... și nici acasă nu mîncase nimic... Iar foamea mușca din el cu colți de hienă. Pentru a nu mai fi martorul acelui ospăț total nepotrivit cu starea sa, se hotărî să intre în iaz și, de va reuși să prindă vreun păstrăv de sub stînci, să-l frigă în ochii tuturor și să-l mănînce singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o picătură de transpirație lucește orbitor și apoi bărbatul dispare. Ecranul devine negru, preț de o jumătate de secundă. Cavanosa trage aer în plămân și ecranul e invadat de câteva mii de furnici ucigașe. Furnicile roiesc pe cada vrul unei hiene. Cavanosa întinde mâna și atinge hiena. Imediat, o sută de furnici se suie pe mâna lui și avansează rapid spre cot. Cavanosa expiră și vocile scâncesc. O voce se desprinde de corul afon și bolbo rosește un pseudo-cuvânt. Un cuvânt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și apoi bărbatul dispare. Ecranul devine negru, preț de o jumătate de secundă. Cavanosa trage aer în plămân și ecranul e invadat de câteva mii de furnici ucigașe. Furnicile roiesc pe cada vrul unei hiene. Cavanosa întinde mâna și atinge hiena. Imediat, o sută de furnici se suie pe mâna lui și avansează rapid spre cot. Cavanosa expiră și vocile scâncesc. O voce se desprinde de corul afon și bolbo rosește un pseudo-cuvânt. Un cuvânt încă inexistent. Cavanosa apasă cauciucul butonului
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
boală grea (pag. 248). Repetă obsedant: „Viața mea e doar o iluzie, un vis continuu. Ce s-a ales de mine? Tot ce am să dau la săraci și la biserică, așa cum mă sfătuiesc preoții. Viața e o luptă dintre hiene, se dă din coate, se strigă, se urlă ca să poți supraviețui...simt că nu mai exist ca ființă umană. Nicio lacrimă să mai curgă în urma mea! Am vărsat un OCEAN.” Vreau să scriu o carte pentru cei ce vor să
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ale țării temperaturile au atins peste 40 de grade. În regiunile calamitate am văzut aspecte dezolante, selenare. Oameni și animale suferă. Vitele mor de foame, oamenii locului sunt nevoiți să le vândă pe nimic. Mai mult încă, o serie de hiene omenești speculante profită de nenorocire și cumpără pe nimic, astfel că o vacă se vinde la 200 lei noi, în timp ce un porc de 15 kg se vinde pe prețul unei găini. Nenorocirea unora - ca un paradox - îngrașă pe alții. Un
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fermei; mai scapă, așa, câte un oftat, Însoțit și de câteva cuvinte. Acestea ar cam fi: cât am să trăiesc, n-am să uit acea imagine, de stârv, a fermei zootehnice, pe care, o devoram, cu toții, mai rău decât niște hiene! N-am s-o uit. Nu trebuie uitată. Doar era munca noastră. Dar, așa a fost să fie: noi am făcut-o, noi am desfăcut-o. De unde să fi bănuit, eu, atunci, bietul fermier zootehnic, ce eram, din frumosul nostru
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Poate găsiți o comparație mai potrivită. - Găsesc, cum să nu găsesc, se Însufleți oaspetele, și gura Începu să-i turuie ca o morișcă: vacă, bou, cap de călugăr, pană de cauciuc, lebădă, lătrat de câine, ceas de buzunar, dinte de hienă, as de treflă, damă de pică, fustă, evantai, genunchi, ciorapi, pantofi, cizmă, pinten, copită de cal, ochi de viezure, șold, sân, gleznă, țigară de foi, oliță de noapte, lighean de bărbierit, cremă de ghete, biberon, foarfece de tablă, sfârc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]